369 matches
-
ei de așteptare) vine din complicarea jurnalului eroului, din priceperea cu care autorul Desperado zădărnicește istorisirea. Lipsa viitorului din poveste (care, la moderniști, avea încă o legătură subterană cu tradiția basmului cu final fericit) împovărează ‘ziua' modernistă, ca unitate de narare, făcând din viața eroului o distopie apăsătoare - și, tocmai de aceea, provocatoare pentru lectură. Eroul Desperado e pasiv și resemnat, spre deosebire de eroii energici, deciși să acționeze, din narațiunea tradițională. Tradiția basmului era tradiția aventurii. Literatura Desperado e un jurnal al
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
ei. Fără excepție, moderniștii fac loc în subtextul lor convențiilor pe care le contestă. Cei care lasă dezordinea memoriei să tiranizeze textul cu adevărat, indiferenți la ‘intrigă', love interest ori cauzalitate cronologică, sunt autorii Desperado. Fie că e metodă de narare ori obsesie a prezentului, memoria e substanța eroului. Eroii sunt împovărați de somnul a tot ceea ce nu se mai poate întâmpla fiindcă s-a întâmplat deja. Literatura Desperado e o interminabilă rememorare. Prezentul eroului Prezentul eroului Desperado e confuz. Unicul
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
prezentul și viitorul plutesc în vid, se combină și se recombină năstrușnic. Gravitația romanescă - nevoia de un viitor confirmat de autorul însuși - a pierit. Rămâne ca autorul să găsească o alternativă la tradiția basmului, să descopere o un mod de narare care să înlocuiască tradiționalul ‘Și mai departe? Și? Și?..' Dar mai rămâne ca - în absența acestui "Și? Și?" - lectorul să descopere și el altă rațiune de a citi...
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
Jean-Pierre Richard, pentru că și metodele criticii literare sunt operative în definirea specificității basmului. Accentul principal al studiului cade pe definirea unităților discursului fantastic, pe evoluția internă a lui, pe tipurile lui, pe stilul oral, pe limbajul poetic și pe tehnica narării. Sugestii i-au venit autorului nu doar din bibliografia de specialitate, românească și străină, pe care a consultat-o, ci și din cercetarea directă a terenului, în Argeș, spre exemplu, împreună cu studenți de-ai săi, rezultatul cercetărilor publicându-l în
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
el, poporul, e obosit, foarte obosit...și sleit. Orgoliul celor ce-l conduc e fără de măsură și vai, norodul nu mai e slujit, se umple de obida și se simte strivit. Trecând acum în registrul actual de fapte și de narare a lor, lucrurile stau cam așa: când un jurnalist îi spune domnului Băsescu cum că e orgolios, menajandu-l, când de fapt el e chiar vanitos, se supără, nu-i place, si, în replică, aruncă ironii degrabă, la următoarea întrebare
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
525 529Ă, în care ea își anunță poziția de apărare: recunoaște că este vinovată, dar dezvăluie că actul său nu reprezintă decât executarea unei hotărâri date de Diké , justiția personificată. Pentru a se apăra, ea trece la acuzarea lui Agamemnon. Nararea faptelor (versurile 530 - 534Ă este redusă la extrem și reamintește sacrificarea Ifigeniei de către tatăl ei, la Aulis. Se iau apoi în discuție rațiunile invocate pentru a justifica sacrificiul (versurile 534 - 545Ă. Concluzia duce la condamnarea clară a faptei lui Agamemnon
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
roman și confesiune, dintre monologul eseistic și narațiunea poetică. Scriitura impecabilă, firescul acceptării convenției, bucuria și impetuozitatea ritmului frazei au ceva ritualic, de crescendo revelatoriu, căci țelul narațiunii este mărturisirea unei revelații și, deopotrivă, crearea ei. Ideea de povestire, de narare are o pondere însemnată în volum, este, poate, chiar faptul narativ central, cu urmări incalculabile asupra destinelor. Ea este intim legată de acel andante, punctat periodic, tempo al trăirii într-un alt spațiu decât cel al vieții obișnuite. Oricum, datele
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
de idei, de stil și de substanță. Ce mă irită cu adevărat e nivelul deplorabil al scriiturii. Nu există pasaj în care să nu dau peste construcții care să mă zgârie prin inepția formulării și prin lipsa de suplețe a narării. Autorul sare de la o stare la alta, dintr-un timp verbal în altul precum un țânțar urmărit cu pompa de insecticid: "Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși. Dar
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
întârziata și dificila maturizare a doi tineri: 1983 este anul indicat pentru prima întâmplare cu consecințe psihice mai grave chiar decât cele fizice, din primul capitol, 2007 pentru cel din urmă. Ceea ce particularizează scrierea lui Giordano este modalitatea sintetică de narare făcută de asemenea manieră încât să te oblige să umpli marile goluri dintre evenimente, dându-le astfel ponderea cuvenită, descoperindu-le impactul. Suspensul este asigurat de la primele două capitole care sintetizează, fiecare în parte, experiențe traumatizante suferite în clasele primare
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
ar fi putut să citeze, așa cum a fă- cut-o Alexander Moudrov scriind despre „începuturile goticului urban”, acest fragment apărut în 15 aprilie 1836 în The New York Herald, unde efectul literar (fie el și unul nepremeditat) provine din discrepanța dintre stilul narării și atrocitatea scenelor propriuzise: „Nu avem știri noi din Europa. Dar cui îi pasă? Suntem destul de interesați de acest drag și încântător continent cât să ne ocupe toate sentimentele - și întregul suflet - și toate capacitățile de receptare. În scurtă vreme
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
sau herniile nu poate provoca decât plictiseală cititorului obișnuit și că, pentru a-l atrage, trebuie nu numai să iasă din matca terminologiei de branșă, dar pe deasupra mai trebuie să aducă acea nuanță dramatică pe care o cere de obicei nararea unei întâmplări după exigențe scriitoricești. În această privință, Atul Gawande, chirurg la „Brigham and Women's Hopital" din Boston, fiul unor medici indieni emigrați în SUA, are aplomb de scriitor și profunzime de psiholog. De fapt, autorul a învățat tiparul
Tăind în carne vie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6528_a_7853]
-
poetică, în același timp. Ca și textul, ca și spectacolul. Este atît de subtilă și are atît impact, pe durata întregului spectacol, încît te face, și ea, prizonierul unor destine. Jocul între timpul real al acțiunii și timpul recuperat prin nararea protagonistei este milimetric construit de Claudiu Goga și de Lia Dogaru. Fiecare element al decorului, fiecare gest, fiecare cuvînt, fiecare relație are o argumentația formidabilă în spate. Și firesc. Are profunzimi, nebunie și enorm de multă poezie care să te
Portret al artistului la maturitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4571_a_5896]
-
a acelorași fraze se ajuta exagerat de mâna dreaptă, lăsând impresia că taie aerul cu ea. Îi era imposibil să râdă sincer, deschis.” Esențiale sunt aici, ca în întregul Epistolar, nuanțele tonului narațiunii, adică ambiguitatea generată de complexitatea unghiului de narare. Autorul pare că vorbește pentru cei mai tineri, care nu au cunoscut comunismul. Pe de altă parte, el vorbește și pentru ceilalți, care au suportat ca decenii la rând să fie conduși de un astfel de individ. El nu e
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
cu unul dintre îndrăzneții pictori de nuduri. Și dacă în cazul mail-urilor și al scrisorilor știm cine scrie și cine citește, scenele evocate și momentele prezentului au naratori de-a dreptul misterioși. Abia la sfârșit ghicești cine își asumă actul narării și cine sunt martorii atâtor întâmplări. Așa începe lectura inversă, pentru cei curioși. Care Santos își momește lectorii să pornească și ei în căutarea comorii ascunse-n cotloanele casei cu povești. Denisa Comănescu a adus în „Raft...” încă o carte
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
m-a intrigat se numește "voice-over". Mai exact, vocea lui Kiki - totul se narează retrospectiv din perspectiva ei - care punctează anumite momente. Or, ca procedeu mi se pare cam superfluu, nejustificat în economia textuală a scenariului. Unu, pentru că modul de narare era clar din cîteva cadre, nu era nevoie de explicații suplimentare. Doi, pentru că voice-over-ul se cam bate cap în cap cu o scenă a cărei credibilitate o sapă. Mai exact, pe final există o ciocnire între cele două fete, din
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
învățat câte ceva, dar ce folos? Problema e să-mi găsesc o întrebuințare, fie ea și de pensionar cuminte cu pipă, halat de casă și o tichie." Dacă nu-și mai face visuri, nu contează nici pe vise, a căror amănunțită narare îndesește filele celor mai multe dintre Jurnale. Și nu numai a lor: ,Invidiez bizara specie a oniricilor ce fac (sau doar pretind că fac) din vise materie primă pentru opul literar. O spun cu jenă: în fața lor mă simt handicapat, ne-trebnic
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
un ponei, mă rog, tot ce trebuie. Am adus și dinții - zise Metodiu, scoțând săculețul. — Excelent! - făcu Bijinski. Mi-am dat seama imediat că sunteți oameni de înțeles. Episodul 122 IOVĂNUȚ REDIVIVUS Cetitoriul acestui îndelungat și - nădăjduim - folositor exercițiu de narare va fi băgat de seamă fără doar și poate că de multe episoade atenția distributivă a autorilor pare să fi slăbit; în adevăr, cum altfel s-ar putea explica faptul că un atât de promițător și simpatic personaj cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să facă din istorie narațiune, precum acel Bernardo, pe care se pare că ai Început să Îl frecventezi. Un om care scormonește pe sub maldărele de frunze uscate ale timpurilor, numai și numai spre a stârni scandal. - Înregistrarea faptelor petrecute și nararea riguroasă a evenimentelor legate de o casă domnitoare care și-a pus pecetea peste acest veac e un proiect nobil. De ce nu ar trebui să capete aprobarea voastră? replică Dante, strângând din dinți. Acquasparta făcu un gest vag, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
întotdeauna sunt sau devin hotărâtoare pentru pacient în primul rând. Dar și pentru medic în calitate de decident în succesul care, recunosc și medicii, vine de la Cel de Sus. Așa încât, ceea ce doamna Cezarina Adamescu evidențiază ca iscusință în schimbarea cadrelor acțiunii, în nararea situațiilor și a întâmplărilor, făcând lectura plăcută, eu o văd deficitar realizată. Această constatare și pentru că, trăind în lumea medicilor și a bolnavilor, chiar și la terapie intensivă, viața tulburător de dramatică, tocmai acolo și atunci cere șoapta în locul divagațiilor
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
la unison spre finalul scontat. Subiectul extras dintr-o zonă invalidantă, cu aspirații reprimate inițial, creează o atmosferă bogată, pe mai multe planuri, cu o ancoră psihologică... prin care autorul evită discursul halucinant al handicapurilor, obstrucționiste uneori, în finalul vieții. Nararea decurge firesc, evoluând de la trăirea sufletească dureroasă, la început, spre speranța optimistă tonifiantă..., proprie însuși autorului, ca rezultat al cercetărilor laborioase în domeniu... menit celor predestinați să le fructifice într-un viitor apropiat. Cartea cu miracolul iubirii scrisă publicistic/literar
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
tânăr pornit din spațiul ocrotit al casei părintești, și greu de imaginat că un om normal ar putea să le facă față. Basmul este o plăsmuire, o dorință și, totodată, o dovedire a putinței prin care se înving răutăți, o narare fabuloasă a vieții eroului popular, în care irealul devine real iar fantasticul umbră a mimesisului aristotelic. Periplul inițiatic însumează sărăcia, umilința, neînțelegerea și răutatea, însă sufletul său nu-și va pierde strălucirea, păstrând acea scânteie sublimă de candoare și de
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
de grădiniță au, în pregătirea lor, noțiunea de ascultare și o exercită prin povestirea activă a diferitelor narațiuni în versuri sau proză. Garantat că învățătorii clasei 0 nu acordă atenție acestui element primordial adică atragerea și menținerea atenției copilului prin nararea activă a elementului de comunicat. Copilul, ascultând atent, conlucrează cu inconștientul său care diferențiază în memoria de durată elementele cunoscute de cele noi. Nu și dacă scrie cuvânt cu cuvânt ce spune profesorul. De fapt această acțiune este un plagiat
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
oglindirea imaginilor transformate prin gestul prezent al fotografierii ritmice și surprinderii detaliilor de către Marian. O altă povestire Potopul de seară, o calific cea mai reprezentativă în șirul celor șapte povestiri, pentru apartenența la subcategoria fantasticului românesc de data aceasta. O narare scurtă, alcătuită din fragmente vizibile, ca un scurt metraj, trecând de la o locație spațială la alta, de la un eu la alteritatea sa, într-o balansare onirică realizată cu măiestrie. Această povestire cumulează o paletă diversă de mijloace stilistice și un
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
iar iubirea „adolescentină” în „Învăț...meserie”, „Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului stau mărturie în prozele scurte: „La școală la Bologa”, „Ne apărăm școala”, „La o admitere”, „Soarta la ruletă”, narări din care transpar și trăsături definitorii ale artei scrisului. Spațiul narativ, dar și cel liric se integrează în cel spiritual al Ardealului, pendulând între tradiționalism și modernism, într-o voce particulară, cu un limbaj adecvat redării culorii locale. Ultimul capitol
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
în imaginea metaforică - COPERTA CĂRȚII - carte ce ne-a dăruit-o, împărtășindu-ne, atât de captivant demersul trăirilor în peregrinările sale, demers nu lipsit de multiple plăcute, uneori, dureroase încercări, demers redat pasional, folosind cu măiestrie arta descrierii și a narării. Cartea „Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago”, rezultat al acțiunii, al drumului pe „cărări necunoscute” - cum le definea EMINESCU - necunoscute - până acum - de aparent firava Manuela Sanda - inginer, dar și terapeut Bowen, e o CARTE - TRĂIRE psihologică reflectată
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]