15,053 matches
-
vânturi’ șamd.. știi cum e când mirosi mult timp un rahat, ajungi să te obișnuiești cu mirosul, ba chiar să iți placă. dragoș, ridică nasul sus, unde aerul e rarefiat, si dup-aia o sa iti fie sila să mai bagi nasul aici, in rahat. inițiative de acest gen au tot fost (n. a. vezi g-sus christ, che guevara & co), ideea e că aia meschini și ticăloși supraviețuiesc, nu aia bonomi, corecți și eroi. uite-ma, eu sunt poporul, mic, unic, ascuns după
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
încă needucata a acestui grup țintă. Am văzut în cluburi, unde o sticlă de scotch costă cât un salariu minim pe economie, toalete mai murdare decât cele din Vama Veche și n-am întâlnit pe nimeni care să strâmbe din nas. Am văzut bodyguarzi bruscând mitocănește oameni dispuși să plătească standarde dâmbovițene la prețuri de Ibiza și nici măcar o sprânceană nu s-a ridicat în semn de protest. Organizatorii de evenimente din România par să acrediteze ideea că, acolo unde Dumnezeu
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
e statică, e cel mult drăgălașa. A, si sa nu uit. Femeia din mintea lui e obligatoriu frumoasă. Uratenia unei femei, mai ales cand e un delict capital chiar și pentru ultimul burtos nespălat caruia-i crește mustață direct din nas. Pentru că lui îi curge testosteron prin glande, el are dreptul sacru să nu-i pese de halul în care arată. Femeia nu. Dacă nu e frumoasă, e obligatoriu frigida. Masculul român care crede năzdrăvăniile astea e condamnat să nu vadă
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
ăstuia vorbele de pe buze, pt a le mai flutură o clipă, înainte de să le calce în picioare. Bravo, admirabil, numai că marele feminist nu-și pune problema ca, poate, troglodiții aia de misogini, cu mințile lor sufocate de “părul din nas”, n-ar fi reușit să conceapă un “silogism” atît de napraznic, dar că, totuși, ar putea să-l folosească cu succes, odată ce Bucurenci li-l pune, cu atîta amabilitate la dispoziție. Vînjosul anti-“Gheorghe” nu înțelege că intențiile bune nu
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
Istoric al religiilor? Da! Așa e! Întru totul de acord! Unul dintre cei mai mari! DA! Dar ISTORIC oameni buni! Nu e un creator. Scrierile lui nu sunt “opere sortite nemuririi”. Doar niște tratate. Un băiețel cuminte cu ochelarii pe nas care învață niște limbi moarte, citea niște texte și le transcria (comenta) din teancul de foi din stanga lui în cel din dreapta! “Când alții stăteau în crâșma el învăța sanscrita” zice Bucurenci. Da , adevărat, dar nu era singurul. Să citească și
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
să le fie rușine ca să se ascundă în scorburile lor mizere. Altfel, ați văzut - Vadim chiar se creda ofensat. Tocmai pt că E LĂSAT să se creadă important. bine ți-a făcut vadim...altă dată să-ți mai vezi lungul nasului....tu chiar ai impresia că nu-ți cunoaște nimeni dedesupturile și afacerile murdare ?stai liniștit că o să ai niște surprize cât de curând de o să te iei cu mână de păr când vei citi în unele ziare anumite chestii despre
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
marxism-simulat din “cauza” de trend ).Și tu ...ce faci!?Te prostești și ne prostești! Scoți din context cîteva propoziții de-ale lui Pleșu, le-nsailezi într-un colaj pervers si-ncerci să creezi impresia că, “bietul” om cade sistematic în nas, încercînd să te demoleze cu “penibilul și exasperantul” lui recurs la EXPERIENȚA intilnirii cu comunismul! Desteapta-te Bucurenciule din bovarismul cel de moarte în care te-adincira cele o mie si-una de “mărci înregistrate” ale lui Andi Moisescu.Intelege și
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Gheorghe Grigurcu Intuitiv, autorul pornește de la o fabulă (în creuzetul d-sale stilistic se ivesc și oportune note pamfletare, precum o emanație a energiei ce se degajă din profunzimea decepției), cea a oamenilor cu nasul strîmb care se uită chiorîș la cei cu nasul normal, a cocoșaților care au aerul a-i disprețui pe cei cu coloana vertebrală dreaptă, a șchiopilor care se simt insultați de performanța celui ce aleargă sau face salturi în fața lor
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
autorul pornește de la o fabulă (în creuzetul d-sale stilistic se ivesc și oportune note pamfletare, precum o emanație a energiei ce se degajă din profunzimea decepției), cea a oamenilor cu nasul strîmb care se uită chiorîș la cei cu nasul normal, a cocoșaților care au aerul a-i disprețui pe cei cu coloana vertebrală dreaptă, a șchiopilor care se simt insultați de performanța celui ce aleargă sau face salturi în fața lor. Străvechiul, universalul reflex omenesc care-i opune pe estropiați
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
și mai străin decât, oricum, este. Sunt, categoric, mulți tineri valoroși cărora nu li se deschide nici o perspectivă pe măsură în România. Dar sunt și destui care nu mai au în cap decât Occidentul, deși nici n-au dat cu nasul de România. N-au încercat cu adevărat să facă ceva aici, firește punând osul la treabă, că ușor nu e nicăieri, în schimb se plâng întruna că sunt marginalizați și neînțeleși. Societatea românească nu i-a strivit, cum pretind ei
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
intrare; femei cu copii în cârcă, sau în cărucioare. Văzusem și înăuntru astfel de ființe târându-se de-a lungul sălilor înalte, copleșitoare. Un ins în vârstă lângă mine, la secția de artă romană, în dreptul lui Cezar chel și cu nasul spart, căscase zgomotos fără să ducă mâna la gură, lăsând căscatul să se termine într-un răget fioros și umplând muzeul de un ecou lugubru. Turismul, pe lângă interesul arătat marilor creații universale caracteristic firilor instruite, mai posedă și o latură
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
cu chenare florale, animaliere; sala cu busturile marilor bărbați de stat romani, un adevărat tribunal al buletinelor de identitate clasice chemate spre audiere, ori confruntare cu omul modern atent mai mult la ce le lipsește capetelor ilustre... câte o ureche, nasul rupt, ochiul de marmură holbat, pleznit de cine știe ce lovitură. Fizionomii roase de timp, desfigurate, lucrate de timp ca de propozițiile scurte, nervoase ale lui Tacit înmuindu-și stiletul în apă tare, umanizând portretul printr-un defect, sau când singulariza caracterul
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
din 1645, sau ofta după dicționarul latin-francez al lui Quicherat. Chiar și felul lui de a citi căpătase, în anii din urmă, proprietăți remarcabile. Se poate spune că Ș. Cioculescu citea cu creionul în mînă, după ce în prealabil își vîra nasul lung și ascuțit între file. Nasul funcționa ca un coupe-papier dotat cu un detector. Exista în Ș. Cioculescu o curiozitate de copoi literar. Era un Sherlock Holmes în meseria noastră. Se afla necontenit în urmărirea unei piste sau în reconstruirea
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
latin-francez al lui Quicherat. Chiar și felul lui de a citi căpătase, în anii din urmă, proprietăți remarcabile. Se poate spune că Ș. Cioculescu citea cu creionul în mînă, după ce în prealabil își vîra nasul lung și ascuțit între file. Nasul funcționa ca un coupe-papier dotat cu un detector. Exista în Ș. Cioculescu o curiozitate de copoi literar. Era un Sherlock Holmes în meseria noastră. Se afla necontenit în urmărirea unei piste sau în reconstruirea unei filiere. Și cînd asta nu
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
în societatea românească. Prin "Metro-Media Transilvania", ca și prin alte așa-zise institute de sondare a opiniei publice, s-a indus și se poate induce absolut orice. Și asta - culmea nerușinării! - pe banii cetățeanului ce urmează a fi dus de nas. Să facem un mic test: cercetați sondajele de opinie din ultimii doi ani și vă asigur că veți ajunge la concluzii cât se poate de interesante. Veți observa contradicții uluitoare între ceea ce crede românul despre corupție și felul inept în
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
frecventează. Dacă auzi a doua oară aceeași enormitate despre un om, la un local diferit, înseamnă că e vorba de un adevăr verificat: îl poți spune mai departe cu conștiința împăcată. Cînd auzi enormitatea a treia oară poți strîmba din nas plictisit: e deja un loc comun, un truism. Forța urechii românești a fost întrebuințată fără greș de Securitate, secția de dezinformare. Noile măsuri constrictive erau testate mai întîi printr-un fel de avanpremieră orală, calomnia intra tot prin pavilionul urechii
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
de a prinde din zbor. Este, cred, principalul pericol din publicistica noastră de azi. Se citește cu urechile, nu cu ochii. Nu se scrie, se țipă. Dacă Gogol ar fi fost român ar fi dat privilegiu de personaj urechii, nu nasului: o ureche respectabilă și elegant îmbrăcată coboară dintr-un cupeu, pe Calea Victoriei... Dacă Pinocchio ar fi fost român, i-ar fi crescut, la fiecare minciună, urechile, nu nasul, căci neadevărurile din România de azi au drept sursă principală auzul. Numai
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
ar fi fost român ar fi dat privilegiu de personaj urechii, nu nasului: o ureche respectabilă și elegant îmbrăcată coboară dintr-un cupeu, pe Calea Victoriei... Dacă Pinocchio ar fi fost român, i-ar fi crescut, la fiecare minciună, urechile, nu nasul, căci neadevărurile din România de azi au drept sursă principală auzul. Numai Muc cel Mic s-ar fi putut naște firesc în literatura noastră, căci tuturor �curtenilor" români, fie ei oameni politici, oameni de presă sau critici literari le-ar
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
apoi îl strînge ușor pînă se întărește sub cămașă. Lasă brusc sexul pe care l-a întărit. Îl privește. Îi surîde. Apoi, încetînd să surîdă, îi spune: - Pentru că i-am spus că te iubesc. Brusc, o podidesc lacrimile. Își șterge nasul. -Ai devenit un bărbat cu adevărat hidos, îi spune ea. - Ce pot să fac? - Zău, nu te vezi cum ești! Își vîră batista în mînecă. Îi spune: "Voiam să te ucidă. Acum nu mai vreau." Abia își termină vorbele, că
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
ea. - Nu, spune el. O privește. Apoi, cu capul, face semn că nu. Fuge. Capitolul VII Meaume fuge, a fugit. A plecat din Mainz. Douăzeci de zile a rămas într-un han de pe celălalt mal al Rinului, fără să scoată nasul afară, găzduit împreună cu alți șase bărbați într-un soi de grajd. Douăzeci de zile de suspine înăbușite, dormind în fîn și în mirosul greu. Apoi a plecat mai departe, a trecut prin Württenberg, a străbătut cantoanele helvete, Alpii, statele pontificale
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
de minute am fost curat complet și miroseam extraordinar de frumos, mi s-a dat un pachețel și am fost condus de un clovn În lojă la locul meu apoi clovnul a căzut, Împiedicându-se, i-a roșit și crescut nasul, a ridicat obiectul de care se Împiedicase și l-a arătat la public - un fulg de păsărică. De acolo am văzut spectacolul până la sfârșit bineînțeles că am fost servit cu limonadă Împreună cu orchestra. Am ieșit afară la terminare dar un
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
Glăvi, pe jos, În lătratul câinilor, scârțâitul carelor care mergeau la cules de vie - știam asta fiindcă aveau cărătoare de struguri pe ele și am ajuns la Crețeni. La Crețeni cred că se făcuse deja 5 dimineața și mă Întâlnesc nas În nas cu Emilia Fârtat. Aceasta era o fată cam la 16-18 ani care provenea dintr-o familie de oameni mai Înstăriți ce aveau pământ și la Glăvile. Deseori venea la noi În casă când era trimisă de părinți cu
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
jos, În lătratul câinilor, scârțâitul carelor care mergeau la cules de vie - știam asta fiindcă aveau cărătoare de struguri pe ele și am ajuns la Crețeni. La Crețeni cred că se făcuse deja 5 dimineața și mă Întâlnesc nas În nas cu Emilia Fârtat. Aceasta era o fată cam la 16-18 ani care provenea dintr-o familie de oameni mai Înstăriți ce aveau pământ și la Glăvile. Deseori venea la noi În casă când era trimisă de părinți cu treburi la
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
au ajuns aceste manuscrise, ele nu puteau fi date oricui spre copiere. Marin Preda era un scriitor foarte important, iar în ipoteza că ar fi lăsat ceva neconvenabil regimului printre manuscrisele sale, nu oricine putea fi lăsat să-și bage nasul în ele. Moartea scriitorului, subită, agitase o țară întreagă. Se vorbea aproape pe față, în cele mai diferite cercuri că Preda a fost ucis din cauza ultimului său roman, Cel mai iubit dintre pămînteni, care apăruse cu doar cîteva luni înainte
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
bolii. Pînă și visele intercalate parăzilor interminabile, cele în care Sophie se plimbă cu tatăl ei printr-o zi-vară eternă, sînt purtătoare de morb: "se strecurase boala ca un puf alb de pe copacii mari din fața școlii, care le intra în nas și în ochi. Vîntul ușor îl purta peste tot și-l așeza, jos în păr și pe haine. îl respirau amîndoi și ea își ducea degetele mici la nas să se scarpine. Și-l scotea din ochi, puful alb, morbid
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]