267 matches
-
un univers atipic, din care cititorul prelua un evantai de excentricități naive, sfârșind, de cele mai multe ori, prin a simpatiza cu personaje (naratoare) inclasabile. Dan Coman propune în Parohia un narator din această stirpe, greu de acceptat ca verosimilitate. Cititorii scriitorului năsăudean nu vor fi, de bună seamă, surprinși nici de genul literar abordat, nici de imaginarul revărsat în narațiuni. În scrisul lui Dan Coman (auto)ironia, umorul, și desfătarea ludică prin grotesc și morbidețe definesc o structură artistică complicată. În primul
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
prezent câteva ediții), autorul fiind cel mai avizat exeget coșbucian, la ora actuală (totul prezentat în condiții grafice și tipografice elegante de către Editura Eikon din Cluj-Napoca, 2012). Ediția ce încorporează, în primele trei volume apărute, întreaga poezie antumă a autorului năsăudean, are în deschiderea fiecăruia dintre acestea, câte o Prefață, cu un comentariu analitic aplicat asupra conținutului poetic al acestuia (vol.I: Balade și idile - precedat de o succintă Cronologie; - vol. II: Fire de tort; vol.III: Ziarul unui pierde-vară și
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion Creangă, așa cum a demonstrat-o într-o carte recentă Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă.Monografia despre Creangă este, în ordine cronologică, prima operă a lui Emil Precup, o „scriere de
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
Viața socială. Studiu și indice bibliografic. Baia Mare, [Multigrafia], 1976, 50 pagini. (Institutul Pedagogic Baia Mare). 8. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al revistei. „Arhiva Someșană” (1924-1940) în Arhiva Someșană. Studii și comunicări. [Volumul 1]. Năsăud, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva Someșană. [Volumul 3]. Năsăud, [Tipografia Maramureș], 1975, p. 393-398 și 399-400. (Muzeul Năsăudean). 10. Se află la Muzeul
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
Maramureș], 1972, p. 273-284. (Muzeul Năsăudean). 9. Onisim Filipoiu - Repertoriu bibliografic al Anuarului Liceului din Năsăud și Repertoriu bibliografic al Anuarului Școlii Normale din Năsăud - 1929 în Arhiva Someșană. [Volumul 3]. Năsăud, [Tipografia Maramureș], 1975, p. 393-398 și 399-400. (Muzeul Năsăudean). 10. Se află la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare unde se conservă în condiții cu totul speciale.
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
vechi, o Românie nouă !” În rândul poeziilor ocazionale se mai numără două: Vatra și Cărbunii, scrise pe un album al Fatmei Tăslăuanu. Ciudat e că doar la poezia Vatra se precizează acest lucru, deși atunci când au fost publicate în “Plaiuri năsăudene” din 1943 (nr.89, faptul se referea la ambele poezii. Sărace sau aproape lipsind cu desăvârșire sunt și notele și comentariile privind dramaturgia și memorialistica scriitorului. Era aproape obligatoriu să se fi făcut trimiterea la textul publicat de Ioan Șerb
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
Sorina Cicea, Maria Sala și Laura Legian, ultimele două obținând mențiuni speciale. Cinci tineri români, membri ai unor trupe de teatru școlar francofon din țară, vor beneficia astfel de un sejur în Franța, delegația română fiind condusă de prof. Gabriela Năsăudean, coordonatoarea trupei de teatru francofon „Le cercle magique”. Această manifestare se desfășoară între 9 și 17 iulie și reunește 140 de elevi și 20 de profesori. Participanții vor asista la manifestările prilejuite de Ziua Națională a Franței, 14 iulie, și
Agenda2005-28-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283920_a_285249]
-
citit. Doamne, aveam în mână o carte deosebit de interesantă!! Simțeam că respir acel aer revigorant de la munte. Scriitura romanului curgea molcom cu metafore simple și calde, care-mi răcoreau simțirea. Povestea mă purta lin pe meleaguri ardelene, zugrăvind mirifice peisaje năsăudene, cu minunații oameni ai acelor locuri, cvazianonimi, în modestia cărora, nedisimulată, strălucește acea valoare morală și spirituală a neamului nostru, atât de plânsă și evocată de comentatorii mediatici. Autoarea poartă firul scriiturii cu o dezinvoltură surprinzătoare și deosebit talent, învăluind
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
foc devin adevărate lecții de viață, creatoare de modele pentru cititorul captivat de miracolul narativ. Viața lui Radu, eroul principal al romanului, trăită la Mangalia, se umple și se-mpletește cu viețile prietenilor săi, tinerii ingineri navaliști, ale Adelei, ruda năsăudeană a bunicilor și a copiilor săi, a copiilor-pacienți, a celor două femei frumoase din viața lui, Odette și Diana, de care a divorțat, a prietenului său Marin, ajuns primar al Mangaliei, care-l promovează în funcția de director al spitalului
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
-l iubise în tot timpul cât Destinul îl purtase pe meandrele sale, la DISTANȚĂ de ea. Este vorba de Ioana, fosta adolescentă salvată de el, ajunsă și ea medic Și toate astea, spre bucuria și liniștea sufletească a bătrânilor învățători năsăudeni, Iacob și Ana Scurtu, veritabile modele de viață, creatoare de modele de viață pentru neamul românesc, atât de rătăcit și derutat de agresiunile mediatice cotidiene. Un roman scris cu deosebit talent și gingășie, care merită a fi citit de orice
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
prin mari eforturi de familiile românești. Nu ne vom referi la situația economică a românilor care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei a însemnat o creștere a sarcinilor iobăgești, ajungându-se la 4 zile pe săptămână de robotă, la care erau obligați toți membrii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are originea în ținutul năsăudean. Bunicul său a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud. Tatăl maestrului , Ștefan Jarda, a fost avocat, iar mama lui, Zoie era fiica lui Grigore Pletosu, profesor de religie la Liceul,, George Coșbuc'' din Năsăud, unde l-a avut ca
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
lume'', ,, Cum nu-i badea pui de domn'', ,,Mărita-m-aș, mărita'', ,, Dusu-s-a bădița, dus'', ,, Săracu ,bărbatu-meu'', ,, Haidați, haidați colăcari'', ,, Mărită-te, mândruliță'', ,,Foaie verde toporaș', ,, Colo sus pe munte sus'' și multe altele , poartă amprenta graiului năsăudean și frumusețea aranjamentului muzical izvorât din talentul unui adevărat maestru. Armonizarea corului a făcut-o în așa fel încât, din ansamblul celor patru voci , să realizeze, diferite combinații și anume : sopran singur, sopran-alt, sopran-alt-tenor, sopran-alt tenor-bas și bașii singuri, folosind
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
l-a pus în tiparele unui aranjament muzical cum puțini au făcut-o până la el. Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda își continuă anchetele și pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele din,, Nunta Țărănească'', iar din folclorul năsăudean a preluat piese corale culminând cu suita I năsăudeană, poem coral cu orchestră Prin renumitele sale creații a fost supranumit de către specialiști ,, humuleșteanul din Năsăud''.pe care l-a preocupat folclorul din zona de origine a părinților și a bunicilor
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
puțini au făcut-o până la el. Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda își continuă anchetele și pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele din,, Nunta Țărănească'', iar din folclorul năsăudean a preluat piese corale culminând cu suita I năsăudeană, poem coral cu orchestră Prin renumitele sale creații a fost supranumit de către specialiști ,, humuleșteanul din Năsăud''.pe care l-a preocupat folclorul din zona de origine a părinților și a bunicilor săi, dar și din Maramureș și Bihor.. Vasta creație
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
vârful peniței, care a vorbit despre cea mai recentă carte semnată împreună cu soția sa, Lucreția Mititean, De peste Ocean, care a apărut și cu sprijinul președintelui S.U.A., Barack Obama. Profesorul Ioan Seni, reputatul istoric, ne-a recomandat cartea să de autor Năsăudenii și Marea Unire, apoi impozantele lucrări al căror coordonator este, „Asociația ASTRA Rediviva“. Sesiune internațională (2010; Năsăud); Realități și obiective astriste și europene în context internațional, Sesiune internațională de comunicări. Năsăud, 8-10 oct. 2010 și Dicționarul culturii și civilizației populare
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
prezentat cartea ce i-a închinat-o recent, cu ocazia împlinirii centenarului: Gavril Istrate - Decanul filologilor români. Profesorul pensionar Romului Berceni a vorbit despre lucrarea să Fraților de pește Prut. Intervenția lui Iulian Patca amintind de faptul că în ținutul năsăudean, odinioară, bătrânii recitau din Coșbuc fără a cunoaște paternitatea poeziilor - consfințind, astfel, intrarea în folclor a clasicului ardelean - l-a provocat pe Romulus Berceni să vorbească despre nestematele creațiilor literare orale ale poporului nostru, după care a recitat, cu patos
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
pentru a scrie o carteˮ. Poetul Vasile B. Gădălin a intervenit pentru a rosti câteva epigrame închinate scriitorului cinstit și romanului său. Antonia Bodea a vorbit despre valoarea cărții, subliniind că prozatorul este „martor al istorieiˮ. Floarea Pleș, conducătoarea „ASTREIˮ năsăudene, a evidențiat că romanul este „o carte documentară cu mesaje excepționaleˮ, deoarece „cine nu are amintiri nu are nimicˮ. Veniți de la Baia Mare, soții Virginia Paraschiv și Mihai Ganea, coordonatorii revistei literare „Porțile Norduluiˮ, au adus în dar cele mai noi
TOAMNA A VENIT CU ROADE BOGATE LA CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363449_a_364778]
-
B. Gădălin, inconfundabil, a sintetizat activitatea Rodicăi Fercan în câteva catrene. Ioan Mititean, conducătorul Filialei Năsăud al LSR, a vorbit despre activitatea filialei din cei doi ani de activitate și despre proiectul „Cartea pe roțiˮ, care duce oamenii de cultură năsăudeni în cele mai îndepărtate localități rurale. Ioan Seni, conducător al „ASTREIˮ năsăudene, a vorbit despre necesitatea întăririi alianței dintre cele două organisme culturale, invitându-i pe clujeni să colaboreze la revista ce apare grație străduinței membrilor Despărțământului. Gherleanca Pusă Lia
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
Mititean, conducătorul Filialei Năsăud al LSR, a vorbit despre activitatea filialei din cei doi ani de activitate și despre proiectul „Cartea pe roțiˮ, care duce oamenii de cultură năsăudeni în cele mai îndepărtate localități rurale. Ioan Seni, conducător al „ASTREIˮ năsăudene, a vorbit despre necesitatea întăririi alianței dintre cele două organisme culturale, invitându-i pe clujeni să colaboreze la revista ce apare grație străduinței membrilor Despărțământului. Gherleanca Pusă Lia Popan a ieșit în lume cu cele mai recente producții editoriale, închinate
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
ce apare grație străduinței membrilor Despărțământului. Gherleanca Pusă Lia Popan a ieșit în lume cu cele mai recente producții editoriale, închinate copiilor, „O pisicuța isteațăˮ și „Piciuˮ, cu ilustrații proprii. Floare Pleș, inimoasa coordonatoare a astriștilor, a vorbit despre prietenia năsăudenilor cu clujenii, realizând un adevărat „bilanț sentimentalˮ la sfârșit de an, în care i-a amintit pe Al.F. Țene, Titina Țene, Iulian Patca, Gavril Moisa, Antonia Bodea și Voichița Pălăcean-Vereș. Mulțumirile au venit din partea mereu inspiratului V.G. Gădălin, ce
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
o carieră pusă în slujba culturii) scriitorilor Cornel Udrea, Anca Sîrghie, Ion Iancu Vale și Puiu Răducan, iar lui Ion Părăianu i-a fost conferită o Diplomă de excelență „pentru prodigioasa activitate desfășurată în domeniul creației spiritualeˮ. Mesager al ASTREI năsăudene și al președintelui ei, prof. Ioan Seni, Al. Florin Țene a acordat câte o „Diplomă de merit și recunoștințăˮ scriitoarelor Antonia Bodea și Voichița Pălăcean-Vereș. În continuare, președintele LSR a semnalat cele mai noi lucrări ale membrilor Ligii: „Perlele Domnuluiˮ
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]
-
pentru care autorul a redat o parte din: Cântecul lui Todoran (pp.61-63), Balada lui Todoran (pp.64-65) și Todoran (pp.66-67). Capitolul Românii din Țara Năsăudului între emigrare și toleranță (pp.71-76) urmărește rezultatul acțiunilor de catolicizare a românilor năsăudeni prin intermediul uniației. S-a constatat o creștere a emigrărilor românești din cauze religioase, politice, precum și material (de pildă în Țara Românească și Moldova clăcașii munceau pe moșiile boierești de opt ori mai puțin bogați decât iobagii din Transilvania). În locul celor
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
Năsăut, se constituie într-un florilegiu de poezie, proză, eseuri, portrete, descrieri și interviuri.Practic, această antologie este un barometru care indică starea creației literare și a mișcării culturale a membrilor filialei Ligii Scriitorilor, continuatori de drept a listei personalităților năsăudene rămase ca efigii pe frontispiciu monumentului spiritual al românilor. Ideea de a publica o antologie, venită din partea scriitorului Ioan Mititean, am îmbrățișat-o nu cu mult entuziasm, pe motivul că foarte multe astfel de lucrări se publică de la o vreme
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Mircea Daroși ,,Termeni de înrudire în limba română'' - un studiu lingvistic inegalat până acum în România Lucrarea aparține profesorului dr. în filologie, Vasile Scurtu din Parva, unul dintre foștii elevi ai școlii năsăudene și studentul renumitei universități clujene. Apărută cu mulți ani în urmă, în Editura Academiei, ea a rămas un punct de referință pentru cercetarea lingvistică românească, dar și europeană. Un studiu asemănător, dar mai puțin complex în abordarea termenilor de înrudire
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]