62 matches
-
și-a băgat în colecția lui de neam prost niște ființe de pe împuțita voastră de planetă, se numesc pirania, și ce-i drept seamănă perfect la caracter cu el. Halesc băieții tot ce prind. Iar ăsta, șeful deci, i-a nărăvit la organe proaspete de inferiori, așa ca tine. Dar că să nu se prindă Consiliul Suprem că prăduiește banii planetei pe tâmpenii a făcut un proiect prin care sifonează lovele din fondurile imperiale pe motiv că dorește îmbunătățirea rasei voastre
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
fac copiii. Când eram mic tot îmi mai spuneai că se coc din cenușă, or că-i găsești în nisip și humă ca pe culbeci... acu știu că ei iese din... M. Ochii negri de fată-i visează, inima-i nărăvește. Ce năravuri are inima când ei sânt sub ea... acele năravuri le au și ca oameni mari. Mamei tale-i plăcea pește - tu ai să fii pescar [PETRE] Tatei trebuia să-i placă sulița, că-mi place vitezia. E! pescar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
angajat la Unitatea de prefabricate și confecții metalice a cooperativei Glina. Sărăcie, muncă, beții cu rom, Relu și Andrei - crai ai curții maidanelor și înjurăturilor, alături de Laur, vărul lui Relu, fiul mătușii Motănica și al țiganului Gilbert, un spurcat și nărăvit la toate cele. Aproape dostoievskian, Andrei coace planul de a-l fura pe moș Victor, patronul cooperativei, și de a trece clandestin granița la sârbi. Printr-un concurs de împrejurări, patronul este ucis de chiar fiul său, iar „eroii” ajung
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
ochi sclipitori mirosea puternic a vin. între ei se clătina, pe trupul nevăzut, o ceafă cu șuvițe mânate de la o tâmplă la alta ca să ascundă țeasta goală și care acum erau căzute în bernă, scuturându-se marțial la fiecare pas. Nărăviți la pomeni, săracii purtători de prapori arborau un aer profesional. în biserică fiecare găsi ceva de făcut. Cu fața brăzdată de riduri, un omuleț stingea din când în când lumânările arse. Când, cu glas înalt, preotul cântă „Veșnica pomenire”, toți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se lăsa mângâiat și moleșit de căldura lină, din când În când ridica tăișul În lumina puternică, spre a se lămuri dacă era desăvârșit au ba. Se ridicase apoi, alene, și se pornise către cuști. Apucase de ceafă un iepuroi nărăvit la rele, care avea obiceiul de a-i mușca fioros de testicoaie pe masculii ceilalți. Unora mușcăturile li se infectau și trebuia să fie sacrificați. Înmuiat, poate, de căldura de care se lăsase Învăluit ca o șopârlă, Cap de Șobolan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
remarcă de genul ăsta și te arunc pe ușă afară, don’șoară“. — Nu e vorba doar de bani, Își mai dădu cineva cu părerea. Ar fi ideea că sala ar putea face mai mult ca să se Întrețină singură. Ne-am nărăvit tot strângând cureaua și așteptând să ne scoată Consiliul din necaz. N-ar strica să fim mai siguri pe picioarele noastre. Murmurele de aprobare fură Întrerupte de vocea profundă a lui Lou, care Întreba: — Dar, dacă facem așa, cum vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
la 25 iulie 1614: “Am dat sfintei mănăstiri,... numită Sava... din târgul Iași... partea mea de vie, jumătate de vie, pe care o am cu sora mea, cneaghina... Nastasia Varticoaia... în viile numite Copoul”. ― Se pare că s-au cam nărăvit la vii “călugărașii” de la mănăstirea Sfântul Sava. ― De ce spui asta, sfințite? ― Fiindcă la 15 martie 1615 Costantin, fiul lui Manole și al Măriicăi, recunoaște mănăstirii Sfântul Sava din Iași dreptul de a stăpâni trei fălci de vie cu crame, vase
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care sunt de extremă dreaptă. În cine să te mai Încrezi? Clătină cu tristețe din cap. — La ce hotel ai stat la Nisa? Întrebă el deodată. — La Windsor. — De ce la Windsor? Bruno Începea să se enerveze din nou. Te-ai nărăvit la lux acum? Ce te-a apucat? Eu unul (Bruno Își debita frazele cu o energie crescândă) rămân credincios hotelurilor Mercur! Măcar ai Încercat să te informezi? Știai că hotelul Mercur „Baie des Anges” are un sistem de tarife care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dezică de credința musulmană, și mama lui Alla, principele păgân, asupra căruia femeia exercită o putere asemănătoare de impunere a unei noi religii - creștinismul. Portretizările acestora ne îndreptățesc încadrarea personajelor amintite în tipologia donnei demonicata: „Sultana validea - fără pereche/ De nărăvită-n rele - a aflat/ Că fi-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dezică de credința musulmană, și mama lui Alla, principele păgân, asupra căruia femeia exercită o putere asemănătoare de impunere a unei noi religii - creștinismul. Portretizările acestora ne îndreptățesc încadrarea personajelor amintite în tipologia donnei demonicata: „Sultana validea - fără pereche/ De nărăvită-n rele - a aflat/ Că fi-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-acesteia! / Nu te apuca / Oalele, / Tindeicile / Și strecurătorile. / Casa / Și masa." 91 După botez, una dintre rugăciunile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
veni acasă! Dar luni dimineață, din zori, ca și cum nimic nu s-a întâmplat, pleca la treabă pe la jidani și români, căci era căutat, fiind foarte bun meseriaș. Câteodată, duminica dimineață se înfățișa mereu, același petrecăreț, un oarecare om din Țicău, nărăvit la ospitalitatea doamnei Ecaterina Ionescu. Venea și bătea în poartă: - Madam Ionescu! Madam Ionescu! Ieșea femeia din casă și întreba: - Ce-i, bre. Da' intră, bre, ce te-ai proțăpit acolo? - Madam Ionescu, spunea omul intrând în tindă, eu... - Știu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trebuie să fie niscaiva legi mai înalte. Despre legile cugetărei cei problematice Aceea ce voim să cugetăm trebuie să fie cu putință de a se cugeta; iară ca să fie cu putință de a se cugeta, se cere neapărat // ca să se nărăvească cu sine însuși, pentru că aceea ce nu se nărăvește cu sine însuși nu poate prinde loc în cungiura înfățoșărilor și cunoașterilor deplin armonice. Aceea ce se poate cugeta numim noi ființă logică (ens logicum) iară aceea ce nu se poate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cugetărei cei problematice Aceea ce voim să cugetăm trebuie să fie cu putință de a se cugeta; iară ca să fie cu putință de a se cugeta, se cere neapărat // ca să se nărăvească cu sine însuși, pentru că aceea ce nu se nărăvește cu sine însuși nu poate prinde loc în cungiura înfățoșărilor și cunoașterilor deplin armonice. Aceea ce se poate cugeta numim noi ființă logică (ens logicum) iară aceea ce nu se poate cugeta este o neființă logică (nonens logicum); - adică vrând
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sîmpte neputință. Această lege stabilește neclătite hotară pentru acele ce se pot cugeta și așa // ni lămurește cungiura ființelor logice și această lege se numește principiul contrazicerei: principium contradictionis. După glasul acestui principiu, un lucru ale căruia note nu se nărăvesc laolaltă este logicește cu neputință, este un nimic logic. Principiul contrazicerei s-au obicinuit a se închipui de filozofi prin această spunere: cu neputință este ca un lucru totdeodată să și fie și să și nu fie. Însă această spunere
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se poate spune acel principiu cumcă: cu neputință este ca un lucru tot în aceeași privire totdeodată să și fie și să și nu fie. Acum fiindcă prin note împoncișate nu e putință de a cugeta ceva pentru că, neputîndu-se ele nărăvi laolaltă, nu se pot nicidecum împreuna într-o înfățoșare sau unitate a conștiinței, urmează cumcă din contra, acele note, care se nărăvesc laolaltă, se pot împreuna într-o 564 {EminescuOpXV 565} unire a conștiinței și aceea ce avem să cugetăm
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și nu fie. Acum fiindcă prin note împoncișate nu e putință de a cugeta ceva pentru că, neputîndu-se ele nărăvi laolaltă, nu se pot nicidecum împreuna într-o înfățoșare sau unitate a conștiinței, urmează cumcă din contra, acele note, care se nărăvesc laolaltă, se pot împreuna într-o 564 {EminescuOpXV 565} unire a conștiinței și aceea ce avem să cugetăm, numai prin note împreună sunătoare putem cugeta. Legea aceasta se numește principiul unirei: principium consensus. Principiul unirei nu se deosebește altmintrelea de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Kant // nu lămurește în deplin natura principiului contrazicerei; pentru că poate fi ca predicatul cel ce acum se împrotivește subiectului altă dată să i se cuvină și fiindcă, după spusa lui Kant, nu se cuvine subiectului acel predicat ce nu se nărăvește cu dânsul, din contra ar urma cumcă predicatul cel ce nu i se împrotivește i s-ar cuveni; însă câte predicaturi sunt care nu i se împrotivesc și pentru aceea totuși nu li se cuvin. Despre legile cugetărei cei neapărate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sau legătură. Atunci cumpănim x cu a și cu b și fiindcă // aflăm că fieșcare dintr-aceste concepturi se potrivește și este într-o încopciere cu y, de aceea cu drept încheiem cumcă a și b și între sine se nărăvesc și sunt într-o împreună-legare, că chiar pentru aceea că amândouă se potrivesc și sunt încopciete cu x au oarece de obște între sine, în privire cătră care și însele acele concepturi au să se nărăvească și să fie încopciete
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și între sine se nărăvesc și sunt într-o împreună-legare, că chiar pentru aceea că amândouă se potrivesc și sunt încopciete cu x au oarece de obște între sine, în privire cătră care și însele acele concepturi au să se nărăvească și să fie încopciete. Deci de aș vrea sau să afirmez cumcă a, și b n-au nici într-o privire vro asămănare și totuși aș îngădui cumcă amândouă au în privire cătră un ce de obște, atuncea mi-aș
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să i se tăgăduiască. - Iară concepturile contrarie putând fi și mai multe când se tăgăduiește unul dintr-însele vreunui obiect logic, nu este de neapărat ca pentru aceea să se însușească celălalt sau celalalte. În înțelesul logic toate realitățile se nărăvesc laolaltă, adică se pot împreună-cugeta, pentru că singure numai concepturile contrazicătoare nu se pot împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
plecăciuni, cu o demnitate și o stăpânire de sine care impresionează. Întreaga sa făptură este impresionantă. Îmbătrânise, nu mai putea ochi, s-a lăsat de vânat, dar prinde din când în când în laț și la capcană... câte o vulpe nărăvită la oratănii, sau scoate din colții lupului, cu ciomagul, câte o pradă. Se pricepe să vorbească și să se înțeleagă cu lupii în limba lor... Știe și vrăjitorii... Tatăl și bunicul lui au trăit în miezul codrilor, creșteau pe lângă ei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
preface prea mult și... și... știi dumneata... — Știu, prințe, știu, adică știu că nu voi face cum spuneți. Pentru asta ar trebui să am o inimă ca a dumneavoastră. În plus, și el s-a făcut nervos și s-a nărăvit să mă privească acum cam prea de sus. Ba se smiorcăie și mă îmbrățișează, ba începe hodoronc-tronc să mă umilească și să-și bată joc de mine cu dispreț. Așa că o să fac să se vadă poalele redingotei, cu bună știință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
poate, n-am voie. Dar nu-i nimeni pe aici. Chiar dacă. Legea o respecți și cînd ești singur. Curiozitatea copiilor nu a fost niciodată satisfăcută. Dar o calamitate ce a lovit satul ne-a dat speranțe. Un cocostîrc afurisit se nărăvise la puii de găină și îi înfuleca lacom ca pe găluște. Toată vigilența era în zadar și gospodinele satului erau disperate. Noi aruncam cu pietre și ciomege, dar totul era în van. De data asta treaba era groasă și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot tradițional - rebotezați cu numele lui... Și, În sfârșit, Îndrumă spre un loc bun sufletul căruia i-a venit vremea să plece... Îmi permit să parafrazez un proverb: Lupu’și schimbă părul, dar și năravul. Căci, sub părul de iarnă, nărăvește haita și așa prinde vânat mare; pe când, sub părul de vară, când nărăvește singurătatea, cel mult familia mai În toamnă, se hrănește doar cu animale mici: rozătoare, reptile, insecte, ba chiar devine vegetarian, umblând după rădăcini și ierburi. Viteza lui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]