1,603 matches
-
este Noi nu sîntem urmașii Romei a unui medic român stabilit la New York, dl Napoleon Săvescu, și care finanțează de ani buni simpozioane consacrate tezei că daco-tracii sînt strămoșii romanilor, așadar nu noi, românii, ne tragem de la Rîm, cum credea naivul Grigore Ureche, ci romanii se trag din noi. Dl Săvescu are bani, dar nici o competență istorică ori lingvistică. Nu se poate polemiza cu d-sa. Așa că dl Codreanu se abține și d-sa de la polemică: din păcate, nu fiindcă a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
atingi omul direct în inimă. Ce să fac atunci? Să renunț cum am făcut-o mereu până acum? Desigur nu. Pentru respectul pe care îl port artei în general, artei românești în special, unui public românesc de bună credință dar naiv, trebuie în sfârșit să vorbesc pentru că de astă dată, povestea este prea gogonată. La limită, aproape că alăturarea numelui meu de acest fenomen devine jenantă. Da, fenomen, am spus bine, căci doctorul Dumitresco este un fenomen Desigur nu unul al
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
semnificativ în jur, în anii aceia tumultuoși, "balzacieni". Anii "carierelor fulgerătoare", într-adevăr, făcute de multă lume, dar mai cu seamă de cadrele prompt reciclate ale fostului regim abia prăbușit, anii fulminantelor lovituri bănești ("inginerii financiare"), cu nenumărate victime printre naivi (aluziile la "fenomenul Caritas" nu lipsesc), anii în care, în zona politicii, la Cluj, câștigă teren tot mai mult populismul naționalist și regionalist. Acesta speculează conflictele locale și incită abil la ostilitate nu doar față de unguri care, firește, vor să
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
fost dat să le trăiesc în Banatul românesc. Italia a avut pentru mine efectul unui dčja vu, ceea ce se datora desigur și limbii, pe de-o parte și mentalității pe de alta. Venind din România nu puteam fi tocmai un naiv în Italia... R.B.: După cîte știu această călătorie în Italia a avut urmări "literare"... R.W.: Da, am publicat atunci un volum de proză intitulat Geamantanul lui Giancarlo, povestiri imbricate una în cealaltă conform pricipiului valizei; într-o valiză se
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
e corect? Știți ce înseamnă într-o școală a fi corect și omenos? A fi ciumat! Dar schimbările astea nu au loc niciodată în perioada examenelor. Atunci e important ca sistemul să funcționeze ca uns!" Nu sunt chiar atât de naiv încât să-mi imaginez că învățământul anului 2006 poate fi la fel de idilic precum cel din Domnul Trandafir. Dar nici că totul a devenit de vânzare nu-mi vine să cred. Ar însemna să ne furăm singuri căciula, să ne programăm
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
Dacă magistraților li se va da limpede de înțeles să-și vadă de treabă, cum zice legea, și să-și mai închidă telefoanele, mă îndoiesc că aceștia vor face pe proștii. Dar le spune cineva asta? Nu sînt atît de naiv încît să cred că Justiția poate fi altfel decît e restul societății, dar am atîta optimis pentru a vedea în magistrați niște oameni care principial nu vor să-și tîrască prestigiul în noroi. Știu că există, mai ales în localități
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
au dovedit nocivitatea — încurajează nu doar lenea de gândire, ci și frauda: a copia propoziții întregi de la colegul de bancă e riscant și... obositor, însă a încercui a b c d-urile grilei poate orice oligofren. Exist| o categorie de naivi ce-și imaginează că problemele României vor fi rezolvate o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. Dacă mă uit la viteza cu care „observatorii”, „raportorii”, „consilierii” și „experții” străini își însușesc abilitățile noastre tradiționale (șpaga, traficul de influență, închiderea la momentul oportun a
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
organică a lumii, viziune ce definește pe toți artiștii care aspiră la uniunea cu lumea și cosmosul. Naivitatea e de obicei o vocație înnăscută și nu obținută, și în acest sens Brook se înrudește mai degrabă cu Paul Klee, devenit naiv, ca și el, prin decizie, și nu cu Le Douanier Rousseau, naiv nedeliberat. La Brook, naivul e o împlinire și nu o premiză: el descoperă astfel ceea ce îl poate salva. Aceste gînduri ne trimit în mod obligatoriu la Schiller și
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
uniunea cu lumea și cosmosul. Naivitatea e de obicei o vocație înnăscută și nu obținută, și în acest sens Brook se înrudește mai degrabă cu Paul Klee, devenit naiv, ca și el, prin decizie, și nu cu Le Douanier Rousseau, naiv nedeliberat. La Brook, naivul e o împlinire și nu o premiză: el descoperă astfel ceea ce îl poate salva. Aceste gînduri ne trimit în mod obligatoriu la Schiller și la celebrul său text despre Poezia naivă și sentimentală unde consideră că
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
cosmosul. Naivitatea e de obicei o vocație înnăscută și nu obținută, și în acest sens Brook se înrudește mai degrabă cu Paul Klee, devenit naiv, ca și el, prin decizie, și nu cu Le Douanier Rousseau, naiv nedeliberat. La Brook, naivul e o împlinire și nu o premiză: el descoperă astfel ceea ce îl poate salva. Aceste gînduri ne trimit în mod obligatoriu la Schiller și la celebrul său text despre Poezia naivă și sentimentală unde consideră că artistul naiv e un
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
însuși”. Aceasta presupune o mișcare dublă. Pe de o parte, reîntoarcerea către familie și casa maternă, deci către unitatea primordială, și pe de alta, o luptă contra aluviunilor și a nevrozelor care dezorganizează individul. Schiller trage următoarea concluzie: pentru artist, naivul este “în același timp o expresie a copilăriei pierdute și în același timp a împlinirii în ideal”. Astfel nostalgie și proiect se confundă. Pentru artistul naiv echilibrul de sine e primordial, căci doar astfel el poate ajunge la viziunea organică
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
pierdute și în același timp a împlinirii în ideal”. Astfel nostalgie și proiect se confundă. Pentru artistul naiv echilibrul de sine e primordial, căci doar astfel el poate ajunge la viziunea organică a lumii. Schiller, la rîndul lui, confirmă ideea naivului cucerit, nu a naivului dat, a naivului obținut prin luptă. Artistul naiv, “naiv primordial”, adoptă deviza poetului german: Să nu-ți fie frică de haosul din afara ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
timp a împlinirii în ideal”. Astfel nostalgie și proiect se confundă. Pentru artistul naiv echilibrul de sine e primordial, căci doar astfel el poate ajunge la viziunea organică a lumii. Schiller, la rîndul lui, confirmă ideea naivului cucerit, nu a naivului dat, a naivului obținut prin luptă. Artistul naiv, “naiv primordial”, adoptă deviza poetului german: Să nu-ți fie frică de haosul din afara ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în uniformitate; aspiră la odihnă
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
în ideal”. Astfel nostalgie și proiect se confundă. Pentru artistul naiv echilibrul de sine e primordial, căci doar astfel el poate ajunge la viziunea organică a lumii. Schiller, la rîndul lui, confirmă ideea naivului cucerit, nu a naivului dat, a naivului obținut prin luptă. Artistul naiv, “naiv primordial”, adoptă deviza poetului german: Să nu-ți fie frică de haosul din afara ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în uniformitate; aspiră la odihnă, prin echilibru și
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
se confundă. Pentru artistul naiv echilibrul de sine e primordial, căci doar astfel el poate ajunge la viziunea organică a lumii. Schiller, la rîndul lui, confirmă ideea naivului cucerit, nu a naivului dat, a naivului obținut prin luptă. Artistul naiv, “naiv primordial”, adoptă deviza poetului german: Să nu-ți fie frică de haosul din afara ta, ci de haosul din tine, aspiră la unitate, dar nu o căuta în uniformitate; aspiră la odihnă, prin echilibru și nicicum renunțînd la activitate”. Iată ceea ce
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
odihnă, prin echilibru și nicicum renunțînd la activitate”. Iată ceea ce Brook caută și obține după ani întregi de luptă: o unitate în mișcare, unitate ce nu înnobilează creația, dar în același timp aduce calmul ce exclude accidentele unei lumi “amăgitoare”. Naivul e calea către fundațiile omului. Artistul naiv temperează subiectivitatea pentru a obține perfecția senină a materiilor șlefuite de natură zeci de ani. Acesta era visul lui Brâncuși. Acesta e visul lui Brook. Unul vrea să creeze sculpturi, celălalt spectacole “pe
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
lumea literară românească a făcut cunoștință cu un alt Dimisianu: criticul obiectiv, obișnuit să analizeze cu lupa și să spună lucrurilor pe nume (chiar dacă, uneori, exageratele sale precauții stilistice și civilitatea înnăscută, urbanitatea tonului i-ar putea face pe unii naivi să confunde echilibrul și moderația cu excesul de generozitate), a lăsat pentru o clipă locul unui artist sentimental și melancolic. În aceste texte confesive, Gabriel Dimisianu a renunțat la inexpugnabila platoșă a criticului dezvăluind cîte ceva din atît de sublimele
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
coleric, cu furie, dar și cu maximă dezabuzare". Iar pe coperta a IV-a citim că, pe cât de frivolă, viziunea romanului e "pe atât de gravă". Să fim serioși - a se citi circumspecți - o clipă! Nu putem fi atât de naiv sensibili și să consimțim la profunzime plecând de la atât de puțin. În măsura în care depinde de o serie de determinanți (gustul și experiența proprie, contextul ideologic ș.cl.), interpretarea are și o componentă non-rațională care trebuie nu doar conștientizată, dar și stăpânită. Tentația
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
care se pune este: să vă spun sau să nu vă spun cîte ceva despre subiect? Aș putea, ce-i drept, să trec în revistă personajele, relația dintre ele, să amintesc în treacăt că unul este un tăntălău sau un naiv - depinde de percepția fiecăruia dintre voi asupra sintagmei A-ți trăi viața la maxim - iar celălalt un ucigaș crud și răzbunător. Aș putea să vă spun că Ciocu' mic este un film despre prietenie și insolit... Sau să vă mărturisesc
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
lui Ceaușescu, și-a continuat glorios teatrul dezgustător început în ziua alegerilor locale și continuat cu joaca de-a demisia: sabia de tinichea a lui Ștefan e însăși esența promisiunilor acestui demagog nesătul făcute electoratului naiv. Dar nu atât de naiv încât să uite umilința. Pentru politicienii români, evenimentele istorice sunt cu atât mai bune de morfolit între gingiile vampirice cu cât sunt mai îndepărtate. Cazul ideal ar fi fost Burebista. Dar, din păcate pentru pesedei, acela a fost devorat de
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
cele mai fanteziste dorinți, pesedeii habar nu mai au cine sunt și ce vor românii. Și-au imaginat că dorința noastră de a ne alătura Europei e încă una din formele fără fond, încă o fandacsie a unor imbecili și naivi cărora e suficient să le promiți, că oricum au memorie scurtă și minte puțină. Ei bine, realitatea a lucrat împotriva lor cu o virulență la care nu se așteptau nici unul dintre ghicitorii în bobi electorali oploșiți pe la Palatul Victoria. Coșmarul
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
a cărei forță superioară Principiului însuși al Negației, al fratelui vitreg, detestat - face ca explozia tuturor bombelor posibile, americane, rusești , să se audă ca un mic - mic pocnet de sticlă de șampanie destupată. Explozie despre care fiii secolului XX, crezură, naivi, că era Iadul... După enumerarea tuturor efectelor devastatoare ale fatalului Eveniment, în finalul Capitolului 13, la secțiunea cu numărul 18, se trage concluzia: Aici este înțelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Și numărul
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
juvenilă în fața convingerilor comuniste și confuzia scepticismului, a îndoielii, neînțelegerea mecanismului de control, de cenzură și pedeapsă. O mulțime de lucruri nu pricepe tânărul comunist, dar e prea devreme pentru a vedea că sistemul însuși e de vină. Este un naiv și în cele din urmă o va recunoaște. "Devotamentul politic care împinge un talent literar la minciună se mai poate numi devotament?" se întreabă tânărul Cosașu în memoriul pe care îl face pentru a-și câștiga dreptul la semnătură fie
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
Fără trucuri, fără deghizări, fără (inter)textualism, optzecism, pedigree-uri livrești, parade cu lecturi. Ca să exprimi lumea e de ajuns să numeri muștele de pe pervaz, nu ai nevoie de Gheorghe Iova, de Orbitor sau de Norbert Elias. Asta spun cei naivi, care cred că pot sta departe de referințe, de sistem. Cei care au (mai) dat cu nasul de proză își dau seama că nu există scăpare: dacă nu-i pomenești pe Baudrillard și pe Radu Cosașu n-ai făcut nimic
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
parai!) și vagi promisiuni că vor îmbunătăți condițiile din școli. Cu excepția Federației Sindicatelor Libere din Învățămînt, conduse de Aurel Cornea, celelalte organizații ce apără, în teorie, drepturile dascălilor par conduse de niște inși căzuți din lună. Ori sunt atât de naivi încât să fi înghițit pe nemestecate gălușca cu douăzeci și șapte la sută, ori de-a dreptul ticăloși. În a doua ipoteză, i-au tras pe sfoară, mână în mână cu miniștrii, pe profesori. Că năstăsioții nu dau doi bani
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]