369 matches
-
între care sunt evidente accentul pus pe întâmplări și situații (mai puțin pe personaje), implicarea afectivă a naratoarei în majoritatea povestirilor - ceea ce evidențiază o cauzalitate a acțiunii preponderent psihologică -, o intrigă relativ simplă, cu puține personaje, multe indicii despre autorul narării, rezumarea povestirilor la un singur fapt epic, caracterul etic al povestirilor (învățăturile sunt induse cititorului fie explicit, fie subtil), toposul acțiunii poartă unele semnificații (casa părintească, spitalul, cimitirul, gara etc.). Conținutul tematic de ansamblu al volumului mă edifică sau îmi
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
o carte cu experiențe din viața autoarei, narate cu mijloacele stilistice ale literaturii. Resortul care a motivat scrierea stă în amintiri, episoade de viață cu încărcătură psihologică, acelea ce n-au reușit să se stabilizeze în ceea ce numim “memoria pasivă”. Nararea evenimentelor e fie a martorului ocular, care trăiește cu toată ființă cele narate, fie a personajului principal al povestirii, cel asupra căruia se răsfrâng consecințele acțiunii. E de presupus că și în textele în care autoarea nu poate fi dedusă
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1483811197.html [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
întotdeauna sunt sau devin hotărâtoare pentru pacient în primul rând. Dar și pentru medic în calitate de decident în succesul care, recunosc și medicii, vine de la Cel de Sus. Așa încât, ceea ce doamna Cezarina Adamescu evidențiază ca iscusință în schimbarea cadrelor acțiunii, în nararea situațiilor și a întâmplărilor, făcând lectura plăcută, eu o văd deficitar realizată. Această constatare și pentru că, trăind în lumea medicilor și a bolnavilor, chiar și la terapie intensivă, viața tulburător de dramatică, tocmai acolo și atunci cere șoapta în locul divagațiilor
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403900502.html [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
la unison spre finalul scontat. Subiectul extras dintr-o zonă invalidantă, cu aspirații reprimate inițial, creează o atmosferă bogată, pe mai multe planuri, cu o ancoră psihologică... prin care autorul evită discursul halucinant al handicapurilor, obstrucționiste uneori, în finalul vieții. Nararea decurge firesc, evoluând de la trăirea sufletească dureroasă, la început, spre speranța optimistă tonifiantă..., proprie însuși autorului, ca rezultat al cercetărilor laborioase în domeniu... menit celor predestinați să le fructifice într-un viitor apropiat. Cartea cu miracolul iubirii scrisă publicistic/literar
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403900502.html [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
care aleg, după împrejurări, și pe care le-am numi domeniul romanescului”. Trei sunt deciziile pe care le are de luat un prozator: definirea unui raport între autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel Chifu introduce un spirit narativ ce adună mărturiile unor personaje și inscripționează călăuzitor capitolele. Se recurge atât la aparența coincidenței autorului cu naratorul, cât și la tehnica naratorilor legitimi
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-un-roman-al-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
ori constată în roman. Prin titlurile capitolelor, spiritul narativ ne direcționează, arătând că producția narativă are un centru de comandă. Ordinea secțiunilor constituie și ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-un-roman-al-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje: Patricia (capitolul VII), Adam (capitolul III), T. Naumescu (capitolele I și V) și A. Fornea (capitolul XIII). b 3 . Referitor la perspectivă, retorica romanului
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-un-roman-al-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
plină de păduchi”, mama care empatizează până la autoidentificare cu «Frosa» pentru necazurile căreia lăcrimează și face tot ceea ce îi stă în putere ca să o ajute. Întruchiparea „icoană” a ceea ce este și trebuie să fie mama nu se restrânge doar la nararea unor amintiri despre propria mamă, ci merge mai departe prin zugrăvirea altor mame precum doamna Mladinescu din «Costică»: „Doamna Mladinescu iubea copiii și se ocupa cu mare drag, atât de elevele de la școală, cât și de propria fiică. Ce mai
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467984208.html [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
Ieși, fă, la poartă, că-ți veniră neamurile!”, dar și atmosfera spațiului geografic al Olteniei din care provine autorul, sesizându-se la acesta o intenție de a zugrăvi imaginea monografică a societății românești din zona Craiovei imediat după naționalizare, prin nararea poveștilor unor personaje din diverse categorii sociale, atât din mediul rural cât și din cel urban. Autorul nu ne ține departe nici de amintirile primilor fiori de iubire și gingășia acestor momente. Astfel amintirea codanei Maria din «Pământul făgăduinței» a
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467984208.html [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
diferite ritualuri: magie, demonism, poartă măști, produc zgomote, aprind focurile, se încing la joc etc. Tot în această zi, celții celebrau ziua recoltei prin organizarea de piețe cu produsele agricole, prin aprinderea focurilor sacre în scopul asigurării protecției căminului, prin nararea de povești cu fantome, prin folosirea pieilor diferitelor animale ca îmbrăcăminte, prezicerea viitorului,prin desfășurarea diferitelor jocuri, cântece și dansuri, însoțite de practicarea unor ritualuri păgâne. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și tradițiilor autohtonilor cu cele ale diverselor
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1477494922.html [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
iar iubirea ,,adolescentină” în ,,Învăț...meserie”, ,,Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului stau mărturie în prozele scurte: ,,La școală la Bologa”, ,,Ne apărăm școala”, ,,La o admitere”, ,,Soarta la ruletă”, narări din care transpar și trăsături definitorii ale artei scrisului. Spațiul narativ, dar și cel liric se integrează în cel spiritual al Ardealului, pendulând între tradiționalism și modernism, într-o voce particulară, cu un limbaj adecvat redării culorii locale. Ultimul capitol
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/Mircea_Gordan.html [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scena; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scenă; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scena; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
să redacteze mesaje (pe suport electronic sau hârtie) adresate unor instituții, ca, de exemplu, pentru a confirma închirierea unui spațiu sau pentru a solicita informații cu privire la desfășurarea unui curs; - să completeze formulare tipizate care solicită și descrierea unei anumite situații, nararea unor evenimente etc. În situații de comunicare referitoare la activitatea profesională desfășurată, utilizatorii de limba română sunt capabili: - să redacteze scrisori de rutină circumscrise ariei profesionale, chiar dacă se presupune necesară revizuirea textelor (electronică sau clasic); - să elaboreze un scurt memorandum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
să redacteze mesaje (pe suport electronic sau hârtie) adresate unor instituții, ca, de exemplu, pentru a confirma închirierea unui spațiu sau pentru a solicita informații cu privire la desfășurarea unui curs; - să completeze formulare tipizate care solicită și descrierea unei anumite situații, nararea unor evenimente etc. În situații de comunicare referitoare la activitatea profesională desfășurată, utilizatorii de limba română sunt capabili: - să redacteze scrisori de rutină circumscrise ariei profesionale, chiar dacă se presupune necesară revizuirea textelor (electronică sau clasic); - să elaboreze un scurt memorandum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scenă; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
respingerea resemnării și prin apelul la „mintea cea de pe urmă”. Scrierile literare ale lui Ion Creangă se individualizează prin autenticitate, simplitate și oralitate. Povestea „Dănilă Prepeleac” se desfășoară în totalitate în cel mai tipic cadru rural. Autorul pune accentul pe nararea întâmplărilor, folosindu-se de elemente vizuale și auditive, ca și de o memorie spontană capabilă să înfățișeze aidoma o scenă petrecută anterior. Trăsătura definitorie a creației sale literare o reprezintă talentul narativ; frecvența mare a dialogului și monologului este o
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
parte și șiiți pe cealaltă parte. Lanțul de aur al naratorilor lui Malik a fost considerat a fi cel mai veridic și a fost numit "Silsilat ul-dhahab" de către învățați foarte cunoscuți cum ar fi Muhammad al-Bukhari . “Lanțul de aur” al narării constă în nararea lui Malik, care a narat de la Nafi', care a narat de la Ibn Umăr, care a narat de la Muhammad însuși. Se pare ca profetul Muhammad a spus într-un hadith proclamat ca fiind veridic de către Muhammad ibn `Isa
Malik ibn Anas () [Corola-website/Science/333568_a_334897]
-
pe cealaltă parte. Lanțul de aur al naratorilor lui Malik a fost considerat a fi cel mai veridic și a fost numit "Silsilat ul-dhahab" de către învățați foarte cunoscuți cum ar fi Muhammad al-Bukhari . “Lanțul de aur” al narării constă în nararea lui Malik, care a narat de la Nafi', care a narat de la Ibn Umăr, care a narat de la Muhammad însuși. Se pare ca profetul Muhammad a spus într-un hadith proclamat ca fiind veridic de către Muhammad ibn `Isa at-Tirmidhi următoarele: “Foarte
Malik ibn Anas () [Corola-website/Science/333568_a_334897]
-
că Malik a fost întrebat despre însușirile lui Dumnezeu, iar Malik a răspuns: “Transmite-le mai departe după cum ți se transmit”. În plus, Qadi Iyad spune că Malik a fost întrebat dacă oamenii se îndreaptă către Dumnezeu având în vedere nararea, “Și unele fete vor străluci și vo radia în acea zi privindu-și Domnul”. Malik a răspuns: “Da, cu ochii aceștia ai lui”, iar discipolii lui au răspuns că “sunt persoane care spun că ei nu se vor uita la
Malik ibn Anas () [Corola-website/Science/333568_a_334897]
-
unele variante ale baladei Ioan a devenit “Nica din Gradscov”. După cum numele lui Nicola, fratele lui Stânga, dispare în fața omonimului nasului trădător, Nicola-Nicolcea. După cum se știe însă, asemenea confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
în fața omonimului nasului trădător, Nicola-Nicolcea. După cum se știe însă, asemenea confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă, precum și câinele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit vigilenta pasei, aducându
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
încheie ciclul cronicilor muntene, povestind întâmplări din ultima perioadă fanariotă și amintind domnitorii Nicolae Caragea, Mihai Suțu și Nicolae Mavrogheni. Cronica are un farmec special, stilul literar al lui Dionisie prevestind stilul savuros de exprimare al lui Ion Ghica și nararea în stil teatral a lui I.L. Caragiale. Cronicarul prezintă de-a valma într-un mod savuros evenimente importante și amănunte nesemnificative (include, printre altele, o listă de prețuri de la bou la puiul de găină), conturând imaginea unei epoci. Istoricii literari
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
narativa, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în râma, alternanta, înlănțuire, incipit, final, elipsa, pauză descriptiva; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scena; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]