12,197 matches
-
aici o mică eroare materială: două capitole sunt numerotate cu cifra romană V, și de aici apare un decalaj până la final, astfel încât ultimul capitol este numerotat cu IX, când, de fapt, este al X-lea). Viața eroului principal este analizată narativ, prin împletirea de efecte stilistice cu informații biografice, în așa fel încât cititorul simplu, însă nu arareori și cel avizat, nu poate distinge întotdeauna clar și precis între realitate și ficțiune, astfel că romanul își merită din plin subtitlul. Acest
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
oameni recunoscători îl spijină moral și material: binele făcut de-a lungul vieții se întoarce acum, inclusiv soția și copiii îi fac sfârșitul vieții mai frumos. La finalul cărții trecerea poetului în lumea nesfârșitei poezii se constituie într-o metaforă narativă de excepție, și, ca om, nu poți să nu scapi o lacrimă pe obraz, alături de cei trei copii aflați lângă patul tatălui lor. * Romanul, editat de Napoca Nova din Cluj-Napoca la începutul anului 2017, se citește ușor: are cursivitate, discursivitate
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
trupe și muzicieni români și străini, articole pe diverse teme muzicale și studii de caz asupra unor curente sociale și culturale ce derivă din muzică, recenzii muzicale, podcast-uri (fișiere audio descărcabile) împărțite în mai multe episoade și serii tematice, reportaje narative privind anumite scene și genuri muzicale cu caracter exotic din întreaga lume, știri din industria muzicii globale. Considerăm că muzica a fost dintotdeauna o punte între culturi și a legat medii de expresie diferite, iar pentru noi a fost important
Outernational Days Un nou festival de world music în inima Bucureștiului by http://www.zilesinopti.ro/articole/12833/outernational-days-un-nou-festival-de-world-music-in-inima-bucurestiului [Corola-blog/BlogPost/100599_a_101891]
-
folosit monologul interior ca o formă de autoanaliză, în vreme ce în toate cele trei romane întâlnim retrospecția, prin memoria afectivă, dar și introspecția, atunci când personajele se află în căutarea sinelui. Romanul lui Camil Petrescu se remarcă și prin folosirea unor tehnici narative precum inserția, alternanța și prin faptul că finalul este deschis, îngăduind adăugarea unui epilog târziu, în notele de subsol din Patul lui Procust. În 1916, finalul este unul clar închis, în finalul operei personajul principal recurgând la sinucidere pentru vina
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
un surprizător puzzle în expansiune, pe care prozatorul îl alimentează periodic cu câte o nouă carte în care, deloc întâmplător, vechi scene, întretăieri imagistice sau personaje pot reveni fără vreo reținere, marcând absoluta libertate asociativă a fragmentelor, principiu fisurând canoanele narative” (p. 66). Modernitatea prozei lui Mircea Pora constă și în acest mecanism al edificărilor și demolărilor textuale successive, care-i dau cititorului simțământul că este antrenat, el însuși, în generarea textului (a sensului), că nu e doar un receptor pasiv
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
direcția opusă. Moneda fantazienilor anticipează acest mers al lucrurilor și anunță colectivizarea, nimicirea proprietății private, a micului întreprinzător, pentru bunăstarea tuturor. Procedeul literar pe care îl aplică autorul e prezentarea tuturor acestor evenimente la persoana I, prin prisma unui eu narativ care nu are decât un imens entuziasm și călduroase cuvinte de laudă pentru ceea ce constată. Acest eu narativ e un jurnalist, însărcinat să viziteze o țară imaginară, Fantazia, unde se aplică toate aceste reforme. Dar eul narativ nu trebuie crezut
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_pena_1472733351.html [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
pentru bunăstarea tuturor. Procedeul literar pe care îl aplică autorul e prezentarea tuturor acestor evenimente la persoana I, prin prisma unui eu narativ care nu are decât un imens entuziasm și călduroase cuvinte de laudă pentru ceea ce constată. Acest eu narativ e un jurnalist, însărcinat să viziteze o țară imaginară, Fantazia, unde se aplică toate aceste reforme. Dar eul narativ nu trebuie crezut pe cuvânt nici o secundă. Falsa sa naivitate e mască pentru amărăciunea neagră a autorului. Tonul său exaltat e
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_pena_1472733351.html [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
prisma unui eu narativ care nu are decât un imens entuziasm și călduroase cuvinte de laudă pentru ceea ce constată. Acest eu narativ e un jurnalist, însărcinat să viziteze o țară imaginară, Fantazia, unde se aplică toate aceste reforme. Dar eul narativ nu trebuie crezut pe cuvânt nici o secundă. Falsa sa naivitate e mască pentru amărăciunea neagră a autorului. Tonul său exaltat e contrapunctat de ironia perpetuă, mușcătoare. Iar impactul literar e izbitor. Stilul povestirii este unul din punctele forte: dacă poezia
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_pena_1472733351.html [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
cuvintelor: curaj și victorie. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei în secvența: n-ar extrage. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noroc. 2 puncte 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte 5. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al artelor. 4 puncte 6. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 7. Prezintă rolul interogațiilor retorice din ultimul paragraf. 4 puncte
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
și tot ce mai aflam. Cum educația mea începuse de mult, ea a învățat deodată numai operele bune, a cunoscut pe Debussy, înainte de a fi auzit pe Puccini. Același lucru s-a întâmplat și în literatură [...]. b) prezența instanțelor comunicării narative - narator, personaje. Exemplu: Povestesc aceste gânduri sau scene din viața noastră comună, Ioana e cel mai priceput critic al meu. 9. Secvența formulează un fel de scuză a autorului față de cititori, în sensul că probabil problemele lui în relația cu
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
ieșeană Alfa, ne oferă profesorul universitar Constantin Dram, autorul a numeroase volume de critică literară, prefețe și postfețe, dintre care amintim doar câteva: Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Devenirea romanului, Ordinea iubirii, De la Banchetul la Robinson Crusoe și Lumi narative, ca să le amintim doar pe cele înrudite tematic cu eseul pe care dorim să vi-l prezentăm: Muzeul de imagini, structurat în două părți: Homo ereticus și Homo diabolicus, desfășurate pe parcursul a peste 200 de pagini și beneficiind de o
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1430135519.html [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic" al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative. Hyperionul poeziei române este creatorul unui limbaj poetic unitar, de armonie și figurație coerentă, bazat pe un fel de popularitate expresivă accesibil până la romanță și filosofic cu transparență. Cum a turnat Eminescu "limba veche și înțeleaptă" în adevărați "faguri de
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Paradoxurile din sonetele lui Adrian Munteanu Corectitudinea declamatorie, abordarea temelor epice, ușurință caligrafica, solemnitatea tablourilor, fabulosul de idei, manierismul antropomorfic, mitologia, cântarea jalei metafizice, elementele ortodoxismului, grațiozitatea, realismul, exaltarea fondului arhetipal, scitic al romanismului, narativul, epicul și biografismul colorat verbal intens, idilismul încântător, picturalismul expresiei, nostalgia celesta, încărcarea pânzei cu multă pastă, iată, pe scurt, caracteristicele sonetelor din volumul “Fluturele din fântână “ de Adrian Munteanu, apărut la Editură “eLiteratura”, 2015. Volumul structurat în opt cicluri
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
Dragoș Savu/Mediafax Foto Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Bursele Superscrieri/BRD pe tema educație, sub egida Premiilor Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă lumea. Competiția anuală Premiile Superscrieri este o inițiativa a Fundației Friends For Friends, care promovează jurnalismul narativ și scrierea creativă în România.
AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” by https://republica.ro/al-treilea-parinte-invac-atoarea-condamnata-revine-la-clasa-zcopilul-meu-e-cu-psihicul-la-pamant [Corola-blog/BlogPost/338307_a_339636]
-
ca, din iubire, să o salveze pe Mara de pe munte, induce lui Cassian decizia de a se întoarce, împreună cu tânăra la oraș: „prindea contur nevoia de a trăi”. Povestea de iubire și autoanaliza ocupă doar unul dintre cele patru orizonturi narative ale romanului. Cel de-al doilea este constituit de efortul de a formula în scris acel prim orizont evenimențial. Un al treilea orizont este reprezentat de povestea reținută direct a vieții socrului său Darius Pop. În sfârșit, un al patrulea
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
care Nicolae Manolescu o vede prevalentă, considerându-l pe Buzura „un moralist grav și lipsit de umor”) și o angajare meditativ transformatoare (pe care N. Manolescu o vede ca „rechizitoriu”). Retorica buzuriană edifică epicul prin frecventa mobilizare a următoarelor proceduri narative: povestirea, confesiunea, rememorarea, introspecția, deplierea unui flux al memoriei, portretul, istorioara, eseistica, multiplicarea vocilor narative, concentrarea timpului narativ, abandonarea cronologiei, monologul ș.a. Fără a intra în amănunte în ce privește rolul cunoașterii în gândirea eroilor buzurieni, trebuie să arătăm că, în general
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
de umor”) și o angajare meditativ transformatoare (pe care N. Manolescu o vede ca „rechizitoriu”). Retorica buzuriană edifică epicul prin frecventa mobilizare a următoarelor proceduri narative: povestirea, confesiunea, rememorarea, introspecția, deplierea unui flux al memoriei, portretul, istorioara, eseistica, multiplicarea vocilor narative, concentrarea timpului narativ, abandonarea cronologiei, monologul ș.a. Fără a intra în amănunte în ce privește rolul cunoașterii în gândirea eroilor buzurieni, trebuie să arătăm că, în general, aceștia se raportează la sine și la lume în termeni gnoseologici. Gestica lor se subordonează
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
o angajare meditativ transformatoare (pe care N. Manolescu o vede ca „rechizitoriu”). Retorica buzuriană edifică epicul prin frecventa mobilizare a următoarelor proceduri narative: povestirea, confesiunea, rememorarea, introspecția, deplierea unui flux al memoriei, portretul, istorioara, eseistica, multiplicarea vocilor narative, concentrarea timpului narativ, abandonarea cronologiei, monologul ș.a. Fără a intra în amănunte în ce privește rolul cunoașterii în gândirea eroilor buzurieni, trebuie să arătăm că, în general, aceștia se raportează la sine și la lume în termeni gnoseologici. Gestica lor se subordonează unei cunoașteri: din
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
Apoi m-am căit și, disciplinată, am revenit acolo unde pusesem semnul de carte. Nu poți să nu urmărești mersul acțiunii scris cu atâta talent, nu ai voie să pierzi nici-o secvență. Este un roman de acțiune, cu o arhitectură narativă care pur și simplu captivează. Nu am de gând să povestesc nimic din acțiunea romanului, vreau să stârnesc curiozitatea cititorilor și să vă asigur că merită să citiți cartea. Dacă această carte a reușit să mă îndepărteze de șevalet și
UN NOU ROMAN AL SCRIITOAREI MADELEINE DAVIDSOHN de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Liana_saxone_horodi_un_nou_roman_al_sc_liana_saxone_horodi_1356520906.html [Corola-blog/BlogPost/355167_a_356496]
-
aporiile identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele ce asigură cadrul și creează spațiul de dezvoltare a producției narative romanești: relatarea și multipla experiență existențială (a interculturalului și a crizei identitare, a blocajului, a revenirii la sine și a morții). Relatarea este o problemă de retorică, iar experiența este o problemă de viață (și de moarte), moartea însăși fiind
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
care scrie un roman „Relatare despre moartea mea”) și pentru a ieși din blocajul canadian. Moare/se sinucide, ispășindu-și singurătatea prin credință, după ce încercase același lucru prin iubire și ficțiune. A. Romanul nu alunecă involuntar către tema morții; dispozitivul narativ și situația epică sunt angrenate în tematizare de un lucid spirit creator. În mod voluntar, Gabriel Chifu se înscrie pe direcția epicii care „face literatură din relatarea morții unei persoane” (așa cum afirmă într-un articol din „Luceafărul” nr. 9/2008
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
vieții și a arăta că, oricând ar surveni, moartea surprinde ca ultim eveniment existențial, prinzând omul, oricum, nepregătit. Miza morții este viața asumată ca experiență unică. B. Fără a se opri asupra temei morții, critica a observat calitățile de tehnică narativă, complexitatea (vocile narative, formula narativă), „radiografierea Răului” și problematica identității (căutare, obsesie, eșuare). În „Arca lui Noe” (1980), Nicolae Manolescu arăta: „Nici romancierii nu creează în chip absolut. Au și ei un fel de repertoriu ideal de combinații, din care
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
arăta că, oricând ar surveni, moartea surprinde ca ultim eveniment existențial, prinzând omul, oricum, nepregătit. Miza morții este viața asumată ca experiență unică. B. Fără a se opri asupra temei morții, critica a observat calitățile de tehnică narativă, complexitatea (vocile narative, formula narativă), „radiografierea Răului” și problematica identității (căutare, obsesie, eșuare). În „Arca lui Noe” (1980), Nicolae Manolescu arăta: „Nici romancierii nu creează în chip absolut. Au și ei un fel de repertoriu ideal de combinații, din care aleg, după împrejurări
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
oricând ar surveni, moartea surprinde ca ultim eveniment existențial, prinzând omul, oricum, nepregătit. Miza morții este viața asumată ca experiență unică. B. Fără a se opri asupra temei morții, critica a observat calitățile de tehnică narativă, complexitatea (vocile narative, formula narativă), „radiografierea Răului” și problematica identității (căutare, obsesie, eșuare). În „Arca lui Noe” (1980), Nicolae Manolescu arăta: „Nici romancierii nu creează în chip absolut. Au și ei un fel de repertoriu ideal de combinații, din care aleg, după împrejurări, și pe
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]