35 matches
-
le sug conținutul din cochilii. Urmele de abraziune de pe colți arată faptul că aceștia sunt târâți prin nisip, dar nu folosiți la săpat. Pot, de asemenea, să producă jeturi de apă pentru a găsi scoici. Morsele au fost văzute atacând narvali și foci dacă nu găsesc alte surse de hrană. A nu se confunda morsele (cum greșit e scris în introducere) cu elefanții de mare, foci din genul Mirounga, reprezentând cele mai mari pinipede, la care masculul e de 3 ori
Morsă () [Corola-website/Science/302309_a_303638]
-
rosmarus rosmarus") dinspre zone mai sudice, în bazinul Foxe găsindu-se cea mai mare turmă de morse din Canada, dar și balene de Groenlanda ("Balaena mysticetus") dinspre strâmtoarea Hudson, unde iernează, înspre nordul bazinului. Se mai întâlnesc și beluga și narvali. Pangnirtung în sud și Qikiqtarjuaq în nord sunt puncte de acces în Parcul Național Auyuittuq, primul parc național al Canadei de la nord de cercul polar. Parcul, cu o suprafață de 19089 km, cuprinde cele mai înalte vârfuri din Munții Baffin
Insula Baffin () [Corola-website/Science/310183_a_311512]
-
lupi arctici, vulpi polare, hermeline, boi moscați, reni Peary, iepuri polari și lemingi gulerați. Mamiferele marine de pe coaste și din vecinătatea lor includ foci cu barbă, foci de Groenlanda (rare), viței de mare (rari), foci cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales în zona Parcului Național Quttinirpaaq, au fost observate în total 34 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare. Singurele păsări răpitoare sunt șoimii vânătorești norvegieni și
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
și favorizează în special dezvoltarea fitoplanctonului, ceea ce determină și o migrare a balenelor de Groenlanda ("balaena mysticetus") și a belugilor dinspre strâmtoarea Hudson, unde iernează, înspre nordul bazinului, în fiecare vară, dar și prezența în număr mai mare a a narvalilor. Poliniile din bazinul Foxe atrag un mare număr de foci cu barbă ("erignathus barbatus") și de morse de Atlantic ("odobenus rosmarus rosmarus"), aici găsindu-se de altfel și cea mai mare turmă de morse din Canada. Se întâlnesc de asemenea
Bazinul Foxe () [Corola-website/Science/316802_a_318131]
-
cu dinți ce face parte din familia "Monodontidae" alături de Belugă ce trăiește pe tot parcursul anului prin oceanul Arctic. Acestea s-au descoperit prima dată în apele din nordul Canadei și din Groenlanda în sud la 65°N latitudine. Dintele narvalului a fost cel care a dat naștere în vremurile medievale legendei inorogului. Acest dinte superior lung atinge o lungime medie de doi metri și poate cântări până la 10 kilograme. Asemenea coarnelor cerbului, acest dinte pare a fi o caracteristică sexuală
Narval () [Corola-website/Science/316044_a_317373]
-
superior lung atinge o lungime medie de doi metri și poate cântări până la 10 kilograme. Asemenea coarnelor cerbului, acest dinte pare a fi o caracteristică sexuală secundară pentru masculi, folosită pentru a-și impune rangul și poate ca armă. Femelei narvalului îi lipsește acest dinte lung. ii trăiesc în ape arctice și sub-arctice și de obicei se întâlnesc în apropierea ghețarilor și par să se deplaseze în grupuri de doi până la zece indivizi, separați în funcție de vârstă și sex. Masculii pot fi
Narval () [Corola-website/Science/316044_a_317373]
-
și par să se deplaseze în grupuri de doi până la zece indivizi, separați în funcție de vârstă și sex. Masculii pot fi văzuți duelându-se la suprafață. Femelele dau naștere unui singur pui, la fiecare doi până la trei ani. Regimul alimentar al narvalului este foarte variat și el prinde creveți, cefalopode, pești care înoată în bancuri, precum codul, și pești care trăiesc pe fundul oceanului, precum cambula.
Narval () [Corola-website/Science/316044_a_317373]
-
scorpionul de mare, rechinul de Groenlanda, etc. Mamiferele acvatice sunt dominate de foci (inelată, cu glugă, cu barbă, harpă, etc), care se hrănesc cu pește în timpul iernii (mai ales cod polar) și crustacee vara. Specii mai mari includ morsa Atlantică, narvalul și, uneori, balene beluga. Morsa Atlantică se hrănește cu scoici, pește și foci inelate (care dispar din zonă atunci când morsele stau acolo pentru perioade prelungite). Narvalul consumă cod polar, halibut negru, sepie și crustacee.
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
iernii (mai ales cod polar) și crustacee vara. Specii mai mari includ morsa Atlantică, narvalul și, uneori, balene beluga. Morsa Atlantică se hrănește cu scoici, pește și foci inelate (care dispar din zonă atunci când morsele stau acolo pentru perioade prelungite). Narvalul consumă cod polar, halibut negru, sepie și crustacee.
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
anii 1866-1867 se semnalează numeroase dezastre maritime misterioase pe toate mările lumii. Printre speculațiile presei legate de cauza acestora se numără un monstru marin necunoscut pînă atunci, sau un vehicul subacvatic cu o forță mecanică extraordinară. Aronnax bănuiește existența unui narval uriaș, care străpunge corăbiile cu molarii. În calitatea sa de cercetător marin, în anul 1867 Aronnax este invitat de guvernul american să clarifice aceste fenomene. Împreună cu servitorul său, Conseil, un om calm și liniștit, Aronnax se urcă la bordul fregatei
Douăzeci de mii de leghe sub mări () [Corola-website/Science/316398_a_317727]