55 matches
-
și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam acele cântece în care simțămintele noastre își
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
În neliniște, o țară stoarsă își încordeză istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a rămas dincolo de noi. Ni se cer noi jertfe. Lanțurile morții ne învăluie cu bezna nărăviților de ieri. Să nu ne afundăm în somnul nepăsării, înșelați de cel viclean. Orice rătăcire are cale de întoarcere: Pocăința, care înseamnă întoarcere la Dumnezeu. Omul nu este creator de lumină, ea este una singură și vine de la Dumnezeu. Adevărul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
călcâie. Salută de departe și în grabă pe Rim. Observând că Rim nu se deranjează, Mini uită și ea să-i răspundă la salut, dar Trubadurul se întoarse pe călcii și, pocnind degetele, însoțea doamnele, desigur fluierând muțește pe buzele nărăvite. Mini se săltă spre doamna Eliza, care, acum grațioasă de plecare, îi exprima încurcat și peltic sentimente de simpatie. Lina sau Nory trecuseră, desigur, pe acolo cu vreo biografie amicală. Ca să nu plece cu grupul, Mini rămase încă pe loc.
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
chica cea roșiatică. Îl azvârlea, apoi, spre spate, unde se Înălța, Încet-Încet, o nouă grămadă formată de astă dată, din știuleți curați. Mișcările deveneau din ce În ce mai sacadate și mai rapide, iar eleva de alături se străduia să țină ritmul impus de nărăvitul mentor. Acesta Își lipea privirile de sânii fetei care se zbăteau și tremurau, vibrau Îndelung și amețitor din pricina ritmului alert. Când eleva ridica mâna să azvârle știuletele pe spate, flanela subțire se lipea de pieptul bogat, sfârcurile Împungeau țesătura roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu vârsta și cărnița fragedă?». Întrerupem aici mărturia demnului bărbat, căci riscăm să cădem În jalnică porcie. Esențialul, Însă, a fost evidențiat cu asupra de măsură. Faptul că eleva din laboratorul de biologie l-a reclamat la Miliție arată că nărăvitul fie Îmbătrânise, fie uitase să facă farmece, fie i se tulburase mintea atât de tare, Încât a crezut că-i va merge ca alte nenumărate dăți. Ori poate acea fată Îi Întărâtase poftele În așa hal că n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pupe mâna părintelui. Deși câte unul dintre părinții fetelor care luaseră de la el lecții private Îi mai trage, cu fereală - ca să nu afle lumea că fusese făcut de rușine - câte o mamă de bătaie, conflictul Începe să fie uitat, iar nărăvitul capătă În ochii multora imagine de om cinstit, cuvios și la locul lui, care a greșit cândva, o singură dată, dar e gata să se lase iertat. O Întrebare pentru oricine are judecata limpede și sănătoasă: e drept așa, oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
convinsese cu fermitate, la o păstrămioară și la o țuiculiță, pe proaspătul de Criminal, să-și răscumpere omenește distracția nocturnă, acela plătindu-i victimei sale, ea însăși aflată clar în culpă, o dezdăunare cash, destul de frumușică. Nae, însă, victima cea nărăvită, nu înțelegea, iată! să înceteze a mai încălca domeniile aceluia cu care își găsise nașul și să arunce naibii blestematul de șperaclu. De', când te smucește ața... Te omor cu mâna mea, cățea, boarfă fără căpătâi! Eu mă spetesc, ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
știa să fie - luase din fugă un șal și alergase la poartă. Se așezase întîi amândoi în dreptul ferestrelor, apoi se trăsese mai la o parte, lingă perete. Și unul și altul se simțeau mai bine afară. Lică era un plein-airist nărăvit. Nu putea suferi adăpostul. I se părea că în casă e prizonier, spionat. De pe când de mic fugea de-acasă, îi rămăsese ca tuturor vagabonzilor dragostea de a trăi pe drumuri. Mai târziu, meseriile variate pe care le cercase le
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
țigănci. Dormeau cu ăi bătrâni și le învățau mascările. Înjura unul, copilul zicea la fel a doua zi. Noaptea 319 deschideau ochii și vedeau țigăncile despuiate în brațele bărbaților. Pe la treisprezece ani se uitau la surori sub rochii. Câte unul, nărăvit, u învăța: - Ce-i ăsta, mă? - Buricu! -Da asta? - Mi-e rușine. - Spune, țîcă! - Nu zic. - Zi-i, că te bat. - Halal! râdeau zidarii în cor. - Dar mă-ta ce-are? -Nț! - Spune, țîcă! Iar râdeau salahorii. Tot de la ei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o pădure". Poezia lui Labiș trebuie privită din două unghiuri de vedere: astfel este necesar să subliniem contribuția lui la orientarea poeziei de după război, relevând însă și partea viabilă a creației sale, acea trăire autentică în candoare și infern a "nărăvitului de idei": Ideea se îndoaie și gândurile mor/ se-ndoaie aici ca bolta albastrului de sus/ și bate un gând clorotic și gândurile dor/ și pajiștile vremii ce par a fi și nu-s"/. O sete de luciditate, o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tocmai ea fusese convocată pentru a vitupera un amantlâc al unei tinere călugărițe surprinse în flagrant. De-a dreptul insutenabilă este sarcina numitului Masetto: prefăcându-se surdo-mut, acesta este angajat ca grădinar la mânăstire, după care este poftit de măicuțele nărăvite să guste din fructul oprit, să le călărească non-stop. Unitatea povestirilor evocate constă în perimetrul sfânt al mânăstirii unde au loc acte cât se poate de lumești. Sursă inepuizabilă a comicului este tocmai contrastul dintre aparență și esență, dintre afișul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în urechi și acoperă-te cu pătura. Culcă-te cu fața în jos și învelește-ți capul. Intrară repede și se trântiră la pământ în cortul clătinat, pe care-l ținură cu trupurile lor, culcîndu-se peste colțurile pânzei și așa nărăvită să se smulgă de sub ei. Vântul amestecat cu nisip pătrundea peste tot. Abia mai puteau să respire. Vântul de flacără și nisip era răsuflarea morții, care le lovea cu cruzime pielea și nările, intrîndu-le aspră în plămâni și stomac. De
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ar fi declarat că nu poate spera nici un sprijin pentru partidul și pentru țara sa de vreme ce-a trădat marea republică universală ajutând pe Rusia, țară despotică, în războiul contra turcilor. Precum un maistru mustră pe-o calfă rău nărăvită, astfel d. Gambetta a mustrat pe viitorul prezident al republicei de lângă Dâmbovița, spuindu-i verde că ținta omenirii nu este a juca căzăcește cu cazacii. E drept că o sumă de pene cari tratau cestiunea Afganistanului și a harapilor zulu cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Românul are facultatea de-a se schimba cu o mare înlesnire și în bine și în rău. Sunt dar încredințat că cu o justiție imparțială și cu o voință energică mulți din aceia cari până acum treceau că sunt rău nărăviți se vor îndrepta; și cu chipul acesta vor deveni utili țării, și ei înșiși se vor simți fericiți de-a avea conștiința împăcată, liniștită. D. prim ministru, voind să arate că se pricepe nițel la scris, simțea mâncărimea de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zi neînsemnata lor personalitate în razele marilor demnități ale statului. D. Dumitru Brătianu au avut nepilduita sinceritate de-a spune că în țara aceasta nu mai există oameni onești, de-a amenința pe cei răi cu temnița, pe cei rău nărăviți cu carantina. D-sa, care părea a-și fi făcut o misiune din esterminarea relelor, cade acum. Cine rămâne în locu-i? Neapărat cei ce după a sa opinie merită temnița și carantina. Nu noi o zicem aceasta; d. Dumitru Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
până la pasiune de calitățile sale, de îndreptățirile sale, de mintea și de farmecul său, de competența sa, de performanțele sale, el vrea să scurtcircuiteze drumul spre statuie, spre demnitățile ultime, spre recunoștința obștească. Și cu cât e mai pornit, mai nărăvit, mai hămesit, cu atât e mai ineficient și mai dezamăgitor. Inșii cei mai inteligenți ajung să fie, din cauza vanității, de o monumentală prostie. Inadecvați, nerealiști în deciziile lor strategice, din ce în ce mai caraghioși în defilarea lor arogantă dinaintea „mulțimii“, ei pierd, cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
suportă să fie privit cu binoclul întors, să devină obiect al verdictului moralizator. Cei mai feroci dintre judecători sar ca arși dacă cineva îndrăznește să le pună la îndoială virginitatea, legitimitatea, autoritatea. Ne place morala, dar urâm pe moraliștiă Un nărăvit demon al clasificării m-a împins, în zilele din urmă, să încerc o rapidă sistematizare a dome niului. Am identificat patru feluri de a înțelege și practica cultul diafan al eticului. 1. Gesticulația morală. (Constantin Noica o califica drept expresie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se înghesuiau să cumpere tot ce se poate, mâncăruri, băuturi, electrocasnice, lămpi cu abajur și plasme, brăduți de ultimă generație și mezeluri porcine. În loc să cânte colinde înfiorate și să dea totul de pomană cerșetorilor deodată dezghețați și înmulțiți, conaționalii noștri nărăviți au preferat să care acasă, pentru copii și mame pensionare, frați și prieteni, nepoți și cumnați, kilograme peste kilograme din ceea ce numim, îndeobște, potol. Semn rău: lumea noastră s-a desacralizat, nu mai avem repere spirituale, ne-am transformat într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
creaturi ale rușilor: ... Se pare că astăzi i se reproșează această alegere ce i s-a prescris, precum i se impune, în fiecare zi, cutare sau cutare individ, pentru cutare sau cutare slujbă, chiar când el este omul cel mai nărăvit sau cel mai incapabil ce ne putem închipui... Adunarea Obștească, în vara anului 1837, refuzase să insereze în regulament atât niște modificări introduse de ruși în textul unor articole din acea alcătuire, cât și paragraful introdus prin fraudă, la finele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național acea burghezie autohtonă care să desăvârșească opera abia începută a înaintașilor, spre a aduce la o viață cu adevărat liberă un întreg popor abrutizat de moliciunea politică și de abuzurile unei administrații nărăvite". El rămânea astfel în linia impusă de președintele partidului, prin afirmarea întoarcerii la originile liberalismului. Gh. Strat sublinia, de asemenea, patriotismul fără excese și fără agresivitate pe care îl sesizase în programul partidului al cărui membru dorea să devină 205
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în acest nou volum străbate un proces semnificativ de esențializare. Locul evocării din Primele iubiri îl ia în Lupta cu inerția confruntarea propriei existențe cu lumea prezentului. În acest volum întoarcerile spre copilărie sunt mult mai rare. Poetul este un nărăvit lacom de idei, își pune probleme filosofice, adeseori în termeni eminescieni, dar mutați într-un context spiritual nou. Formele specifice pe care le îmbracă lupta cu inerția, le oferă poemul neterminat Omul comun, care este o relatare a eliberării de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
post de conducere Într-o specialitate necunoscută mie, dar unde aveam să-i descurc pe specialiștii cei atât de Încur căreți. Când până mai acum, de curând, mă puteam Încă fuduli că n-am solicitat pentru mine niciodată și nimic, nărăvit fiind să fiu solicitat; iar când acceptam o situație, să nu Întreb cu cât voi fi răsplătit pentru munca mea de om fără veleități sau avere de nici un fel, decât numai brațele astea și capul ăsta nededat pentru cine știe ce pricopseală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam acele cântece în care simțămintele noastre își
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]