527 matches
-
de același tip cunoșteau un succes uriaș: mulți soldați din diverse țări erau dornici să învețe franțuzește pentru a lua locul turiștilor din vremurile de pace. Îl primi un bărbat fercheș, slab, îmbrăcat într-o redingotă care mirosea vag a naftalină. —Mă tem că accentul dumneavoastră nu este destul de bun, spuse acesta în cele din urmă. —Cum adică? exclamă Charlot. — Nu este destul de bun pentru instituția noastră. Standardele noastre sunt deosebit de ridicate. Profesorii noștri trebuie să aibă cel mai curat accent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
pe care, când Călin era mic, tatăl lui îl scotea din debara numai joia. Nu se știe de ce joia. Și asculta ăl bătrân Adriano Celentano și Tom Jones. Mai avea câteva colinde din zona Sibiului, pe care le scotea de la naftalină la ocazii. La Revelion, din patriotism local. Taică-su’ a venit în București din zona Sibiului de undeva. De fapt, Călin acolo s-a născut. Venetic din Ardeal, taică-su nu prea și-a făcut prieteni. Nici faptul că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
casă spațioasă și veche. Avea covoare roase și mâncate de molii ca și viața ei. Acolo se păstrau amintirile cu bunicii mei, nu în albume, ci în găurile din perdele și în mobila cu carii pe la colțuri, în mirosul de naftalină și de aer închis. Mătușa se obișnuise să stea singură, mie mi se păruse o nebunie la început, apoi nu mi-a mai păsat. Mătușa se scula în fiecare dimineață cu noaptea-n cap și făcea curățenie în toată casa
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
o ființă. Se cuibări lângă mâneca dreaptă, pe care o așezase în așa fel încât să-i acopere creștetul. Iar mâneca se mișcă ușor și îi mângâie părul așa cum făcea bunica. Îi și simți mirosul de ouă prăjite și de naftalină. Bunica voia ca totul să stea în loc și atunci dădea cu naftalină în fiecare colț al casei, în dulapuri, printre baticurile ei aduse demult din America și pe care le purta foarte rar ca să nu le strice. Mirosea a naftalină
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
așa fel încât să-i acopere creștetul. Iar mâneca se mișcă ușor și îi mângâie părul așa cum făcea bunica. Îi și simți mirosul de ouă prăjite și de naftalină. Bunica voia ca totul să stea în loc și atunci dădea cu naftalină în fiecare colț al casei, în dulapuri, printre baticurile ei aduse demult din America și pe care le purta foarte rar ca să nu le strice. Mirosea a naftalină ca și cum și-ar fi dat cu parfum. Sub brațul ei Slavko se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
naftalină. Bunica voia ca totul să stea în loc și atunci dădea cu naftalină în fiecare colț al casei, în dulapuri, printre baticurile ei aduse demult din America și pe care le purta foarte rar ca să nu le strice. Mirosea a naftalină ca și cum și-ar fi dat cu parfum. Sub brațul ei Slavko se simțea ocrotit și în siguranță. Știa că putea să viseze, iar bunica nu o să plece de lângă el, izul naftalinei o ținea acolo, așa că își puse capul pe pieptul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
purta foarte rar ca să nu le strice. Mirosea a naftalină ca și cum și-ar fi dat cu parfum. Sub brațul ei Slavko se simțea ocrotit și în siguranță. Știa că putea să viseze, iar bunica nu o să plece de lângă el, izul naftalinei o ținea acolo, așa că își puse capul pe pieptul puloverului ca să-i simtă mai bine bătăile inimii. Între cutele puloverului bătea însă inima Kristinei, așa cum bătuse atunci când își strecurase o mână sub sutienul ei ca să-i mângâie mai bine sânul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
largi și prea împopoțonate din fața casei, să repare băncile din părculețul de dinapoia casei, leagănul principal din părculeț, să facă ordine în podul casei, adevărat depozit de mobilă, haine, televizoare, casetofoane, pickupuri, paltoane din blănuri scumpe cu buzunarele doldora de naftalină - partea leului nesinistrat, desigur, ca și alții suspuși - vorba lui Valy - de la împărțirea ajutoarelor pentru cei sinistrați de pe raza orașului, să curețe pomii fructiferi și vița-de-vie și să le stropească la timp. 3. Memorabilă rămâne totuși, ziua în care trebuia
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fim serioși, Armata s-a gîndit deja la o soluție și mai nenorocită, nu mai e Potaie, în schimb la post se află Picioruș de Ghips, iar în cel mai scurt timp, o să-și facă apariția și Mortăciune, scos de la naftalină, tovarășul general în rezervă, un nume predestinat, grijania mă-sii, mi se face rău, recunoaște, și Tîrnăcop, fără să mai aștepte vreo indicație, sare și-l întoarce pe o parte ca să poată vărsa fără nici un risc. Ce acreală dom’ Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în București existau cel puțin o duzină de localuri luxoase în care se mînca porcește, și se putea chefui pînă dimineața? Lume multă, majoritatea necunoscuți, de toate vîrstele, de la tinerei de bani gata pînă la babalîci spilcuiți care puțeau a naftalină. De fiecare dată se nimerea să găsească masa lor rezervată într-un colțișor mai retras, dacă nu chiar într-un separeu intim ferit de privirile celorlalți. Roja dirija totul din umbră, lucrul ăsta ar fi trebuit să-l observe din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
are nimic de vânzare, cerșea, Îi părea rău după școală, Îi părea rău după pisica birmaneză care, cu siguranță murise Între timp, de mamă nu mai știa nimic, poate murise și ea, casa nu o interesa, ura mirosul ei de naftalină, ar fi luat de acolo numai o fereastră ovală cu ramă albă de lemn, de la capătul holului, prin care a privit deseori stelele, cerșea, fusese la câteva concerte de rock, În aer liber, unde era cât pe-aci să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
calendar. Are devoțiunea în sânge. Pare a fi, susține ea, singura care, atunci când se duce la cimitir, are „bunul simț“, „decența elementară“ să curețe bălăriile de pe mormintele răposaților noștri. E prima zi însorită de primăvară și a dat deja cu naftalină tot ce se cheamă lână, a strâns covoarele sul și le-a legat, iar apoi le-a târât în camera cu trofeele tatii. Nu-i e niciodată rușine de casa ei: n-are decât să intre un străin la orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu va deveni niciodată. Și trei la mână: să presupunem că ați avea la îndemână un prinos de fericire și n-ați ști ce să faceți cu el. L-ați da de pomană? L-ați păstra într-un dulap cu naftalină până în ziua în care cineva va reuși să vă explice ce-i acela un „prinos“ și la ce folosește el? L-ați dărui, așa cum zic tovarășele, Partidului? Și de ce, mă rog? Pentru că v-a trimis la grădiniță ca să creșteți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spitalul de ftiziologie, după ce i se diagnosticase cancerul pulmonar), construise și proiectase, ca inginer, cam tot ce se putea construi și proiecta (adunând zeci de brevete de inventator într-o mapă albastră, pe care-o păstra printre hainele puse la naftalină), era fascinat de Războiul celor două roze (descurcându-se cu ochii închiși în cronologia labirintică a dinastiilor York și Lancaster), îi admira, deopotrivă, pe Scipio Africanul și pe Seneca (prețuind bravura și stoicismul), vedea în invazia sovietică din Afganistan doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
acoperiș. Mircea Chiril, neatent la înflorirea generației ’27 și la înmugurirea crizei economice din ’30, intra în odaia mătușii imediat după plecarea ei în oraș, se strecura sub pat, după draperii, în lada pentru așternuturi ori printre hainele puse la naftalină, îi auzea pașii la întoarcere, o simțea foșnind, ghicea după sunete unde era ascuns pachetul lucitor, o aștepta să termine și să încuie, să se îndepărteze, apoi ieșea din cotlonul lui și căuta tăcut, desfăcea fundele și hârtia cerată, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Ba să știi că da, asta-i ziceam și eu Majei. Suna de parcă ar fi aruncat la gunoi samplerele de pe Fat of the Land și ăla cu Poison... - Music for the Jilted Generation... - Exact, și le-ar fi scos de la naftalină pe alea pe care le-au folosit pe Experience... - Adică s-au întors la bază, ca noi. - Da, într-un fel. Ție cum îți place albumul? - Foarte mult. Albumul anului, aș zice... - Da... Auzi, n-ar trebui să o luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
valuri de pînzeturi și stofe, "tul, brocart, olandă" repeta domnișoara Sofie, fără să privească la gesturile elegante, caraghios de elegante cu care vânzătorul răsturna pe tejghea marfa. Un nor ușor de praf și scame se ridica în odaie, mirosul de naftalină se întărea, K.F. îi făcea semn domnișoarei că pot ieși, treburile erau rezolvate, negustorii din Vladia știau că întotdeauna tot ce se cumpăra era dublu, pentru amîndouă femeile, din Vila Katerina. Radul Popianu a pîndit de cîteva ori din ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de câte ori mă linge Cora pe față... Scormonind după bandaje, am găsit costumele. Căutam în culise pânze curate pe care să le tăiem fâșii, și am dat peste robe și vestoane de vodevil și operetă. Împăturite în hârtie, împreună cu bucăți de naftalină, așezate în cufere și în pungi de haine, am dat peste crinoline și togi. Peste chimonouri și kilturi. Peste cizme și peruci și armuri. Fiindcă doamna Clark a tăiat cablul mașinii de spălat, toate hainele pe care le-am adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
amintit cum a scormonit cu strângere de inimă prin hârtiile lui Karl, temător să nu depășească vreo limită neprecizată. Păstra În minte cu limpezime și fără nici o șovăială imaginea camerei lui Karl, un mic birou, scrisul lui rotunjit, mirosul de naftalină și de cărți vechi. și-a ridicat ochii de pe hârtie. Aparatul de radio hârâia și avea feding, trupe paramilitare... aterizări În Malaysia... Încăierări cu for țele britanice... morți... preludiul unei invazii. I s-a părut că scârțâie poarta, dar nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
va masca micile inconveniențe ale paltonului: Îngustimea umerilor și scurtimea mânecilor. Ambele sesizabile doar pentru ochi versați. Piața Carolina era luminată ca o sală de bal. Risipa de lumină făcea inutile parcă paltoanele și căciulile de blană cu miros de naftalină și de lavandă. Purtate În virtutea obișnuinței, urmau a fi scoase la semnalul unui herald ramolit care Își bea zâmbitor cafeaua la barul din colț. Până la revelion mai erau trei zile. Totul era fără cusur. Doar cafeaua sa mai amară ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe care o purta doar la ocazii. O ocazie ar putea fi și Revelionul ăsta trăznit. Se Îndreptă spre baie, presărându-și hainele pe drum. Ascuns sub haina de nutrie, Gheretă plângea de fericire, dar și din pricina mirosului Înțepător de naftalină. Zorela era un dar dumnezeiesc pe care, cu siguranță, nu-l merita pe deplin. 3. Încercă să se așeze fără să facă zgomot, dar nu reuși. Nu doar pentru că scaunul scârțâia oricum, ci și pentru că, distrat cum era, se așezase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
chemase timpul pentru că rochia de mireasă trebuia terminată până la al doilea pătrar de lună din primăvara viitoare. Și acum abia era toamnă, prilej pentru Mamă de a-și coase pe rochia ei de mireasă scoasă din cutie și mirosind a naftalină, ciorchini de struguri negri, de a împodobi podeaua și aleea de la poartă cu frunzele castanilor și teilor de pe bulevardul Karl Marx. Măturătorii, bine plătiți, descărcau basculante cu frunze în curtea Mamei. Bărbații aveau să-i vină. Timpul chemat de Mioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
spun eu, de două ori, îngăimă nepotul morții cu gura plină de caramele, după care și-a luat cămașă albă de pe umeraș parcă-i tablă, așa-i de apretată pantalonii de cangar, călcați la dungă și haina mirosind puternic a naftalină. Alese o cravată, ba nu, un papion, ei, bravo, doar nu merg la nuntă, le așeză la loc în cutie, fără să se grăbească, adună câteva scame de pe covor, singurul din toată căsoaia cu șapte camere, și, cu mâinile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fim serioși, Armata s-a gîndit deja la o soluție și mai nenorocită, nu mai e Potaie, în schimb la post se află Picioruș de Ghips, iar în cel mai scurt timp, o să-și facă apariția și Mortăciune, scos de la naftalină, tovarășul general în rezervă, un nume predestinat, grijania mă-sii, mi se face rău, recunoaște, și Tîrnăcop, fără să mai aștepte vreo indicație, sare și-l întoarce pe o parte ca să poată vărsa fără nici un risc. Ce acreală dom’ Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în București existau cel puțin o duzină de localuri luxoase în care se mînca porcește, și se putea chefui pînă dimineața? Lume multă, majoritatea necunoscuți, de toate vîrstele, de la tinerei de bani gata pînă la babalîci spilcuiți care puțeau a naftalină. De fiecare dată se nimerea să găsească masa lor rezervată într-un colțișor mai retras, dacă nu chiar într-un separeu intim ferit de privirile celorlalți. Roja dirija totul din umbră, lucrul ăsta ar fi trebuit să-l observe din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]