96 matches
-
ușa, că se face frig. -Nu intru mă, că e fum de tutun și nu-mi face bine. Stau mai bine afară. -Apăi stai acolo, că doar nu or ieși acești gospodari afară, să fumeze, că ești tu borțoasă și năzuroasă. Bună dimineața, oameni buni!spuse țăranul după ce lăsă papornița după ușă și se apropie de sobă, să se încălzească. -Mai pune un lemn în sobă, să nu se potolească jarul, și stai jos, să bem niște mahorcă. -Nu ascultați în
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478175839.html [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
ori. În urechi îmi răsunau acordurile lui „O sole mio” și parcă îl vedeam pe marele Pavarotti ridicând brațele spre cer, în timp ce cânta, cinstind lumina pe care soarele o oferea pământenilor”. sau expresii de genul:„Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea”. Ceilalți interlocutori se declarară și ei fascinați de frumusețea textului. - Emilian, văd că am transformat seara muzicală într-o adevărată seară culturală. - De ce nu? Muzica întotdeauna a fost sora
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390482915.html [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
la bursa valorilor, fără valoare, acaparând presa, televiziunea, editurile, școala, prin programe și manuale alternative, construite pe criterii de eficiență financiară, și încercând să impună nulitățile generației 1980, snobi, intoleranți, fără operă, și care au făcut jocul regimului comunist-criminal. Ființe năzuroase, posomorâte cu aer fals academic și irascibile se repet asupra conștiințelor culturii românești, atacându-le într-un mod stupid și nedemn. Revărsarea de vorbe sufocate, indignarea mimată nimicesc un adversar inexistent și închipuit, pentru că judecata dreaptă aparține doar timpului.Sunt
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_in_litearat_al_florin_tene_1387780021.html [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
din cauza riscului de a fi aruncați și striviți de stabilopozii digurilor de apărare. La intrarea în portul Mangalia, am răsuflat ușurat. Am scăpat de la moarte sigură. Nimic nu prevestea la ora când am părăsit țărmul, că marea va fi la fel de năzuroasă, ca o soacră și își va schimba dispoziția după cum va avea ea chef. Așa am ajuns să prind vârsta de 69 de ani. Poate o prind și pe cea de 70 dacă pescuiesc de pe țărm și nu voi mai ieși
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443442434.html [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
-n cleme, Broderii de crizanteme. Vântul nopții mi te-alintă, Cu arcușul rupt îți cântă Uverturi și valsuri triste Și-n cadențe pesimiste Ploi haine-ți spală fața Cu stropi mari și reci ca gheața. Și cum treci așa trufașă, Năzuroasă, pătimașă, Furișați, fugim în case De privirile-ți cețoase Că de ne găsești pe-afară Nu scăpăm de-a ta ocară. Te reverși și faci dezastre Printre suflete sihastre Țeși perfid, meticuloasă, Pânzătură de angoasă O întinzi și lași amprente
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1413794752.html [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
dar nu refuză un prânz regal. • Sunt mii de plăceri omenești, dar plăcerea supremă doar la femeie o găsești. • Trăim clipe care n-au nume pentru că valorează cât o lume. • Luxul a creat o nouă clasă socială: distinsă, bogată și năzuroasă. • Stilul face epoca. • Sădită într-o poezie, floarea trăiește o veșnicie. • Anotimpurile sunt ca femeile: adorabile și înșelătoare. • Cele mai frumoase cuvinte le rostim când ne unim, iarr cele mai urâte, atunci când ne despărțim. Nu putem fi mai buni decât
GÂNDURI REBELE (25) – AFORISME (8) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1464149232.html [Corola-blog/BlogPost/378980_a_380309]
-
și sălbatică, Coapsele tale, din spumă clădite, Ispitesc Cerul De tine-ndrăgostit. Răsuflarea ta E adierea zefirului Pletele-ți verzi și mătăsoase Tremură-n vânt, pe țărmuri, Buzele tale sunt petale, Petale de iasomie. Te iubesc, fecioară, Pudică și sălbatică, Năzuroasă fecioară! Sunt un poet îndrăgostit, Te-au cântat și te vor cânta Marinarii-poeți. Iar eu Voi răspândi cântecele lor. Ți-am cutreierat nemărginirea Pe puntea corabiei, privind orizontul Alteori Căutam cu înfrigurare Pământul, Unde cei dragi mă așteptau. Mi-am
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marinarul_si_marea_floarea_carbune_1359547042_33pq7.html [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
viață și - de ce nu? - a convingerilor religioase. Căci în lumea grăbită a interesului imediat, nimic nu este statornic și nimic nu are forța necesară ca să rețină atenția ori să-l distreze vreme îndelungată pe omul tot mai plictisit și mai năzuros al prezentului. Și încă ceva ce demonstrează că în ciuda lustrului său exterior, omul de azi păstrează în adâncurile insondabile ale sufletului legătura de rudenie cu omul primitiv, care știm că practica inticiuma (consuma totemul). Dar omul modern nu-și „devorează
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
am felicitat că am venit încoace cu cea mai mare și bună companie de inginerie nucleară din lume, că am unde să-mi petrec weekend-urile și că am scăpat de gândacii apartamentelor New Yorkeze, de mizeria și avariția proprietarilor năzuroși, de prețurile și taxele exorbitante pentru orice și de duhorile metroului, chiar dacă am locuit în zona cea mai nobilă la 27 miles north de Manhattan. Mă instalasem atunci într-un un apartament curat și nou de condo, într-o zonă
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
ei stâng. Băiatul, însă, nu stătea în poala mamei sale, deși era încă mic. Agita o săgeată fără vârf spre o doamnă de onoare. Acesta era moștenitorul lui Nagamasa, Manjumaru. — Lasă-mă să văd! Lasă-mă să văd lupta! strigă năzuros Manju, lovind-o pe doamna de onoare cu coada săgeții. — Manju, îl dojei mama sa, de ce dai în ea? Tatăl tău se luptă. Ai uitat că ți-a spus să fii cuminte în timpul luptei? Dacă vasalii râd de tine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
slab din fire, iar expresia lui alarmată părea aproape vrednică de milă. Privind spre Samboshi, Nobuo făcu o plecăciune reverențioasă. De fapt, era chiar prea politicos. Nu tânărul senior dădu din cap a aprobare, ci Hideyoshi. Samboshi era un copil năzuros și răsfățat dar, din cine știe ce motive, când ședea pe genunchii lui Hideyoshi, stătea cuminte ca o păpușică. Când îi veni rândul să se ridice în picioare, Nobutaka se rugă și el în fața sufletului tatălui său. Dar, asistând la precedentul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Tarquin nu avea nimic împotrivă. Hugo a închis telefonul simțindu-se mai bine. Imediat însă telefonul a sunat din nou. —Domnul Fine? a întrebat o voce melodioasă de păsărică. — Da. — Eu sunt doamna Grimbley. —Grimbley, Grimbley... a, da. Cuplul cel năzuros ieșit la vânătoare de case. Sau, mă rog, jumătate din el. Incitat, Hugo s-a îndreptat de spate. — Bună ziua, doamnă Grimbley, a salutat-o el vesel. Ați ales un moment foarte potrivit ca să sunați. Cred că v-am găsit exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fi fost mijlocul cel mai sigur pentru a descoperi adâncimea împrejurării cu notarul public din Odessa. [ 21 februarie 1880] ["SÎNT ÎN LUMEA ACEASTA OAMENI... Sânt în lumea aceasta oameni cari în limba originală și energică a poporului nostru se numesc năzuroși. Daca acești oameni au o părere, daca-ți dau vreo povață, totuna ți-este să le împărtășești părerea sau nu, să le urmezi povața sau ba; pe ei tot nu-i mulțumești. Daca le dai, îi superi tot atât ca și când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au o părere, daca-ți dau vreo povață, totuna ți-este să le împărtășești părerea sau nu, să le urmezi povața sau ba; pe ei tot nu-i mulțumești. Daca le dai, îi superi tot atât ca și când le-ai lua. Năzuroșii își cheltuiesc jumătate din viața lor întru a căuta noduri în papură și a face ceartă de vorbe. Daca-i zici "tunsă", năzurosul răspunde "rasă"; daca-i zici "fie și rasă", el răspunde "ba nu, tunsă". Acuma, după ce că e năzuros
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe ei tot nu-i mulțumești. Daca le dai, îi superi tot atât ca și când le-ai lua. Năzuroșii își cheltuiesc jumătate din viața lor întru a căuta noduri în papură și a face ceartă de vorbe. Daca-i zici "tunsă", năzurosul răspunde "rasă"; daca-i zici "fie și rasă", el răspunde "ba nu, tunsă". Acuma, după ce că e năzuros de fel, închipuiește-ți să mai fie și avocat, apoi țin-te condei să nu te rupi la polemică de florile mărului. Așa am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Năzuroșii își cheltuiesc jumătate din viața lor întru a căuta noduri în papură și a face ceartă de vorbe. Daca-i zici "tunsă", năzurosul răspunde "rasă"; daca-i zici "fie și rasă", el răspunde "ba nu, tunsă". Acuma, după ce că e năzuros de fel, închipuiește-ți să mai fie și avocat, apoi țin-te condei să nu te rupi la polemică de florile mărului. Așa am pățit-o noi cu confrații de la "Presa". Într-o discuție din Cameră în care d. ministru de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fă, depravato, haa...?! Mama mamii tale, de cutră! Fălci, găsești la abator lunea și miercurea! Plus creier la ofertă, la supermarket! ripostează ea. După care, dă buzna și se aruncă îmbrăcată în pat, fără farafastâcuri, lângă Big Sile, încrucișându-și năzuroasă brațele sub cap și expunându-și subsorile nerase, fără ca să-i mai acorde omului său nici măcar un dram de atenție. Supărarea lui Marco van Vierme este, de o mie de ori, de înțeles! Cău-cău, pe care a cules-o literalmente
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
afla liceul și directorul turbase. A pus niște hăndrălăi din clasele mari să-l deznoade În bătaie, ceea ce ăia s-au și grăbit să facă - fiind oarecum geloși pe succesul mucosului de clasa a noua și tocmai la frumoasa și năzuroasa fată, care pe ei Îi respinsese și-i rușinase În văzul lumii, de-și simțeau Încă vârfurile urechilor aprinse. A zăcut Hristu o noapte Întreagă, pe jos, dezbrăcat și ud, Într-un closet din căminele elevilor. Însă lucrurile nu aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
avea să beneficieze și de un procent din drepturile rezultate din difuzarea filmului. O adevărată lampă a lui Aladin, care urma să-l îmbogățească fără a mai trece prin obișnuitele ordalii ale confruntării cu producătorii, regizorii, specialiștii în dialoguri sau năzuroasele vedete de cinema. Ca într-un miracol, Chandler și-a asigurat dintr-o singură lovitură liniștea bătrâneților. Niște bătrâneți care vor fi, însă, mult mai puțin înțelepte decât ne-ar plăcea să credem... Totul arăta prea bine pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rămână prizonierul coliviei de aur unde l-a încuiat Linda, că intenționează să-și continue meseria de detectiv particular, că-și apără proverbiala independență, riscând chiar să fie împușcat de oamenii lui Manny Lipshultz, și că, în general, e prea năzuros pentru a cuceri simpatia cititorului așa cum o făcea în cărțile anterioare. Este ceva completamente fals și lipsit de realism în felul în care un sărăntoc ce și-a petrecut întreaga existență la marginea societății e propulsat, miraculos, în lumea milionarilor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
am prea puțină ca să-mi țin zilele cu pâine goală ca voi. De aceea nici nu mă dau În vânt după ea ori după mămăligă, precum colțatul cu care obișnuiți să mă comparați, vorbindu-mă de rău: cică aș fi năzuros. Dar acela produce amilază, c’așa l’a lăsat mama Natură. Pe legea mea, personal mă dau În vânt după balmuș, mulțumită amilazei de la vrăbii. Deci, gata Împănate cu amilază, grăunțele din gușa vrăbiei Îmi sunt pe plac. Dar să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fi sau a nu fi. Pe un monticul prăpăstios ca naiba apare castelul Queyras. Sub noi, cam la opt sute de metri. Nu pare a fi complexat și-și aruncă turlele spre sfidarea timpului. Opt secole de strajă pe valea năzurosului rîu Le Guil. Vauban l-a consolidat pe vremea lui Ludovic al XIV-lea și de atunci acesta domină ca un senior, conștient de atîta noblețe și măreție. Pe o coastă de munte se văd lumini aprinse într-un sătuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ținută morală [...] am garanția că vei face în așa fel, încât revista «Academia» să progreseze pe calea adevărului, a respectului drepturilor omului și apărării îndărătnice a unei generoase democrații românești.” De la numărul 9/1944 apare și o pagină literară. „Irascibilului năzuros Ion Caraion, poetul trâmbiță, scriitorul pistol, politicianul tejghetar, reporterul pescar”, N. Rondell îi recomandă o terapie a conștiinței și mai multă decență (Ion Caraion, Jos masca! Un „arhanghel” anacronic). Se manifestă o atitudine favorabilă față de grupul tinerilor din Cercul Literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
genunchiul ei stâng. Băiatul, Însă, nu venise lângă mama sa, deși era Încă mic. Agita o săgeată fără vârf spre o doamnă de onoare. Acesta era moștenitorul lui Nagamasa, Manjumaru. — Lasă-mă să văd! Lasă-mă să văd lupta! strigă năzuros Manju, lovind-o pe doamna de onoare cu coada săgeții. — Manju, Îl dojeni mama sa, de ce dai În ea? Tatăl tău se luptă. Ai uitat că ți-a spus să fii cuminte În timpul luptei? Dacă vasalii râd de tine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
slab din fire, iar expresia lui alarmată era aproape vrednică de milă. Privind spre Samboshi, Nobuo făcu o plecăciune reverențioasă. De fapt, era chiar prea politicos. Nu tânărul senior dădu din cap a aprobare, ci Hideyoshi. Samboshi era un copil năzuros și răsfățat, dar, din cine știe ce motive, când ședea pe genunchii lui Hideyoshi, stătea cuminte ca o păpușică. Când Îi veni rândul să se ridice În picioare, Nobutaka se rugă, și el, În fața sufletului tatălui său. Dar, asistând la precedentul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]