31 matches
-
cele mai felurite categorii sociale. El a zugrăvit și vârfurile nobilimii, și preoțimea, și funcționărimea, și ofițerimea, și negustorimea, și lumea meseriașilor și pe cea a mujicilor, încercând chiar să creeze tipuri de revoluționari, prezentându-i cu simpatie îndeosebi pe narodnici, în timp ce față de social-democrați are rezerve și își manifestă chiar dezacordul și lipsa de înțelegere. Pentru a reda cât mai plastic tabloul vieții Rusiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Tolstoi folosește cu predilecție contrastul, ca mijloc de expresie artistică. După
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
format cercuri socialiste, în cadrul cărora s-au afirmat personalități ca Titus Dunca, Zamfir Arbore, frații Ioan și Gheorghe Nădejde. Un aflux important l-a avut venirea în țară a unui grup de emigranți ruși și basarabeni, cunoscuți sub numele de narodnici, prigoniți de autoritățile țariste, între care se remarcau Constantin Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Zubcu-Codreanu și dr. N. Russel. Ei au adus o infuzie nouă de idei socialiste de tip anarhist, dominante în Rusia, dar și de tip german, prin intermediul mai multor reviste
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
1913 s-a căsătorit din nou, cu militanta socialistă română Alexandrina (Adina) Alexandrescu (cunoscută și ca Ileana Pralea), profesoară de matematică, prietenă cu C.Dobrogeanu Gherea și cunoscută a lui I. L Caragiale, și care fusese în trecut soția activistului narodnic basarabean Filip Codreanu. În anii 1912-1913 alături de Ecaterina Arbore, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu Bujor a ținut lecții la școala de propagandă a Partidului Social Democrat. Internaționalist convins, în timpul Primului Război Mondial s-a alăturat curentului social-democrat pacifist, de stânga, care se
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
pozițiile opoziției, regimul a început să considere publicațiile și organizațiile radicale ca fiind periciuloase pentru stat. De-a lungul deceniilor al șaptelea al optulea și al nouălea al secolului al XIX-lea, rușii radicali, cunoscuți sub numele colectiv de "народники" - narodnici, și-au concentrat acțiunea politică asupra țăranilor, "народ" ("narodul, poporul"). Liderii mișcărilor populiste erau scriitori radicali, idealiști și apărătorii terorismului. În deceniul al saptelea, Nicolai Cernîșevski, cel mai important scriitor radical al epocii, a emis teoria conform căreia Rusia poate
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
a celor care se revoltau era că obiectivul "pământ și libertate" nu putea să fie sadisfăcut decât prin revoluție. Revoluționarii activi erau găsiți aproape în exclusivitate în rândul intelectualilor. Mișcare a fost cunoscută ca "narodnicestvo", "narodnicism sau populism revoluționar". Mișcarea narodnicilor nu a fost una a unui grup singular sau unit, ci mai degrabă o tendința a unui mare număr de grupuri separate radicale, fiecare dintre ele cu propriul program politic și economic. Rădăcinile ideologice revoluționare puteau fi găsite în lucrările
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
Iași unde a absolvit facultatea de științe juridice. Vigilența autorităților rusești a împiedicat fuga în număr mare peste Prut a românilor basarabeni. Trebuie menționat că în anul 1880, mai multi elevi ai seminarului de la Chișinău au fost atrași de Mișcarea Narodnicilor. La scurt timp s-a organizat o bibliotecă secretă care cuprindea cărți interzise, și anume: istorie, filozofie, literatură, economie, politică, științe naturale, dar și multe reviste. Această bibliotecă minoră era ascunsă în doua lăzi care se găseau într-o sală
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]