83 matches
-
evidențiază pătrunderea timpurie a creștinismului în a doua jumătate a primului secol, fapt ce plasează așezarea în rândul celor mai perseverente centre paleocreștine din zona Dunării de Jos. Bazilica (dimensiunile interioare de 13,80 m x 10,75 m), precum și nartexul, construite din piatră legată cu mortar, sunt datate pentru secolele V-VI. Deși a fost identificată printre altele și o bazilică cimiterială, în partea meridională a orașului, în zona marii necropole, totuși, acestea au rămas nesăpate până în anul 2001. Săpăturile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Când însă acest lucru s-a aflat la celelalte curți de pe domeniu, mulți au strâmbat din nas. Despre judecată aș putea relata multe, dar mă voi mărgini să fac referire la unele evenimente, persoane și hotărâri. A avut loc în nartexul bazilicii San Zeno, ce se înalță în mijlocul câmpurilor și al grădinilor din afara Veronei, și a început pe la al treilea ceas. Noi am fost găzduiți în biserica Sant’Elena, alții în Santa Maria Matricolare, Sant’Anastasia și Sant’Eufemia, iar regele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a fost zidită la Chilia, fiind înlocuită de o alta, în secolul al XVII-lea. Și la Tighina a fost ridicată o biserică. Două inscripții de la Athos ni-l prezintă pe Ștefan cel Mare ca ctitor al mânăstirii Căpriana. În nartexul mânăstirii Zografu se află următoarea inscripție pe un portret al domnului: „Chipul lui Ștefan cel Mare care a înființat Sfânta mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirii Dobrovăț și Căpriana”. Pe un alt portret, care se află tot la Zografu, pictat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dobrovăț, fără barbă, cu nasul drept și cu sprâncenele frumos arcuite, cu plete bogate revărsate pe umeri. Este singurul portret săpat în piatră, realizat în afara Moldovei. La mânăstirea Zografu se mai află două portrete ale domnului. Unul se află în nartexul bisericii mânăstirii, realizat în secolul al XVIII-lea, care poartă inscripția: “Chipul lui Ștefan cel Mare, care a înființat Sfânta Mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirilor Dobrovăț și Căpriana”. Cel de-al doilea portret a fost pictat în 1817 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
7. Gemma Augustea, 10 d.Ch. (18,7 x 22,3 cm). Muzeul de istorie a artei, Viena. Fig. 8. Dipticul Barberini. Fildeș. Împăratul Anastasius (491-518). Muzeul Luvru, Paris. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 9.b. Christos Pantocrator cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Împăratul Anastasius (491-518). Muzeul Luvru, Paris. Împăratul primește tributul adus de populațiile cucerite. Victoria lui este binecuvântată de Christos și reprezentată figural după iconografie de tradiție romană târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rotund având deasupra o cruce. Intrarea bisericii are pereții în formă de contraforți, frânți la mijloc, mai mari în jumătatea inferioară și mai înguști în cea superioară și cu un acoperiș în două ape. Intrarea propriu-zisă este precedată de un nartex (pridvorul bisericii) susținut în față de două coloane, cu un acoperiș în două ape, dar mai mic decât coridorul de intrare propriu-zis. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mănunchiul de spice
HOTĂRÂRE nr. 1.127 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Valea Călugărească, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257830_a_259159]
-
Cu timpul în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații de fântână de purificare, de orologiu, de medresă și mausolee. Arhitectura Planul bisericii lui Justinian cuprindea un "Atrium", perpendicular pe axa longitudinală a edificiului , un "Nartex exterior" (pronaos), un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații de fântână de purificare, de orologiu, de medresă și mausolee. Arhitectura Planul bisericii lui Justinian cuprindea un "Atrium", perpendicular pe axa longitudinală a edificiului , un "Nartex exterior" (pronaos), un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior" (Exonartex) prin șapte porți gigantice, iar mai departe în "Nartexul interior" (Esonartex) prin cinci porți bătute în bronz și decorate cu cruci aurite. Din "Nartexul interior", alte nouă porți asigură comunicația cu spațiul central al bisericii. Trei porți de la
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Nave laterale" și "Galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior" (Exonartex) prin șapte porți gigantice, iar mai departe în "Nartexul interior" (Esonartex) prin cinci porți bătute în bronz și decorate cu cruci aurite. Din "Nartexul interior", alte nouă porți asigură comunicația cu spațiul central al bisericii. Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din "atriumul" astăzi dispărut se pătrundea în "Nartexul exterior" (Exonartex) prin șapte porți gigantice, iar mai departe în "Nartexul interior" (Esonartex) prin cinci porți bătute în bronz și decorate cu cruci aurite. Din "Nartexul interior", alte nouă porți asigură comunicația cu spațiul central al bisericii. Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adăpost spiritual. Porțile centrale, tot în număr de trei, erau rezervate
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
erau destinate celor care solicitau adăpost spiritual. Porțile centrale, tot în număr de trei, erau rezervate împăratului și suitei sale. In mijloc, cea mai înaltă era "Poarta împărătească", placată cu argint aurit, decorație jefuită de apuseni în 1204. Cele două nartexuri sunt săli transversale alăturate și succesive, perpendiculare pe axa mediană a locașului și lungi cât toată latua acestuia. Au lungimea de 60,90 metri și lățimea de 6,03 metri, cu plafoane sub formă de bolți alternative întrepătrunse. "Nartexul exterior
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
două nartexuri sunt săli transversale alăturate și succesive, perpendiculare pe axa mediană a locașului și lungi cât toată latua acestuia. Au lungimea de 60,90 metri și lățimea de 6,03 metri, cu plafoane sub formă de bolți alternative întrepătrunse. "Nartexul exterior" era încăperea rezervată celor care nu fuseseră botezați și cărora nu li se permitea intrarea în biserică. La extremitățile lui de nord și de sud otomanii au practicat niște uși de acces în minaretele ridicate de ei. Bolțile sale
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
care nu fuseseră botezați și cărora nu li se permitea intrarea în biserică. La extremitățile lui de nord și de sud otomanii au practicat niște uși de acces în minaretele ridicate de ei. Bolțile sale întrepătrunse sunt decorate cu frescă. "Nartexul interior" are bolțile decorate cu mosaic pe fond auriu, iar zidurile placate în partea de jos cu marmură de diverse nuanțe, străbătută de vinișoare de culoare mai închisă în aceeași nuanță. Păstrează mozaicurile originale cu caractere geometrice și florare și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
etaj, la galerii. Cele mai înalte coloane de la parter măsoară 20 de metri înălțime, au un diametru de aproape 1,5 metri și o grutate de circa 7 tone. Galeriile de la etaj s-au construit deasupra navelor laterale și deasupra nartexurilor, având un plan de potcoavă cu unghiuri drepte, potcoavă deschisă spre altar. Accesul de la parter spre etaj se făcea pe la capetele "Nartexului interior", urmând niște serpentine largi, pavate cu cu piatră bolovănoasă, serpentine asemănătoare unei scări încolăcite, dar fără trepte
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
și o grutate de circa 7 tone. Galeriile de la etaj s-au construit deasupra navelor laterale și deasupra nartexurilor, având un plan de potcoavă cu unghiuri drepte, potcoavă deschisă spre altar. Accesul de la parter spre etaj se făcea pe la capetele "Nartexului interior", urmând niște serpentine largi, pavate cu cu piatră bolovănoasă, serpentine asemănătoare unei scări încolăcite, dar fără trepte. Acele căi se numeau "Kihlias". Cea din sud a dispărut cu ocazia lucrărilor pentru un minaret. Galeria centrală, poziționată în fața altarului, adică
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de ample, acelea concurând la amplificarea grandioasă a spațiului Cupola centrală este unită cu alte trei semicupole mai mici, dintre care cea din mijloc acoperea absida altarului. Lungimea navei centrale, incluzând absida altarului, măsoară 79,30 metri, astfel că împreună cu nartexurile edificiul atinge lungimea de circa 100 de metri. "Nava centrală" măsoară 32,27 metri, iar împreună cu navele laterale oferă edificiului o lățime de 70 de metri. In total construcția acoperă, cu unele anexe, suprafața de 7.500 de metri patrați
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
sud, cuprinse sub arcuri mărețe, sunt străpunse de mulțime de ferestre dispuse pe mai multe rânduri. Prin ele se revarsă lumina zilei spre spațiul central de jos și spre cel de la galerii. Intregul perimetru al spațiului central, până la galerii și "Nartexul interior" până la bolțile cu mosaic, sunt placate cu marmură într-o paletă coloristică discretă inimitabil de diversă. Unii autori vorbesc de peste 60 de nuanțe de marmură, cu incredibile jocuri de nervuri. Marmura albă este provenită din insula Proconessos din Marea
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
lumii. In partea stâga jos se prosternează împăratul Leon al VI-lea cerând îndurare pentru greșala celor patru căsătorii ale sale. De o parte și de alta, în medalioane sunt reprezentați Fecioara și Arhanghelul Gabriel. La capătul de sud al "Nartexului interior", printr-o poartă amplă se ajunge într-un vestibul spațios și de acolo în exterior. Se numește "vestibulul războinicilor" In sec. al 10-lea acest vetibul se folosea drept cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion" ,încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. In acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele ei. Deasupra porții dinspre "Nartexul interior" se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea "Sfinei Fecioare cu Pruncul" așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă machete orașului, iar la stânga Justinian I-ul îi oferă
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Fecioare, care prigonită de evrei se refugiase în Asia Mică, împreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul, în jurul anului 60 e.N. O altă curiozitate o reprezintă o coloană cu secțiune patrată, plasată în nava de sud în apropiere de de o poartă dinspre "Nartexul interior". In partea inferioară a acelei coloane există o gaură cu diametrul puțin mai mare decât degetul gros al mâinii. Este cunoscută drept Coloana care transpiră și este considerată miraculoasă pentru vindecarea bolilor de ochi.. Cel interesat trebuie săintroducă degetul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmează spre vest un transept, apoi nava centrală și cele două laterale; în vest a fost construit turnul masiv, înglobat în cele din urmă într-un nartex format, la rândul său, din trei nave. Biserica parohială evanghelică "Sf. Maria" din Sibiu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare . Pe această listă este trecută ca perioadă de datare
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
navele laterale au fost lărgite. Traveele dreptunghiulare ale navei au primit bolți în cruce pe ogive, ca și cele ale colateralelor, unde au fost refolosite vechile chei de boltă. În 1448 a început amplificarea spre vest a bisericii, prin construcția nartexului amintit mai sus, care a primit denumirea cunoscută azi - ferula. Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudică după 1474, când s-a hotărât transformarea bazilicii într-o biserică-hală. S-a supraînălțat astfel peretele exterior sudic, iar în interior, prin
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
dintre cele trei altare a bisericii, aflat pe latura nordică) și icoana Sfântului Mina Egipteanul, considerată a fi făcătoare de minuni. În mai 1885, Ministerul Cultelor l-a delegat pe Grigore Tocilescu pentru cercetarea mormintelor, care au fost deschise în nartex. În morminte au fost găsite un inel sigilar de argint cu o inscripție în slavonă, costume de mătase, fragmente de broderie de aur și argint etc. Săpăturile arheologice au fost făcute defectuos, atrăgând critica mai multor specialiști, printre care și
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]