2,621 matches
-
fost înlocuită cu o bazilică mare cu trei naosuri, cu pardoseală în mozaic colorat. În partea centrală a lăcașului, în spatele Sfintei Trapeze, s-a descoperit imaginea coșului cu cinci pâini și doi pești. Această imagine și inscripția grecească descoperită în naosul dinspre nord al bazilicii „În acest loc sfânt nu uită Dumnezeu pe cel smerit” nu lasă nici un dubiu în privința identificării acestui loc cu minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. După invazia arabă biserica s-a pustiit
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
În apropiere, Poșta și Magazinul Universal, ca în mai toate satele românești. Biserica românească, ortodoxă, monument istoric, era una de lemn, purtătoare de istorie și de taine profund legate de misterul vieții , cu pictura murală bine conservată, între pronaos și naos . Era în partea de sus a satului, pe un deal abrupt. Ulterior avea să se mistuie, dureros, într-un incendiu. S-a construit alta, de cărămidă, mai la șosea. Cea catolică se afla mai spre zona de jos a satului
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488629822.html [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
în tavanul impetuoasei și sacrei clădiri. Sfinții din picturi parcă au viață și-l privesc sobri. În fața Sfântului Altar îi întâmpină, cu zâmbetul pe buze, preotul în veșmintele sale aurii și patrafirul pe piept. Catapeteasma ce desparte Sfântul Altar de naos este aurie și din iconostas îl privesc cu slavă Mântuitorul și Maica Domnului. Își ridică ochii spre marea cupolă a turlei bisericii și întâlnește privirea Domnului Iisus Hristos din pictură. Clădirea se rotește în jur. Prințișor are o clipă de
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
mănăstirii, pe latura dinspre vest, bisericuța-bolniță cu hramul Schimbarea la Față păstrată până astăzi. Biserica este un edificiu de dimensiuni reduse, destinat monahilor bolnavi și comemorării celor defuncți. Planul extrem de simplu e alcătuit dintr-un altar semicircular cu două nișe și un naos în același timp pronaos dreptunghiular boltit în semicilindru (actualul pridvor de zid construit în anul 1710 înlocuiește unul de lemn vizibil pe macheta din tabloul votiv). Programul iconografic redus și el, dar de o frumusețe artistică excepțională, include în conca
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
pe Maica Domnului „Platytera” flancată de doi arhangheli, de doi regi (David și Solomon) și doi profeți (Zaharia și Ieremia), iar în registrul inferior șase ierarhi liturghisitori (Vasile, Atanasie, Spiridon, Hrisostom, Grigorie Teologul și Chiril al Alexandriei). Lipsit de turlă, naosul unit cu pronaosul are imaginea Pantocratorului, însoțit de simbolurile evangheliștilor și îngerilor, reprezentată pe bolta semicilindrică, pereții naosului fiind rezervați unui ciclu de șaisprezece episoade din viața Sfântului Ioan Botezătorul de la vestirea îngerului către Zaharia până la aflarea capului. Registrul inferior
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
și Ieremia), iar în registrul inferior șase ierarhi liturghisitori (Vasile, Atanasie, Spiridon, Hrisostom, Grigorie Teologul și Chiril al Alexandriei). Lipsit de turlă, naosul unit cu pronaosul are imaginea Pantocratorului, însoțit de simbolurile evangheliștilor și îngerilor, reprezentată pe bolta semicilindrică, pereții naosului fiind rezervați unui ciclu de șaisprezece episoade din viața Sfântului Ioan Botezătorul de la vestirea îngerului către Zaharia până la aflarea capului. Registrul inferior e rezervat frizei întemeietorilor vieții monahale — Sava cel Sfințit, Antonie cel Mare, Pahomie cel Mare, Maxim Mărturisitorul și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Fac o rugăciune, în care îi încredințez Domnului toate grijile mele. Închid ochii. E liniște în biserică. În jurul catafalcului, familia așteaptă cu decență și durere slujba celor doi preoți. Lacrimile lor mă impresionează și mă dor, deopotrivă. Ridic ochii spre naos, căutându-l parcă pe Atotputernicul, căruia să-i încredințez ruga mea de a se milostivi de toți cei prezenți, care au nevoie de mângâierea Lui. Toți ascultă cu capetele plecare și cu inimile zdrobite, glasul Domnului, prin diafanele voci ale
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
departe, la poalele unui munte cu creste cărunte se odihnește un sat de vreme și de lume uitat. Satul trimite spre norii târzii rotocoale de fum cenușii... E noapte. Luna pătrunde prin vitralii de biserici încă nezidite, tandru, discret, în naosul sufletului meu de poet și mă mângâie cu raze piezișe pe câteva versuri încă nescrise. Gândurile rele nu mai au putere, gândurile bune încep să se-adune și să se aștearnă, molcom, delicat, precum omătul peste un ogor arat, pe
CADENŢE HIBERNALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1481812408.html [Corola-blog/BlogPost/340227_a_341556]
-
tremură pe muchie de cuțit de-a dreapta de-a stânga stau întrebări icoana mă primește dincolo de buzele lipite de sticlă numai atingerea se scurge odată cu ruga pe lângă saliva uscată vorbe aruncate spre slavă între gânduri domestice calc cu umbra spre naos să nu-mi curgă păcatul peste îngeri îngenunchez sub povara celor paisprezece opriri sângele pictează povești în Purgatoriu nici moartă nici vie îl caut pe Alighieri să mă-nscrie pe lista Judecății de apoi din Divina lui comedie e coadă și
EU DIN MINE CÂND ERAM TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_eu_din_min_violetta_petre_1361275115.html [Corola-blog/BlogPost/351815_a_353144]
-
Duh, Domnului să ne rugăm.” Cu viitoarea lumină prinsă în buchet am îndrăznit să privesc mai departe, spre răsărit, apoi tavanul și turla Pantocratorului. Lumea văzută dezvăluia pe cea nevăzută, în icoanele sfinților, așa cum pâlpâirea speranței conduce credința. Corabia noastră, naosul, se deschidea primitor și întunecat, tainic și îndurător. Stiam că cineva mă urma încet, fără zgomot și bănuiam un anumit zâmbet de încredere și de bunătate. Îmi imaginam sala plină și sărbătorile bogat împodobite, sclipitoare cântare a preotului înaintea mirenilor
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Anamnesis.html [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
metru pătrat și întocmiră zeci de schițe la fața locului pe care le puseră pe calculator și definitivară proiectul ridicării unei bisericuțe aici pe abruptul stâncos al muntelui. Împreună deciseră ca acea cavernă să constituie altarul. Celelalte părți ale bisericuței, naosul și pronaosul să urmeze, la fundație și ziduri, forma reliefului. Astfel, doar o parte din pereți și din acoperiș să fie construite din materiale de construcție, restul adaptându-se la configurația pietrei muntelui. Ideea îi plăcu episcopului și aprobă această
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
un impresionant sobor de preoți-ierarhi: Î.P.S Daniel Ciobotea, Î.P.S Petru al Basarabiei, P.S Vicențiu Ploieșteanu, P.S Ioan al Covasnei și Harghitei etc. Trupul său a fost depus într-o criptă placată cu marmură, în naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
de la datele experimentale și istorice. Căutările mai adânci ale existenței umane, ce păstrează și o stabilitate diacronică, oferă prima bază esențială pentru inaugurarea oricărui dialog esențial despre religie, precum și pentru învățarea adevărurilor fundamentale. Pe de altă parte iconografia și arhitectonica naosurilor, simbolurile liturgice și latreutice, tradițiile și obiceiurile religioase, ca concretizări ale vieții creștine, ce conțin material dogmatic bogat, pot forma începuturi perfecte pentru învățarea dogmei ortodoxe. c. Educația ortodoxă constituie deplinătatea adevărului și a vieții Ca al doilea scop al
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
în cazul bisericilor românești din nordul Moldovei, chiar și suprafața exterioară. Folosirea și venerarea icoanelor a fost integrată în chip ființial manifestărilor cultului divin public. Intrând în biserică, orice credincios se închină mai întâi la icoanele de pe iconostasul din mijlocul naosului și la cele de pe catapeteasmă și numai după aceea își caută un loc din care să participe la sfintele slujbe. Pentru acest credincios icoana nu este doar o simplă imagine sacră. Ea ne dă sentimentul real al prezenței lui Dumnezeu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458253013.html [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
folosite, fondul general al icoanelor, au un mare rol în această direcție. Așa am gândit eu că trebuie să fie și pictura de pe stâlpii turnului mare, după cum am observat că îi numești tu, Mariane, care stâlpi sunt, în fapt, scheletul naosului. Pe ei sunt pictați cei patru evangheliști, dar amintește-ți câtă lumină este în ochii lor, câtă blândețe, smerenie și cuvioșie... Acel plan-deviz pentru pictură, despre care am amintit, l-am prezentat la București și află, prietene, că mi l-
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458253013.html [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
Arhitectura Bisericii a fost realizată după Proiectul de construcție realizat de arhitectul Mihai Botescu. Planul respectă principiul «crucii grecești înscrise», încadrându-se într-un dreptunghi cu latura lung de 34,85 m și lățimea de 17, 25 m, în dreptul absidelor naosului. Biserica are două nivele: demisol și parter: demisolul păstrează planimetria spațiilor principale ale nivelului parterului, permițând amenajarea lui ca spațiu liturgic; la nivelul parterului sunt spațiile specifice: un pridvor deschis pe trei laturi, 3 deasupra căruia se află foișorul-clopotniță, pronaosul
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Biserica are două nivele: demisol și parter: demisolul păstrează planimetria spațiilor principale ale nivelului parterului, permițând amenajarea lui ca spațiu liturgic; la nivelul parterului sunt spațiile specifice: un pridvor deschis pe trei laturi, 3 deasupra căruia se află foișorul-clopotniță, pronaosul, naosul și altarul. În foișorul de deasupra pridvorului, se face o scară interioară din balconul corului, sunt trei clopote. Deasupra bolților care se intersectează cruciform peste naos, este turla Pantocratorului: la bază are un diametru de 7 m, iar la cota
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
specifice: un pridvor deschis pe trei laturi, 3 deasupra căruia se află foișorul-clopotniță, pronaosul, naosul și altarul. În foișorul de deasupra pridvorului, se face o scară interioară din balconul corului, sunt trei clopote. Deasupra bolților care se intersectează cruciform peste naos, este turla Pantocratorului: la bază are un diametru de 7 m, iar la cota de 12 m se îngustează la 4 m; de formă poligonală, dispun de opt ferestre înalte, suple, cu lățimea de 60 cm. Altarul este monoabsidal, încadrat
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
bisericii. Biserica are un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud câte un contrafort semicircular. Are lungimea totală de 15,8m și lățimea de 6,5 m. Biserica era compartimentată în pronaos, naos și altar. Nartexul are o lungime de 3,5 și o lățime de 6 m și a putut fi sesizat arheologic prin prezența, în interior, pe latura de nord, a două grupaje de piatră situate la 3,5 m de
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
și o lățime de 6 m și a putut fi sesizat arheologic prin prezența, în interior, pe latura de nord, a două grupaje de piatră situate la 3,5 m de colțul nord-vestic, urme de stâlp și bârne din lemn4. Naosul este dreptunghiular, are dimensiunile de 7,5m/6m, nu are abside laterale, prezintă la exterior doi contraforți semicirculari 5, asimetrici, cu dimensiunile de 3,5 x 1,3 m, cel de nord și 3,35 x 1,2 m, cel
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
în „Vestitorul”, Galați, III, 1928, 8.p.3 3. Gh. Bârsan, Schitul Zimbru-Covurlui, Tipografia George Jorică, Galați, 1944, p. 55 4. Ibidem, p. 25. „Prima încăpere în biserică este nartexul de formă pătrată, care nu s-ar putea distinge de naos dacă nu ar exista doi semipilaștri și două semicoloane de teiu admirabil sculptate, din partea de jos până la capetele de sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa nartexului se află o scară cu 14 trepte care merge la
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
sus, unde sprijină plafonul de scânduri a bisericei. De după ușa nartexului se află o scară cu 14 trepte care merge la gura podului. Nartexul are o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură bolta en-berceau până deasupra crucii răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul de nartex până la altar este o lungime de 7,50 m. și o lățime de 6 m.
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Nartexul are o lungime de 3,50 și o lățime de 6 m.” 5. Ibidem, p. 29. „Naosul e format dintr-o singură navă, care are o singură bolta en-berceau până deasupra crucii răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul de nartex până la altar este o lungime de 7,50 m. și o lățime de 6 m. Naosul are o singură boltă, sprijinită pe grinzile puternice ce leagă contraforții ascunși ai pereților. Naosul nu are abside...” 6. Ibidem, p. 28
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
e format dintr-o singură navă, care are o singură bolta en-berceau până deasupra crucii răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul de nartex până la altar este o lungime de 7,50 m. și o lățime de 6 m. Naosul are o singură boltă, sprijinită pe grinzile puternice ce leagă contraforții ascunși ai pereților. Naosul nu are abside...” 6. Ibidem, p. 28. „...jos temelia e din lozbe mari piatră în care s-au așezat stâlpi puternici de stejar împletiți cu
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
răstignirii de pe catapiteasma. De la semipilaștrii, care deosebesc naosul de nartex până la altar este o lungime de 7,50 m. și o lățime de 6 m. Naosul are o singură boltă, sprijinită pe grinzile puternice ce leagă contraforții ascunși ai pereților. Naosul nu are abside...” 6. Ibidem, p. 28. „...jos temelia e din lozbe mari piatră în care s-au așezat stâlpi puternici de stejar împletiți cu nuele de corn, peste care s-au pus vălătuci de ciamur, pământ cu pietriș și
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]