221 matches
-
stîrnit de acest studiu se vede in publicarea ediției a doua, adăugită și revizuită, la numai treisprezece ani de la publicarea primei ediții și în pregătirea anul acesta a celei de a treia ediții, care se află sub tipar. În teoria naratologică propusă de Mieke Bal impresionează claritatea discursului, logica și argumentația convingătore a expunerii și gîndirea sistemică, ea stabilind trei niveluri narative și stabilind permanent corelații și corespondențe între ele. Aceste trei niveluri sînt definite în introducere: textul narativ (în care
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de Jorge Luis Borges) și a unei picturi postmoderne (de Ken Aptekar intitulată Am șase ani și mă ascund după mîini) ce înglobează còpii "identice" ale originalelor (Don Quixote și Alegoria picturii de François Boucher) sînt mostre de analiză textuală naratologică de mare subtilitate. Capitolul 2 discută povestirea văzută ca cel de al doilea nivel al operei narative cu părțile sale componente, pe care autoarea le numește aspecte, pentru a le distinge de elementele fabulei și de cuvintele textului. Bal identifică
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
filmate, unde camera de luat vederi este echivalentul focalizatorului, iar "transmedierea" unui roman nu reprezintă translarea sau transpunerea individuală prin corespondență a elementelor povestirii în imagini, ci o echivalare vizuală a celor mai importante aspecte și semnificații ale romanului. Analiza naratologică a filmului lui Spielberg după romanul The Color Purple de Alice Walker este o excelentă demonstrație a metodei, care respectă specificitatea semnului de comunicare și nu "fidelitatea" transpunerii cuvînt / imagine, discutarea intertextualității literare și cinematografice dovedind un spirit de observație
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fabulă, adică premisa realistă a logicii evenimentelor. Atitudinea lui Bal față de principiile și instrumentele structuraliste este lipsită de absolutism; din contră, este flexibilă, autoarea fiind înclinată spre pluralism și relativism. Extrem de interesantă ni se pare aplicarea metodei sale de analiză naratologică la textul biblic din Cartea Judecătorilor pentru a depista traducerea greșită a cuvintelor "fecioară, concubină, prostituată", bazată pe proiectarea unor mentalități și aspecte culturale moderne aspura unor realități și valori culturale arhaice diferite. Bal atrage astfel atenția asupra utilității interacțiunii
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
naratologia a continuat să fie elaborată și pusă în discuție, puține din lucrările de care am dat sînt direcționate către naratologii începători, cum îmi doresc eu să fie această carte. Cele mai multe lucrări despre textele narative nu se bazează pe analiza naratologică, iar acelea care o fac apelează la teoria clasică a lui Genette, pe care am integrat-o aici cînd mi-a fost de ajutor, și am criticat-o cînd mi-a venit bine, atunci cînd plecam de la Bahtin. Am integrat
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
privite ca texte narative. Vorbim aici de multe poeme. Tărîmul pustiu de T. S. Eliot este unul din numeroasele exemple. Un poem ca acesta poate fi considerat narativ, iar caracteristicile sale narative pot fi descrise și din punct de vedere naratologic ceea ce nu se întîmplă des, datorită faptului că poemul face dovada unor caracteristici mai frapante, caracteristici poetice; poemul lui T. S. Eliot rămîne în primul rînd un poem, iar caracteristicile sale narative rămîn de importanță secundară. Evident, caracteristicile menționate mai
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
alternau cu teme mai specifice și demersuri mai puțin "blînde". În acea categorie, Discursul Indirect Liber era o temă centrală, alături de personaj, spațiu, repetiție și redundanță ca să citez doar o mică parte din mulțimea de teme, toate, în mod clar, naratologice. În aceeași perioadă, deconstrucția începuse să înflorească pe scară largă lucrarea lui Jonathan Culler din deschiderea Simpozionului submina unul dintre principiile de bază ale structuralismului naratologic, distincția între povestire și intrigă, cîtă vreme Rolf Kloepfer pleda pentru un model structuralist
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca să citez doar o mică parte din mulțimea de teme, toate, în mod clar, naratologice. În aceeași perioadă, deconstrucția începuse să înflorească pe scară largă lucrarea lui Jonathan Culler din deschiderea Simpozionului submina unul dintre principiile de bază ale structuralismului naratologic, distincția între povestire și intrigă, cîtă vreme Rolf Kloepfer pleda pentru un model structuralist non-ierarhic, de inspirație bahtiniană. Problemele aduse în discuție de cei doi vor fi discutate la timpul potrivit, în această carte. Psihologia empirică și antropologia adresau și
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cîtă vreme Rolf Kloepfer pleda pentru un model structuralist non-ierarhic, de inspirație bahtiniană. Problemele aduse în discuție de cei doi vor fi discutate la timpul potrivit, în această carte. Psihologia empirică și antropologia adresau și ele o provocare la construcția naratologică, în timp ce semiotica știința semnelor și a folosirii acestora propunea o structură mai largă. În cele din urmă, s-au propus excelente eșantioane de naratologie practică, demonstrîndu-se că opoziția des invocată între analiza istorică și cea sistematică este una falsă. După
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Astfel, una dintre participantele la Synopsis 2, Susan Suleiman, a realizat un număr dublu din Poetics Today despre corpul femeii (publicat apoi ca o carte de Harvard University Press) și, cu toate că acest volum nu este cu totul lipsit de preocupări naratologice, acestea nu predomină. Gramaticile textuale au încetat să mai apară, modelele formaliste sînt considerate a fi irelevante și, în timp ce unii se cantonează încă în primele delimitări structurale, mulți din cei ce discutau în 1979 criteriile prin care să recunoască Discursul
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
decît a răspunsurilor propuse de naratologie, vădind cîteodată chiar o lipsă de înțelegere. În general, problemele mai importante, în principal istorice și ideologice, au devenit prioritare. În ceea ce mă privește, problemele feminismului au căpătat prioritate, dar niciodată în defavoarea unor teme naratologice mai formale. Ar fi mai corect să afirm că preocuparea pentru un mod credibil de analiză narativă era pusă din ce în ce mai mult în serviciul altor chestiuni, considerate a fi mai vitale pentru studiile culturale. Într-o astfel de situație, pentru cei
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de analiză narativă era pusă din ce în ce mai mult în serviciul altor chestiuni, considerate a fi mai vitale pentru studiile culturale. Într-o astfel de situație, pentru cei ca noi, precum eu însămi, a căror reputație se bazează pe tipul de lucrări naratologice avansate la Synopsis 2, calitatea de naratolog pare să caute o scuză, un refuz sau o justificare. Scuza constă în a susține că literatura este, la urma urmei, narativă în esența sa. Lipsește obiectivul provocării pentru că nu existența textelor narative
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
predominant narative a fost suficient explorat cu ajutorul naratologiei. Din contră, cele mai multe studii ale acelor texte sînt deficiente tocmai pentru că autorii lor nu au folosit instrumente descriptive adecvate. Însă ceea ce vreau să subliniez este că, deși recunoaștem că există suficiente analize naratologice ale textelor narative, este evident că abia de s-au înregistrat cîteva analize naratologice ale textelor non-narative, ceea ce subliniază însăși distincția generică pe care se bazează ideea "textelor narative". În această situație, naratologia este considerată vinovată de a fi respins
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
texte sînt deficiente tocmai pentru că autorii lor nu au folosit instrumente descriptive adecvate. Însă ceea ce vreau să subliniez este că, deși recunoaștem că există suficiente analize naratologice ale textelor narative, este evident că abia de s-au înregistrat cîteva analize naratologice ale textelor non-narative, ceea ce subliniază însăși distincția generică pe care se bazează ideea "textelor narative". În această situație, naratologia este considerată vinovată de a fi respins alte preocupări, așa că îndepărtarea ei ar putea fi o atitudine sănătoasă, recomandabilă. Însă această
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ne dă dreptul să limităm folosirea naratologiei la textele narative. S-ar putea ca cineva să vrea să înlocuiască acest demers cu altul diferit, fie el ideologic, psihanalitic sau retoric, însă altcineva s-ar putea să vrea să mobilizeze cercetările naratologice pentru alte scopuri. Aici, în schimb, naratologia poate favoriza deschideri pe care domeniul de care țin diferite subiecte nu le-a dezvoltat în mod tradițional. Pentru ilustrare, voi prezenta cînd și cînd cazuri bazate pe propria-mi cercetare din ultimii
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
afaceri; din punct de vedere cultural, totuși, era într-adevăr creștin. Distincția dintre narator și focalizator este, aici, de importanță crucială căci scena convertirii presupune viziune: convertirea este văzută ca vedere, nu în sensul pozitivist sau psihologic, ci în sens naratologic; a vedea diferit și a vedea diferența transformă radical fabula, transformă personajul. Transformarea lui constă în a vedea indivizi în loc de birocrația numerelor care distruge și dezumanizează. Momentul revelației lui Schindler are loc cum ni se spune cînd el este martor
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu mai fie considerate metaforice; și, cu siguranță, nici narative. Este nevoie de o analiză, una culturală, pentru a discuta în continuare problema interacțiunii culturale implicate aici. Avem un caz de ideologie în limbaj, care devine evidentă printr-o analiză naratologică. * * * 4: Descrierea Descrierea este un loc privilegiat al focalizării, și ca atare are un mare impact asupra efectului ideologic și estetic al textului. În această secțiune descrierea va fi analizată ca formă textuală: în Capitolul 2 se va adăuga conceptul
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
citează" pe NP2 ("eu"). Propoziția emotivă este o propoziție înserată, ca în d), adică o propoziție în cadrul alteia, fapt ce poate fi marcat prin folosirea parantezelor: NP1 [NP2]. În ambele cazuri, personajul se numește Ottilia. Dar, din punct de vedere naratologic, nu este aceeași Ottilie. NP1 nu face decît să relateze post factum (în narativul "acum", chiar dacă se folosește perfectul compus) ceea ce NP2 a spus mai devreme ("atunci", trecutul narativului "acum"). Ca act lingvistic, expresia emotivă este parte din text. De
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
realiza că fiecare text este un mozaic pe mai multe straturi, purtînd amprentele diferitelor comunități și ale controverselor dintre ele, reprezintă un discernămînt esențial. Acest lucru este demonstrat de analiza Anamnezei. Ideea unei pluralități discursive ușurează de asemenea înțelegerea analizei naratologice a unei opere complexe cum este filmul, sau chiar a operelor pur vizuale. Despre această problematică vom mai discuta în Capitolul 2. În Anamnesis, eterogeneitatea discursurilor rostite de cei doi vorbitori înrămați produce ruptura dintre ei. Pînă acum, teoria prezentată
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
romanului, el nu s-a referit la narațiune ca la un mod discursiv, ci la roman ca gen istoric. Dar și mai important încă, pe baza Anamnezei, aș dori să susțin că o perspectivă bahtiniană nu răspunde complet pentru specificitatea naratologică a acestei povestiri. Distincția tehnică pe nivele narative este necesară pentru a explica marele impact al naratorului primar, care vorbește foarte puțin. Și, de fapt, această voce organizatoare este cea care face ca "ruptura" să promoveze o poziție în defavoarea celeilalte
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
celor doi vorbitori, egali din punct de vedere tehnic, le sînt atribuite șanse diferite de a cîștiga simpatia cititorilor. Dacă o privire bahtiniană este foarte utilă de ținut minte, prefer să o completez cu o privire mai mult tehnică și naratologică. Multe dintre problemele din acest capitol, în secțiunile finale în mod special, se reunesc într-o lucrare despre artele vizuale, acum în fază finală. Această vinietă reprezintă un preludiu pentru remarcile despre naratologia vizuală pe care o voi prezenta la
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
semnătura lucrării din 1996 trimițînd în urma lui la Boucher, sau în sens invers. * * * Această scurtă analiză demonstrează nu numai că un studiu al nivelurilor narative favorizează accesul la un text narativ complex; el ajută și la o istoricizare a analizei naratologice. Comentariile meta-narative și ironice sugerate de relația dintre Boucher înrămat și textul integral subliniază că postmodernismul manifestă o preferință anume pentru folosirea textului-oglindă. Astfel, o altă prejudecată poate fi eliminată: aceea că analiza structurală este anistorică. 6: Remarci și surse
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
privește pe soția sa, și nervozitatea acestuia legată de confruntarea cu amanta. Simplul fapt că acestea sînt retroversii subiective amplifică funcția explicativă: la urma urmelor, nemulțumirea în sine este subiectivă. Aceasta, întîmplător, demonstrează potențiala importanță politică a unor asemenea aspecte naratologice. La un moment dat, în What Happened to Massuro? este amintită o anecdotă despre zilele de școală ale celor doi actori, prima lor întîlnire, sentimentele reciproce de prietenie pe care nici unul nu le-a pus în cuvinte. Această anecdotă explică
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
transformările sînt patru principii diferite care acționează împreună pentru a construi imaginea unui personaj. Cu toate acestea, efectul lor poate fi descris doar atunci cînd profilul personajului a fost completat în linii mari. Acesta este un element constant în analiza naratologică: o dialectică pendulînd înainte și înapoi, între speculație și verificare. Numai dacă a doua activitate, analiza propriu-zisă, se realizează fără prejudecăți în ceea ce privește schița de profil și modelul folosit, textul primește o șansă să reverbereze în urmă, să complice sau chiar
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
înțeleptul, rîde de pisică și rîde împreună cu șoriceii a căror bucurie este comparabilă cu cea simțită de un scamator de succes. Acest exemplu ilustrează destul de clar teoria focalizării. În paranteză fie spus, el sugerează totodată și modul în care conceptele naratologice sînt relevante pentru analiza narațiunilor vizuale, fără a absorbi imaginea în limbaj. Putem vedea imaginea în relief ca un semn (vizual). Elementele acestui semn, Arjuna stînd în picioare, pisica stînd în picioare, șoarecii rîzînd, au doar relații spațiale unele cu
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]