70 matches
-
în Occident a apărut noua falie dintre catolici și protestanți, urmată de alte divizări sectante de ordin spiritual-religios, încurajate de protestantism. Tot mai mulți oameni deveneau liber-cugetători ori deiști, pentru că atitudinile atee negau prea brutal divinitatea de neocolit. Scriitori ca napolitanul G. B. Vico, alți "indisciplinați" și "răzvrătiți" excluși de absolutismele monarhico-catolice, "eterodocșii" ostili tradiției ajungeau azilanți sau își publicau scrierile, respinse acasă, în revistele scoase de un Pierre Bayle (1647- 1706) în Olanda ori în alte țări din Nord și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înlocuindu-le cu cele de psihologia dorinței și a neliniștii. Leibniz însă a publicat în 1714 Monadologia ca o metafizică a substanței. În pedagogie, Locke a promovat ca valoare principală formarea de individualități care să se manifeste activ în viață. Napolitanul G.B. Vico reușea să publice în 1725 "Stiința nouă", cu mai multe noutăți, printre care și cele despre ciclicitatea civilizațiilor umane. Scrierea va fi înțeleasă însă de-abia la sfârșitul secolului. În 1735, A-G Baumgarten a folosit pentru prima
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
177 (sublinierea Îmi aparține). Le Corbusier, The Radiant City, p. 116. Ibid., p. 138. Ibid., p. 176. Ibid., p. 120. Urbaniștii baroci recunoșteau și că străzile Înguste reprezintă un pericol pentru stat. Vezi comentariul făcut de Mumford cu privire la teama regelui napolitan Ferrante de străzile Întunecate și Întortocheate (The City in History, p. 348). Le Corbusier, The Radiant City, p. 120. Într-o notă de subsol fantezistă, Le Corbusier Își imaginează un monument de bronz reprezentându-i În prim plan pe Ludovic
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
La lăsarea serii ieșeam afară din Gary și ne îndreptam spre zona de sud din Chicago, iar gura de foc, mânjită de cărbune, a orașului se căsca larg către noi. De parcă ar fi fost tremurul înflăcarat din golf ce întâmpina napolitanii când se întorceau acasă. Intri în apele orașului tău de baștină asemeni unui pește. Și iată așezat și marele pește-zeu sau Dragon. Apoi îți dezgolești sufletul ca o plevușcă în fața Dragonului, în apele familiare ție. Știam că nu mă întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cerc care cuprinde două sau trei capete în aceeași poveste de dragoste. Dar să încerci totuși să rămâi în cerc. Să vezi cât de mult poți rezista. Mi-aduc aminte că eram într-o piață de pește din Neapole (iar napolitanii nu sunt oameni care să renunțe ușor la legăturile de rudenieă - această piață de pește unde midiile erau așezate în buchete cu panglici colorate și felii de lămâie, cu caracatițe cu bumbi ce putrezeau și se scofâlceau pe trupul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
criză economică, noi am investit mult În obligațiuni argentiniene, pentru că au profit de 12%, argentiniencele de origine italiană vor să se repatrieze, sunt aproape italience, ai putea să-ți cauți o argentiniancă italiancă, sugeră mama Matildei. — Argentinienii sunt ca și napolitanii, tăie scurt mama lui Lorenzo. Din câte-și amintea Maja, aceasta parcă era căsătorită cu un napolitan. — Napolitanii, continuă, sunt atât de distractivi, gândește-te la Toto, la Massimo Troisi, sărmanul, a murit atât de tânăr, dar argentinienii se aseamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
italiană vor să se repatrieze, sunt aproape italience, ai putea să-ți cauți o argentiniancă italiancă, sugeră mama Matildei. — Argentinienii sunt ca și napolitanii, tăie scurt mama lui Lorenzo. Din câte-și amintea Maja, aceasta parcă era căsătorită cu un napolitan. — Napolitanii, continuă, sunt atât de distractivi, gândește-te la Toto, la Massimo Troisi, sărmanul, a murit atât de tânăr, dar argentinienii se aseamănă mai mult cu cei mai răi dintre napolitani, așa, ca Maradona, oameni fără chef de muncă. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vor să se repatrieze, sunt aproape italience, ai putea să-ți cauți o argentiniancă italiancă, sugeră mama Matildei. — Argentinienii sunt ca și napolitanii, tăie scurt mama lui Lorenzo. Din câte-și amintea Maja, aceasta parcă era căsătorită cu un napolitan. — Napolitanii, continuă, sunt atât de distractivi, gândește-te la Toto, la Massimo Troisi, sărmanul, a murit atât de tânăr, dar argentinienii se aseamănă mai mult cu cei mai răi dintre napolitani, așa, ca Maradona, oameni fără chef de muncă. Din salonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-și amintea Maja, aceasta parcă era căsătorită cu un napolitan. — Napolitanii, continuă, sunt atât de distractivi, gândește-te la Toto, la Massimo Troisi, sărmanul, a murit atât de tânăr, dar argentinienii se aseamănă mai mult cu cei mai răi dintre napolitani, așa, ca Maradona, oameni fără chef de muncă. Din salonul alăturat, țipete excitate se apropiau amenințător. O hoardă de copii se Împrăștie prin sală. Îl fugăreau pe unul dintre clovni - cel mai mititel, cu nasul mare și fleșcăit și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
frumusețe rară, plină de cântec, flori pastelate și soare arzător ce își oglindește razele în imensitatea apei. Iar, peste toate minunile acestui tablou feeric, auzul ne este atras de rezonanțele tamburinelor ce acompaniază cu înflăcărare celebra tarantella, cântecul tradițional al napolitanilor. Conceput într-o structură formală mai extinsă - introducere, A, B, C, introducere, A, B, coda - preludiul debutează cu alternarea celor două motive tematice ale secțiunii introductive, metaforă sonoră a unor ecouri îndepărtate ale clopotelor de sărbătoare, care par să anunțe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
islandez(ă) i.sp. = iudeospaniol(ă) it. = italian(ă) înv. = învechit lad. = ladin(ă) lat. = latin(ă) lit. = literar litn. = lituanian(ă) loc. = locuțiune m. = masculin magh. = maghiar(ă) med. = medieval mod. = modern mong. = mongol(ă) mrom. = meglenoromân(ă) nap. = napolitan n. = neutru ngr. = neogreacă, neogrecesc n.n. = nota noastră norv. = norvegian(ă) n. pr. = nume propriu oc. = occitan(ă) ol. = olandez(ă) pl. = plural pol. = polonez(ă) pop. = popular port. = portughez(ă) prov. = provensal(ă) ret. = retoroman(ă) rom. = română, românesc rus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
scriitorilor de „povești patriotice”, răspândiți prin toate provinciile italiene: așa încât, chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui Abele De Blasio nu-i lipsește un curios sentiment de bunăvoință și mândrie: la urma urmei, este vorba despre glorii folclorice. În fața napolitanilor săraci, el se comportă ca un entomolog ce vorbește glumeț despre obiceiurile insectelor, antropomorfizându-le. Pe de altă parte, un motiv recurent al acestor pagini ale sale este cel de a compara cultura populară napolitană cu cultura sălbatică a popoarelor exotice
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aproape cu o obsedată conștiință ideologică, „străină” ei - erau în acel moment codificate în „regulile de onoare” ale mafiei. Un cod foarte rigid. Și scris, cel puțin în ceea ce privește „lumea interlopă”1 specific mafiotă („statutul mafioților”2). Naturalețea absolută cu care napolitanii trăiau acest cod îi făcea să fie străini de putere și de cine aparținea în vreun fel acesteia. Era vorba despre un univers „real” într-un univers care, față de el, era „ireal”: chiar dacă acesta din urmă reprezenta, în realitate, mersul
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
străini de putere și de cine aparținea în vreun fel acesteia. Era vorba despre un univers „real” într-un univers care, față de el, era „ireal”: chiar dacă acesta din urmă reprezenta, în realitate, mersul logic al istoriei. Răsturnarea de perspectivă a napolitanului care vede lumea din interiorul universului său real, dar anistoric este un eșec al istoriei. Dacă n-ar fi astfel, lumea napolitană populară n-ar fi putut să aibă o asemenea vitalitate și un asemenea prestigiu, încât să se prezinte
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu tente vădite de erotism vesel. "Tangoul este (...) fenomenul cel mai întunecat care a existat vreodată în vreun dans popular și numai un gringo poate comite tâmpenia de a discuta sau a se distra în timp ce dansează un tangou"168. Un napolitan care dansează tarantela se distrează, portenul, cănd dansează tango, o face ca să mediteze la soarta să, care în general este grea, sau ca să se gândească la existența omului, argentinianul nu râde și nici nu se distrează, iar dacă râde, o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
le vorbeau generațiilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea dintr-un unghi cu totul diferit de cel din care o făcuse poezia colectivă a romanticilor. Accentele de această factura generaseră epigonism și erau reperabile, deja în secolul amintit, în opera napolitanului Alessandro Poerio (1902-1848) sau în cea a mai cunoscuților Aleardo Aleardi (1812-1878) și Giovanni Prati (1814-1884). La distanță de pește cincizeci de ani, durerea reflectată în Canturi, pesimismul, singurătatea, într-un cuvânt condiția tragică a omului pe pamant erau destinate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
-lea. Dar dominația franceză nu se limitează la literatură și la limba franceză. Europa se înscrie în școala franceză și în domeniul arhitecturii, picturii, sculpturii sau muzicii. Această dominație este pînă la urmă pe deplin acceptată. Ambasador la Paris, marchizul napolitan Caracciolo scrie Parisul, modelul națiunilor străine sau Europa franceză (1776), în timp ce Academia din Berlin propune ca subiect de concurs cercetarea cauzelor universalității literaturii franceze și premiază pe scriitorul Rivarol, al cărui discurs conține fraze ca aceasta: "Se pare că a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
principale, un adevărat Unchiul Tom, o tânără femeie, Alzira, putin capabilă să gestioneze conflictul care rezultă între cei doi pretendenți la mâna ei. Nu este de mirare că Giovanni Pacini, căruia i se încredințase mai întâi libretul, declinase oferta. Totuși napolitanii aveau în acea perioadă gusturi conservatoare și dacă Verdi ar fi tratat subiectul în maniera extinsă a lui Mercadante, cu ample structuri și înflorituri melodice, operă să s-ar fi bucurat de o largă apreciere. Dar la momentul respectiv Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
adună nu mai patru reprezentații înainte de a fi scoasă de pe afiș. În scrisoarea adresată de Verdi Contesei Giuseppina Appiani, imediat după premieră, acesta scria: ”Slavă Cerului, s-a comis. Alzira a fost pusă în scenă. Tare mai sunt cumpliți acești napolitani, dar în final au aplaudat. Bishop adunase un grup care cu orice preț ar fi dorit din tot sufletul să determine căderea operei. În ciuda acestui fapt opera va rămâne în repertoriu și ceeace este mai important, va circula precum celelalte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și intelectual țărilor, scrisă pe la jumătatea secolului al XV-lea : englezii sunt „cruzi și sângeroși”, dar și negustori hrăpăreți, elvețienii sunt „oameni cruzi și grosolani”, scandinavii și polonezii sunt „oameni aprigi și apucați”, sicilienii „Își păzesc nevestele cu multă strășnicie”, napolitanii sunt „neciopliți și grosolani și răi catolici și mari păcătoși”, castilienii sunt „oameni iuți la mânie, prost Îmbrăcați și Încălțați, locuiesc ca vai de lume și-s răi catolici” etc. <endnote id="(41, I, p. 74)"/>. Într-o Scurtă descriere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Toulouse, Roma, Madrid, Segovia -, acolo unde erudiția fraților predicatori și calitatea învățăturii lor reușesc să monopolizeze catedrele facultăților. Începînd cu mijlocul secolului, cei mai iluștri profesori ai creștinătății suabul Pierre de Tarentese, cel care va deveni Papa Albert cel Mare, napolitanul Toma d'Aquino sînt dominicani. Născute, ca și monahismul oriental, din dorința de a reveni la izvoarele creștinismului originar, ordinele de cerșetori apar, în plin Ev Mediu clasic, ca o armă spirituală, întru totul devotată instituției pontificale și consacrată sarcinii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Apeninilor, înălțimea maximă găsindu-se Apeninii Abruzzi, în Masivul Gran Sasso d’ Italia (vârful Corno, 2914m). Apeninii Sudici (de la izvoarele Volturno până la extremitatea sud-vestică a peninsulei) formează sectorul cel mai complex din punct de vedere structural și morfologic. Includ Apeninii Napolitani și Apeninii Calabriei (care aparțin sistemului hercinic). Sunt puternic fragmentați, despărțiți în masive izolate (cu suprafețe netede ale culmilor, cu versanți abrupți) despărțite prin defilee adânci, depresiuni. Se găsesc în plină evoluție tectonică (dovadă gradul ridicat de seismicitate din zonă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de la Apenini spre țărmurile Mărilor Tireniană și Adriatică se face de obicei prin intermediul unor înălțimi submontane sau câmpii litorale. La vest de Apenini, de la nord la sud se înșiruie: Preapeninii Toscani (până la râul Ombrone), Preapeninii Romani (până la râul Garigliano), Preapeninii Napolitani (cu relief vulcanic: Vezuviu). La est de Apenini se găsesc: o câmpie litorală îngustă (la nord de peninsula Gargano), fragmentată de râuri scurte și paralele ce coboară de pe flancurile Apeninilor în Adriatica; Subapeninii Adriaticii (la sud de peninsula Gargano) reprezentați
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
știe să facă și nu împărtășește nimic din secretele meseriei sale. Oricât ar părea de ciudat, Italia, care pare că le permite emigranților să-și facă un rost, e de fapt rasistă. Un milanez nu are ce căuta alături de un napolitan. Sunt orgolioși din cauza originii lor. Cum crezi că sunt văzuți emigranții? Să nu crezi că sunt primiți de drag sau cu drag. Reprezintă doar forța de muncă ieftină. În timp ce mâncam, Concetta îmi spunea deseori: — Vezi, eu îți dau mâncare! Noi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
director general al muncii, al cărui nume îmi scapă (un fel de nume de plantă). A participat și Ex. Sa d. Chiggi, un tip tânăr cu înfățișare de locotenent. Îl aveam la stânga. La dreapta am avut pe un Sig. Pellegrini, napolitan, un om vioi și destul de plăcut, care mi-a vorbit de unele asemănări de limbă între română și napolitană. Le știam de la Castaldi 5: mama sora tata frate sogra etc. Ex. Sa d. Chiggi a vorbit de buna stare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]