294 matches
-
Muzicală, 28. 05, ora 19,30, Domul catolic din Piața Unirii; Concert simfonic, 4. 06, ora 19, sala C.N.A. „I. Vidu“. Dirijor: Nicolae Moldoveanu (Elveția). Solistă: Naoko Anzai (Japonia). Teatrul de Păpuși „Merlin“: „Circul... pe stradă“, 30. 05, ora 11; „Năzdrăvăniile lui Nică“, 30. 05, ora 12,30, și 1. 06, ora 10 și ora 11,15. Arad Teatrul „Ioan Slavici“: „Minunea Sfântului Valentinos“, de D. Psathas, 29. 05, ora 18; „O întâmplare cu haz“, de C. Goldoni, 30. 05, ora
Agenda2004-22-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282485_a_283814]
-
Görgey Gábor, regia, Vadas László, 23. 01, ora 17; 26. 01, ora 19, Sala Studio; Șatra după M. Gorki, regia, Beatrice Rancea, 30. 01, ora 17, Sala Mare; Teatrul „Merlin“: Gulliver în țara piticilor, 23. 01, orele 11 și 12; Năzdrăvăniile lui Nica, 27. 01, orele 10 și 11; Prințesa adormită, 30. 01, ora 11. Arad Teatrul de Stat „Ioan Slavici: Caii la fereastră, regia, Radu Dinulescu, 21. 01, ora 20, sala Studio; Operele complete ale lui WLM SHKSPR prescurtate de
Agenda2005-04-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283319_a_284648]
-
problema să și a celor care i-au dat doctoratul, dar ceilalți semnatari ai moțiunii sale agramate, parlamentari orișicât, cum de nu s-au cutremurat de textul sub care și-au pus semnătură? N-avem loc aici să reproducem toate năzdrăvăniile lingvistice ale dlui dr. ing. Anghel Stanciu (PRM) din textul moțiunii simple, text citat de Cornel Nistorescu, dar an raport cu el, exprimările dr. ing. Elenă Ceaușescu ar putea părea capodopere de elocinta agramata. Cât privește ansa opinia lui Cornel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
izul sau de universalitate discutabila. Ba aș zice chiar că ideile politice ale Adevărului ies din categoria anticipărilor analitice pentru a deveni un soi de ficțiune a adevărului, ficțiune purtată de diverse voci sinucigașe. România e o țară a tuturor năzdrăvăniilor posibile, dar politic, ăn cele din urmă, tot se află ce voturi se obțin din asemenea istorii. Istorii an care, pe moment, istoria trebuie să devină afacerea noastră personală, a unora dintre protagoniștii ziarului Adevărul. Noi decidem ce trebuie să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
nume mari, cu amintiri din care viața se scurge, domol, în literatură, și cu o realizare grafică de invidiat. Mă opresc, în încheiere, la povestea prefațatoarei însăși, o scurtă vizită în paradisul pierdut al unei case cu trei generații, cu năzdrăvănii de grup, cu secrete care nedumeresc și pericole care lovesc pe neașteptate și de care te scapă, paradoxal, nesuferitele boli ale copilăriei. Vă las să citiți în clar acest mic roman de aventuri pe o stradă din Brașov, cu identitatea
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
refacă, știu eu, cu un mare efort de cei care vor duce mai departe sarcina aceasta pe umeri. E o sarcină îngrozitor de grea și, aș zice, că ar trebui reînvățată. Știți, pedagogia care se făcea în ultimii ani era o năzdrăvănie, așa! - Și o formalitate. - Absolut învățămînt formal. O pedagogie autentică, superioară, nu se face decît cu această constantă a maestrului purtător de adevăr, pe care-l comunică ucenicilor săi, pentru ca aceștia să-l ducă mai departe. Încărcătura asta de răspundere
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Cine operează selecția? Eu tot timpul întreb. Cine vede? Nu mai vorbesc de presa scrisă. Am și abandonat latura presei, pentru că mi se face rău. Nu pot să văd o revistă fără o femeie goală, sau fără știu eu ce năzdrăvănie. "Ca să se vîndă" mi s-a spus. Ei bine, în condițiile acestea e greu să reconstitui un sistem de valori. Cînd mergi pe linia acceptării totale a unor lucruri de divertisment și încă ce divertisment! - Năduful dumneavoastră cred, este în
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
chemați la „mămica”. Chestia asta m-a intrigat și, urmărindu-i, am văzut cum dădeau câte o pungă lui Mihăiță, iar conștiinciosul monitor general o punea în sertarul catedrei. Astfel respectivul zburdalnic putea face în voie fel de fel de năzdrăvănii. L-am întrebat pe năzdrăvanul de mârlan care-i secretul și acesta mi-a declarat senin: - Ouă! Liniuța și oul! Astfel iluminat, m-am urcat în șură, unde bietele găini se chinuiau ca să se elibereze de prețiosul dar al vieții
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
arde cînd vindecă. Părintele parcă face totul de-a-ndoaselea, irită sistematic bu-nul-simț al iconomului căruia îi pune funingine pe clanță și întrebări grave pe un ton în doi peri, iar în Biserică se închină într-o direcție "greșită", numai că toanele, năzdrăvăniile lui Anatoli cuprind acele lucruri care scandalizează filistinismul, comoditățile, regulamentele, "inteligența" locului comun. Se pot observa în filmul lui Pavel Lungin tușele tarkovskiene în special din Andrei Rublyov (1969), ceea ce reușește regizorul constînd în acea mișcare fină de flux și
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
povestitor a lui Creangă, menită să transforme anonimi din viața reală în personaje de istorie literară. Și totuși, în pofida premiselor nu foarte încurajatoare, textul lui Mircea Gelu Buta conține nebănuite resurse de empatie. Pentru că dincolo de faptele propriu-zise (care seamănă cu năzdrăvăniile tuturor absolvenților de liceu din România, dinainte de 22 decembrie 1989), de chipurile profesorilor și colegilor de clasă (prin nimic mai demne de a fi memorate decât cele cunoscute de fiecare dintre noi), de tabloul unei Românii aflate la sfârșitul perioadei
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
e nimic sub noi ne al nostru". O lume unde ne asumăm orice și nu (ne) recunoaștem nimic. Dimitrie Stelaru e un poet care vorbește încontinuu, cu frica cu care ar face-o un exilat pe mare. Descîntă, contemplă, vede năzdrăvănii și inventează oracole, dă în fantastice hărți de navigație cu dezinvoltura cu care cucoanele dau pasiențe. Din tot acest monolog în contra vuietului, spus pentru destuparea urechilor și limpezirea vederii, rămîn bucăți tăiate ca ferestruici în peretele scoicii peste care trece
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
prin premiul SRR primit anul trecut pentru educație (coordonarea proiectului "Tineri traducători" al Institutului Cultural Român), a emigrat în Occident de destulă vreme pentru a experimenta pe propria piele viața "de-a curmezișul", pentru a descoperi că, de multe ori, năzdrăvănia, gluma, sarcasmul și satira sunt leacurile cele mai potrivite pentru pararea prejudecăților. Cânticele mârlănești îl așează pe acest - după vârstă - "clasic al optzeciștilor" direct în centrul atenției - o atenție conferită nu în ultimul rând de eticheta "educațională". Teoretic, cartea e
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
într-o papetărie, ar acoperi-o în... Stop! îi spun acestui ucenic vrăjitor... Stop! mă arăt speriat la ideea că am putea călca peste o coală imensă de câmpie dictando, poligonul dificil de trageri hărăzit peniței. Fel de fel de năzdrăvănii. Cercetând la obârșie materia primă din care se face hârtia, aleile pământii de baloturi de vechituri pline de amintirea gropilor de gunoaie; trecând printre căpițele de putregaiuri, îndesate, presate în tăcerea cu ciment pe jos a marelui depozit de zdrențe
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste. Stiindu-i felul, moș Dumitru l-a zgândărât. Pâcule! Tu iar ai de gând să îndrugi cine știe ce pătăranie. Te văd după ochi că îți umblă cine știe ce năzdrăvănie prin capul cela afumat. Apoi de asta îl afum mereu, ca să umble prin el - odată cu fumul - și vorbe despre oameni și întâmplări. Că în nădejdea voastră stăm ca muții. Care tot își spun câte ceva măcar prin semne, dacă nu pot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu și cu moș Dumitru s-au privit cu înțeles. Semn că au pus la cale altă poznă. Noii cărăuși, pedeștri, au făcut ochii mari, în care se citea întrebarea: „Ce au mai pus la cale oamenii iștia, că în năzdrăvănii nu-i întrece nimeni?” Pâcu trăgea din lulea, indiferent parcă. Moș Dumitru se scărpina după ceafă... Măi băieți! Stiți la ce ne-am gândit noi tot drumul? La ce v-ați gândit, moș Dumitre? Tineți-vă bine, să nu cădeți! Mâine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cărăușii au adormit fiecare cu gândurile lui... „Am mai întâlnit oameni fără de glagorie, dar ca Georgel aista nu. Dar dacă povestea îi inventată de mehenghiul ista de Pâcu? Năstrușnic cum îl știu, îi în stare să scornească tot felul de năzdrăvănii...” gândea moș Dumitru. „Dacă prostia ar durea, apoi multe vaiete ai auzi în jurul tău...” îi umbla prin cap lui Hliboceanu. „Mare podoabă îi la casa omului și prostul. Uite de-o pildă Georgel. Dacă Dinuța avea alt bărbat, mai avea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-le este miza cărții pe care o scoate acum câte o "versiune scenică" (Cum de s-a supărat Pricină-Împărat, "întâmplare veselă" preluată din basmul Sarea în bucate de Petre Ispirescu; Făt-Frumos din tei, "poveste obișnuită" după scrieri de Mihai Eminescu; Năzdrăvăniile lui Prepeleac, "basm dramatic" după povestea lui Dănilă Prepeleac de Ion Creangă), participă la o sărbătoare a limbii, fie în registru comic, fie într-o formulă în care încap surâsuri, dar și neliniști și nostalgii (ca în Balada amintirii, scenariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
departe, mai departe... // BUFONUL (la arlechin): Și-i învăluie Timpul, domn tuturor celor trecătoare. (Vine spre public.) Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieții omenești! (Face un semn de rămas bun, iese, în timp ce se lasă, încet CORTINA NĂZDRĂVĂNIILE LUI PREPELEAC Basm dramatic în două părți, după povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă Personaje Dănilă Prepeleac, gospodar păgubos Smaranda, nevasta lui supărată Vasilică, unul dintre copiii lor flămânzi Ispas, fratele mai mare al lui Dănilă, om avut, de treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care o pune, veți ghici, desigur, cine-i. Fiți buni atunci! Nu mă lăsați să-l aștept atât de mult: scrieți-mi de îndată că s-a întors... CORTINA CUPRINS Florin FAIFER-CUVÂNT ÎNAINTE 7 FĂT-FRUMOS DIN TEI (poveste obișnuită) 11 NĂZDRĂVĂNIILE LUI PREPELEAC 35 CUM DE S-A SUPĂRAT PRICINĂ-ÎMPĂRAT 95 SPECTACOL TOPÎRCEANU 145 BALADA AMINTIRII 147 ÎNTRE RAI ȘI ILINCA LUI DUDĂU 157 ÎNTOARCEREA DIN PUSTIU 195 1 Didascaliile din text sunt orientative. Regizorul va proceda cum va crede la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
partizane și inutile, înveninată de anchetele călăilor roșii, împovărată de truda zilnică / silnică, scurta sa „copilărie fără copilărie” i-a format gustul pentru frumos, i-a cizelat sufletul, iar pierderea ei îi va marca pentru totdeauna evoluția. Copilăria, cu toate năzdrăvăniile, dar și cu durerile ei, pricinuite de asuprirea, de prigoana, de nedreptățile și abuzurile pe care familia le suferă din partea comuniștilor, trece „ca o părere” - vorba lui Mihail Sadoveanu - și vine adolescența, la fel de zbuciumată, consemnată în capitolul al cărui titlu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
poți ieși din încurcături, adesea cu „hapy end”. La căsoaie venea des în vizită verișoara lui Lala, Antoneta, poreclită de noi Tuna, colegă de clasă cu sora mea, care ne aducea deseori necazuri, fiind o pârâcioasă ce-i spunea toate năzdrăvăniile mă-sii, Miți, o nemțoaică frumoasă de astă-dată, liberă de sarcini, dar pe care, eu personal, nu am văzut-o niciodată cu bărbați. Pe vremea aceea era vânat din belșug pe câmp sau în pădure: pisici sălbatice, vulpi, jderi, șobolani
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
șinele pocnesc”, „Pi-ț’ dai seama”, „Mucles, mucles sacana”. Toți acei care nu agreau acest folclor colorat, erau asimilați mironosițelor și trimiși la promenadă, să plimbe „ursul”, vorba cântecului: „Pleacă, pleacă, mâine o să-ți treacă”! Simțeam că partenerii mei de năzdrăvănii, parascovenii și matrapazlâcuri, apăruți probabil după ce a tunat și i-a adunat, de s-a întâlnit tusea cu junghiul, iar capul lor de retardați care avea muci în creier și era „plin de șmecherii ca WC-ul de hârtii”, mă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o importanță majoră, chiar vitală pentru omul mileniului trei. Cred că sunt în asentimentul vostru în ceea ce privește această opțiune. Cum am mai spus, cine mai citește cum făcea Ion Creangă baie sau fura cireșe de la mătușica din deal și multe alte năzdrăvănii, pe care toți le-am făcut când eram copii, lumea este preocupată de reechilibrarea ființei umane, ca și o urgență mai mult forțată de schimbările rapide și evoluția în extremis doar pe orizontală a umanității. Există o mare diferență între
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fi dor de ei o vreme, dar asta nu înseamnă să nu ne urmăm drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Zici tu, Hlibocene, că nu-i nimic deosăbit, dar una era Pâcu cu luleaua lui și cu toate năzdrăvăniile pe care le povestea și alta-i să stăm așa, ca huhurezii... - a intervenit Ion Cotman cel tăcut. Dar cine te oprește să povestești chiar tu o întâmplare? - l-a întrebat Hliboceanu. De oprit nu mă oprește nimeni, dar nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai bine pe Pâcu. Între timp, acesta și-a pregătit luleaua, după tipic, a aprins-o, a tras de câteva ori cu sete din muștiuc, a gustat din ulcica cu vin și - ca niciodată - a început să vorbească fără alte năzdrăvănii: Întâi și întâi, vreau să vă spun că tot ce am să vă povestesc în astă seară mi s-o întâmplat mie, pe când eram copchil de vreo șapte ani... Și să știți că-i adevărul gol-goluț... Păi de câte ori nu ne-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]