2,851 matches
-
de Cristina, sora mea dragă. Ieșeam afară, Rădeam ziua-ntreaga cu fluturii de varză și libelulele turcoaz lângă râul plin de lișița, Până noaptea târziu, cănd orchestră de greieri invada grădina casei mele, Iar mirosul de Regina-nopții îmi gâdilă suav nările. Îmi chemăm prietenii toți pe stradă, Cotrobăiam ulițele, mergeam la scăldat tragand-o de lanț pe Fetiță, cățelușă mea bătrână cât veacul. Mă cătarăm în copaci, furând cireșe și gutui în pârga, Alergând de vecinul Stan sau paznicul livezii Care
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431945273.html [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
bezna perimetrului infracțional. Stăpânul ei o mângâie recunoscător și așteptă înțepenit urmarea zgomotului intervenit pe care el nu-l avea în plan. Nimic. Simțurile i se ascuțiră la maximum. Doar mirosul de varză putrezită de pe cracul stâng îi pătrunse prin nări. Ca să nu vomite încercă o manevră de control a situației tușind intenționat. Musca moartă zbură în zig-zag pentru a scăpa de virușii împrăștiați de tuse. Fatalitate! Nimeri în plin vitrina cu bibelouri și căzu răpusă de impact. Rolul morții și
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
unii vest europeni, atunci aceasta ar fi atitudinea în față de supraviețuire. Nu am știut de la început ce anume mă neliniștește într-un mod ciudat, în relația mea cu ei. Ceva mă învăluia într-un oarecare fum care mă gâdila pe nări până la irascibilitatea absolută. Apoi coboram de cealaltă parte a versantului, iar din aburii acelei furii înflăcărate, ajungeam în golul sinistru al unei tristeți vâscoase și depline. Acolo rămâneam suspendat între argumente și întrebări, nefiind în stare să înțeleg nimic din
Nu dau neliniștile de acasă pentru liniștea din Vest by https://republica.ro/pe-aeroport-la-intoarcere-nu-dau-nelinistile-de-acasa-pentru-linistea-din-vest [Corola-blog/BlogPost/338380_a_339709]
-
orhidee... dar oare nu e același lucru, când rupi o floare, fără voia ei, nu-i tot un... viol? își aprinse luleaua veche din abanos de pe insula paștelui cailor. trase un fum adânc și scoase, după o lungă pauză, pe nări două rotocoale mari și concentrice de fum albăstriu. o va pune pe aragaz, pe mașina de spălat, aia cu 6(șase) simțuri, poate că nu-i va simți toate năravurile; o va trânti în pat, ca pe o pradă de
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Traiasca_regina_george_safir_1372586375.html [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
care, plini de semeție, se oglindesc în apa rece și iute a Bistriței. Vântul nebunatic îl împinge până în turla bisericii lui Ștefan cel Mare, iar de acolo bătaia de clopot îl împrăștie, voievodal, peste toată suflarea, desfătând plămânii si dilatând nările deopotrivă... O curățenie, impecabilă, peste tot. Un zâmbet oblic, în colțul gurii, m-a făcut să zic ștrengărește: “Ti fac io pi tini, uăi!” Adicî ti fac io pi tini un oraș ieuropian, vorba lui Gheorghe Ștefan, primarul pe care
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
Ei vor aplauda desigur biografia subțire Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare, C-ai fost om cum sunt și dânșii... Măgulit e fiecare Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și prostatecele nări Și le umflă orișicine în savante adunări Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte. Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Acasa > Versuri > Farmec > AI ALUNGAT Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ai alungat parfum de liliac Din nările sorbind cuminți Melancolia munților ce tac Hrănind gorunii tăi cei sfinți... Și visul unei nopți de vară L-a șters sudoarea din Grădină Cum umblă Versul pe afară! Cătându-mi prin scaieți o vină... Și Gându-ai îngropat în toamne De
AI ALUNGAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_alungat.html [Corola-blog/BlogPost/355385_a_356714]
-
Marelui i-a venit ideea a-l născoci pe om, luând la întâmplare lut, nu boț de cer, ci lut, nu prea bun, de calitate, pentru a face pe om din el; l-a modelat și i-a suflat în nări. De-aceea, mai bine zis, de acolo și de-atunci ni se cam trage toată pacostea de a ne naște spre a muri”! În capitolul „Veșnicia este o iluzie” Maria Cozma , făcând aluzie la societatea coruptă și la pedepsele primite
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
e vorba și ce pace să cer eu de la el. Eram mic de tot, a rugat-o cineva pe mama să mă lase la o plimbare cu sania, parcă văd și acum un cal roșcovan care zbura scoțând abur pe nări și eu, o biată mogâldice în spate la fundătoare. A oprit omul sania unde avea treabă, a vorbit cu o femeie care ieșise tare înfofolită iar eu neastâmpărat, m-am ridicat în picioare. A smucit omul hățurile îndemnându-și armăsarul
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Chemarea vântului Griul cerului coboară, Peste sate risipite, Câte un horn pe nara, Aruncă fum ce leagă, Că într-o joacă, Norii călători prin țară. Pe potecile pierdute, Trece vâtul șueră, Alungând cântările, Și chemând noienile. GRĂBITA TOAMNĂ Ceață deasa Bate-n poartă Peste frunzele Pădurii. Toamnă lasă Prea grăbita Poleiala aurita. Tufele
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1410341053.html [Corola-blog/BlogPost/367654_a_368983]
-
bucuroși erau și extratereștrii. Păi, acum fiind recunoscuți, aveau dreptul la mitinguri și greve, la ajutor social, concediu de maternitate, lozinci împotriva globalizării și a N.A.T.O., puteau, în sfârșit, după milenii de interdicții să dea la venă și la nară cât încape, că nu-i mai otânjeau comandanții navelor sau să guste la propriu și la figurat din oferta bordelurilor și multe altele. În consecință, verzulii se îmbrățișau și se pupau de zor cu reptilienii, meduzoizii cu fumurii, ce să
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Mirabile_visu_mihai_batog_bujenita_1375436802.html [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
Iubire > IUBIRE ÎN FURTUNĂ Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea mea singuratică străbate sălbatică pustiul așternut peste urmele tale pierdute pe calul sorții înspumat curg șiroaie sudorile din nemărginirea durerii nări fremătânde par vulcani fumegoși la orizont turmele de nori negrii, lânoși se bulucesc înspăimântați peste apus mânați de biciul de foc al păstorului ceresc gem cu voce de tunet ruinele pădurii sub copitele lor se îndoiesc dureros schelele schitului singuratic
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465851243.html [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
alămuri dintr-o fanfară, aerul ce curge șuvoi în liniștea ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors, gând, să naștem din monștrii doar săbii ce au dispărut pe corăbii. Se strâng porii și nervii din nările prin care sorb cerbii, iepurii pe câmp au fugit rumeniți și prăjiți. Dormeam trezit, trezit, și nu credeam cum nimicul e vrăjit. Citește mai mult Pe nervul calului orbnimicul colindă în cortse sparge pentru putereservind o cupă cu miere.Nimicul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
fără nimic ce zboarăcu alămuri dintr-o fanfară,aerul ce curge șuvoiîn liniștea ce zace în noi.Cât de neadevărat suntprivesc cu ochiul întors, gând,să naștem din monștrii doar săbiice au dispărut pe corăbii.Se strâng porii și nerviidin nările prin care sorb cerbii,iepurii pe câmp au fugitrumeniți și prăjiți.Dormeam trezit, trezit,și nu credeam cum nimicul e vrăjit.... XXIV. ABSURD, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017. În acest secol totul e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
pământ de pe malul Oltului, la Grădini, la Repeguș, la Cânșor, în Luncă, s-au speriat așa de tare, încât și-au aruncat din mâini uneltele și au fugit îngroziți, ca să se ascundă de „balaurul care șuiera și scotea fum pă nări” - și așa s-a întâmplat prin toate satele de pe Valea Oltului, străbătute de prima locomotivă de pe „drumu’ de fier”. Teșcuțoaia era o femeie grozav de puternică și de curajoasă, până și bărbații se temeau de ea, căci bătuse măr pe
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
Celui nebănuit de tainic loc. Prin galaxii pătrunse Meteorul Puzderie de stele-i ies în drum Dar nu-i nimic să-i contenească zborul La floarea dragă gandu-i e acum Din aripile-i multe mișcă roibul Și, sforăind , pe nara ies lumini, Planete mii și stele -și poartă colbul Iar calul le-ocolește că pe spini... Și floarea de departe -abia văzută În fața -i crește fremătând de viață Că drumul lui , o clipă în deruta, Să-și ia aceeași țintă
POVESTEA UNUI METEOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413550760.html [Corola-blog/BlogPost/383755_a_385084]
-
dar nu avu timp să o ridice, porni la vale , în mare viteză. Era seara. O lună rece , batjocoritoare, îl urmărea pe singuraticul copil, nimeni nu se vedea pe uliță , doar mirosul fumului ieșind din hornurile caselor, pătrunzându-i în nări îl aduceau cu mintea pe ulița pe care aluneca. O, a fost nemaipomenit ! Ce se va supăra soră mea când îi voi spune ce grozav a mers sania! Trăgând-o acum la deal își făcea calcule că ar încerca să
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1480268233.html [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
se întâlnesc în cute adânci, săpate în timp de încăpățânare, îndârjire, de o hotărâre de neclintit și de truda grea. Buzele-i sunt strânse, neînduplecate, cu colțurile ușor coborâte, trădând o determinare de fier. Un nas impunător și el, cu nările ușor umflate, de parcă ar respira furtună. Un bărbat ca un brad falnic crescut în vârf de munte, trecut prin furtuni grele ce n-au făcut decât să îl facă și mai puternic. Pare că nimic nu l-ar putea speria
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
sunetul strident mă scuturam de amintiri plonjând în clipa ce ma metamorfoza în abțibild lipit pe zidurile reci spre a face loc lungului șir de capete pătrate ce clămpăneau din limbile de lemn urmați de talentații în a sufla pe nări panglici colorate cu-un hocus-pocus apoi aspirate în vidul din jobenele cu mâna-ntinsă purtate cum mai trecea cum trece lumea lumeee în norul eternului colb cu surle strigate sclipici lozinci pancarte și-n urma să mai stăruie stingheră-n
CHIMERE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1494744461.html [Corola-blog/BlogPost/383670_a_384999]
-
de țară colbuit, străjuit pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
Inima ei bătea în galop, mâinile îi transpirau, o spaimă pusese stăpânire pe ea. Da! Cunoștea și ea numerele. Erau datele lor de naștere. Rămase mută. La fel ca și ceilalți doi. Ridică capul. Un aer necunoscut îi pătrundea în nări făcând-o să strănute. - Cât e câștigul? - Așează-te, Elviro, să nu ți se facă rău! Opt milioane de dolari... - Da... frumos! - Cum, numai asta spui? Supărat, Mihai trânti ziarul. Nu mai avea voce să vorbească iar ea... Apoi își
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1483805001.html [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
ningă de ieri; Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și expiră aburi pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-năuntru - Un brunet încearc-o lăută, Iar alții... joacă barbutu’. E vremea târzie de-acum. Mai toți își
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451906991.html [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când trec agale cerbii Mici perle de lumină, Sticlesc smaraldul ierbii, Mestecenii se-nchină, Când trec agale cerbii. Din ancestral îi cheamă, Un dor neînțeles. Privesc uimiți, cu teamă Și nu se dumiresc. Cu nările de foc, Simt împrejur lumina, Ce-adună la un loc, Trăirea-n cerc, divina. O salbă de raze se strecoară, Prin crengile pădurii de-argint, Un scoruș podoaba-și coboară, Petale valsează în vânt. Poiana deschisă vederii, Tivită cu galbene
CÂND TREC AGALE CERBII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1460668065.html [Corola-blog/BlogPost/381445_a_382774]
-
nu cel de guineea) i-am propus, zâmbind, un troc: să-i dau, de crăciun, cârnațul, iar, ca să fie echitabil, ea să-mi pună pe cântar toată chifteluța ei. meditând preț de-o țigară (dând apoi un fum pe-o nară) îmi răspunse lapidară: nu știu dacă-i profitabil, totuși, din ce spui că-i... mațul? luat pe nepusă masă, (că n-am mai trecut pe-acasă) și lămurindu-mă pe loc că-i o doamnă spilcuită, care, sigur, stă la
FĂRĂ ECHIVOC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fara_echivoc_george_safir_1387803254.html [Corola-blog/BlogPost/363554_a_364883]
-
făcuse... Dar, când la suprafață fu să iasă, îl izbiseră talazuri îndrăcite de furtună și stânci colțoase îl plezniseră furioase. Îl năuciseră bine sărăcindu-i urechile de bureții îmbibați cu ulei și smulgându-i cleștii din carapace de țestoasă pentru nări. Până să se dumirească bine ce grozăvie i se-ntâmplă, înghițise în neștire apă. Purtat de valuri, fu aruncat pe mal. Crezuse că murise... Trezit iarăși la viață de prielnicii tovarăși, întâi jură că-n gură pic de apă nu
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]