KorAP: Find »[drukola/base=nastie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

75 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606

mă caută decât ca să-mi combată ideile, pe care le consideră nocive pentru patrie. Dar mie mi-e milă de el, are o fire viciată de împrejurări deosebit de nenorocite. Și, pe deasupra, a mai făcut și pasiunea asta absolut demențială pentru Nastia. Acum un an, a cerut-o de nevastă. Nu era încă divorțată pe atunci, dar trăia deja despărțită de soțul ei. L-a refuzat categoric! Nebun de furie, ce vine să-mi spună? Nicolae, știi bine cât m-a costat

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
erotic. Gata cu hârjonelile pe nisipul cald, care veneau după elanurile spontane. De fiecare dată, trebuiau mai întâi să aranjeze cuibul, să întindă pătura, să se învelească, să închidă toate deschizăturile care ar fi putut lăsa să pătrundă frigul, iar Nastia punea în toate astea o îndemânare de bună gospodină. La început, locotenentul s-a amuzat, apoi, curând, s-a enervat. Și pe urmă maniera ei, pe care nu i-o știa, de a se instala în poziția cea mai bună

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
ea. Pentru cei interesați de tehnică, există anumite locuri deocheate. Încercase și el o dată și nu mai repetase. Lăsând deoparte temperamentul, se căsca, cred, între cei doi amanți ceva ca un decalaj istoric. Din cauza profesiei, dar poate și din fire, Nastia nu se împiedica nici în falsele pudori pe care epoca le recomanda femeilor, nici în slăbiciunile care treceau drept o scuză a sexului zis pe bună dreptate slab, și dacă nu avea o concepție cu totul medicală despre plăcere, așa cum

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
o scuză a sexului zis pe bună dreptate slab, și dacă nu avea o concepție cu totul medicală despre plăcere, așa cum era înclinat să creadă partenerul ei (îi amușina părul ca un câine ca să identifice antisepticul cu care se spăla), Nastia nu inversa mai puțin ordinea priorităților. Sexul mai întâi, dragostea venea pe urmă, dacă venea. Și apoi, beția se prepară tehnic, chiar așa! Nu aștepți nici să-ți cadă din cer, nici să năvălească peste tine, n-are importanță de unde

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
înfățișare stranie, de mediu subacvatic, unde oamenii nu-și mai aveau locul. Locotenentul își lăsă la grajd calul, nu înainte de a-l înveli cu un pled, căci ploaia răcise neobișnuit de tare aerul. Întorcându-se, o întâlni pe culoar pe Nastia care se întorcea și ea, dar de la plajă, sub braț cu pătura udă. Murmură fără să se oprească, subliniind cuvintele esențiale: "Ar trebui găsită altă soluție" și dispăru în adâncimile casei cu un zâmbet complice, care nu trezi în el

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
și va continua să te urască, chiar dacă te muți. Ești tânăr, chipeș, ai bani, ai tot ceea ce el nu poate și nu va putea niciodată să aibă. M-ar fi urât poate oricum, dar nu în halul ăsta. Rivalitatea pentru Nastia îmi iese pe nas." Locotenentul făcu o pauză și întrebă cu o mină încăpățânată, de parcă mai descoperise un motiv să fie contrariat: Cine cântă aici la pian?" Nimeni. Înainte, Grig aducea în sezon un pianist de la Chișinău și chiar o

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
curte câteva mobile mici, îngrămădite într-o căruță trasă de un catâr. Madam Segal și Motea, în capul scării, se priveau uluite. Locotenentul puse piciorul jos: "Dar ce se întâmplă, Motea?" Bătrânica își descoperi gura știrbă și îi suflă confidențial: "Nastia!" "Ce, Nastia?" "Au dat-o afară!" "De ce?" Motea își depărtă brațele într-un gest care putea să însemne că nu se știe sau că se știe prea bine. Deținea taina acestor răspunsuri care te lăsau să alegi între două interpretări

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
mobile mici, îngrămădite într-o căruță trasă de un catâr. Madam Segal și Motea, în capul scării, se priveau uluite. Locotenentul puse piciorul jos: "Dar ce se întâmplă, Motea?" Bătrânica își descoperi gura știrbă și îi suflă confidențial: "Nastia!" "Ce, Nastia?" "Au dat-o afară!" "De ce?" Motea își depărtă brațele într-un gest care putea să însemne că nu se știe sau că se știe prea bine. Deținea taina acestor răspunsuri care te lăsau să alegi între două interpretări contrare. "Și

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
băgăm înăuntru... chestiile astea", spuse locotenentul. Ajutat de Motea, depozită în capătul unui culoar puțin circulat cele câteva mobile și valize, strânse în grabă, ale căror boturi prost închise lăsau să atârne lenjerie de damă și alte mărunțișuri. Câteva zile, Nastia nu a ieșit din camera ei și nu a vorbit cu nimeni. Motea urca la ea cu mâncarea și se întorcea cu farfuria aproape neatinsă. Nici madam Segal nu se dovedi mai vorbăreață. Ziua, lucra în "atelierul" ei, o cămăruță

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
aici e altceva, aici suntem pe zonă. Cu cât vorbești mai puțin, cu atât o să fie mai bine. Altminteri, nu știu cum faci de cazi mereu peste... În fine, nu ești cumva oleacă pervers?" În noaptea următoare, foarte târziu, locotenentul dormea deja, Nastia se strecură în pat lângă el. I-a mângâiat obrajii subțiați, părul uscat ca frunzișul de toamnă și i-a sărutat mâinile. Făcură dragoste amorțiți și fără bucurie. Ea ieși ca o umbră, fără să-și fi descleștat maxilarele. Soluția

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
de toamnă și i-a sărutat mâinile. Făcură dragoste amorțiți și fără bucurie. Ea ieși ca o umbră, fără să-și fi descleștat maxilarele. Soluția fusese găsită în vreme ce locotenentul alesese deja, de la un moment dat, să se mute. Vai! concedierea Nastiei făcuse lucrul de negândit... În ciuda vremii execrabile, amestec de ploaie și zăpadă, porni la întâmplare spre restaurantul gării, sperând să-l găsească acolo pe învățător. Câțiva pescari așezați la o masă, într-un colț, ciocneau de câte ori ridicau paharele și beau

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
și prea frig pentru a începe o discuție care cerea timp, știau amândoi asta. Își dădură întâlnire pentru a doua zi, la Grigore, cu o oră înainte de a merge acasă la șeful de gară. Întorcându-se, locotenentul o găsi pe Nastia singură în salon, prăbușită într-un fotoliu, cu mâinile în buzunarele paltonului. Asta voia să spună că se hotărâse în fine să iasă, dar când se întorsese dacă paltonul avusese timp să se usuce? Da, am făcut o plimbare pe

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
după-masa asta, nu vrei?" Vocea lui, pe care și-o voia normală, sună teribil de fals, își dădu și el seama, și tuși ușor ca să-și recapete sângele rece. Tusea sună și mai fals. O scânteie ironică luci în ochii Nastiei. S-a prefăcut că nu observă și ieși ca să se întoarcă cu un coș mare. "Era un țărănuș care dârdâia pe marginea drumului, în ploaie, i-am cumpărat toată marfa, cu coș cu tot. Uită-te ce frumos e împletit

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
marea bucurie a pescarilor care îl aplaudară frenetic. Faci acum pe muzicantul satului, Filip?" Dacă le place Mozart, de ce nu? "À propos, ce-ai hotărât? Vrei să cânți ceva la concertul sanatoriului?" Nu pot să particip la concertul de la sanatoriu. Nastia și, mai ales, madam Segal ar vedea asta foarte rău. Dar avem timp puțin. Spune-mi, de ce au concediat-o? Povestea e complicată, Filip. Pe de o parte, a acționat spiritul vremurilor. Poate ar trebui să zic, spiritul noilor legi

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
cam într-o ureche (după el, bolnavul care nu crede în Dumnezeu îi face bisturiul să dea greș, așa că ateii n-ar trebui să fie operați), tocmai s-a împăcat cu fosta amantă, o doctoriță, pe care o părăsise pentru Nastia. Și această cucoană cu nas foarte fin a pretins ca Nastia să plece pentru că nu-i suportă mirosul! O cunosc bine pe Nastia. În fiecare an făceam apel la ea, ca, de altfel, și la alte infirmiere, dar numai ea

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
Dumnezeu îi face bisturiul să dea greș, așa că ateii n-ar trebui să fie operați), tocmai s-a împăcat cu fosta amantă, o doctoriță, pe care o părăsise pentru Nastia. Și această cucoană cu nas foarte fin a pretins ca Nastia să plece pentru că nu-i suportă mirosul! O cunosc bine pe Nastia. În fiecare an făceam apel la ea, ca, de altfel, și la alte infirmiere, dar numai ea accepta ca în timpul liber să vină să-i învețe pe copii

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
să fie operați), tocmai s-a împăcat cu fosta amantă, o doctoriță, pe care o părăsise pentru Nastia. Și această cucoană cu nas foarte fin a pretins ca Nastia să plece pentru că nu-i suportă mirosul! O cunosc bine pe Nastia. În fiecare an făceam apel la ea, ca, de altfel, și la alte infirmiere, dar numai ea accepta ca în timpul liber să vină să-i învețe pe copii igiena. Aducea mereu medicamente, săpun, soluții contra puricilor, și lucrau foarte bine

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
mi-e frică, dar nu vreau să mă despart de elevii mei. Oricum, candidații care să predea la Bugaz sigur n-ar da năvală în clipa asta... Nu știu dacă ești la curent, și-a reînnoit cererea în căsătorie la Nastia prin scrisoare recomandată cu recipisă de primire, sperând că situația dificilă în care se află o va face să cedeze. Ea n-a răspuns. Nu, nu eram la curent, Nastia e discretă, dar, după tot ce mi-ai spus, nu

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
ești la curent, și-a reînnoit cererea în căsătorie la Nastia prin scrisoare recomandată cu recipisă de primire, sperând că situația dificilă în care se află o va face să cedeze. Ea n-a răspuns. Nu, nu eram la curent, Nastia e discretă, dar, după tot ce mi-ai spus, nu mai am chef de nimic, nici chiar să merg la Constantin. Nu pot, pur și simplu, nu pot. Cere-le scuze din partea mea, spune-le că am fost chemat în

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
și simplu, nu pot. Cere-le scuze din partea mea, spune-le că am fost chemat în zonă. Și adăugă ca pentru sine: zona e calul bun de bătaie. Viața tot nu-și reluase cursul normal la Vila orelor de lumină. Nastia făcea plimbări lungi pe plajă, mai ales după-amiaza târziu, pe partea opusă sanatoriului. Se întorcea absentă, cădea pe fotoliul din salon, cu mâinile în buzunarele paltonului, și rămânea mută ore întregi. Madam Segal cosea lângă ea. Teama că ar putea

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
multe altele nu încetaseră s-o solicite, ca și înainte. Câteva infirmiere și o doctoriță continuaseră și ele să vină pentru reparații sau ca să-și facă toalete fără pretenții (pentru celelalte, se duceau la Chișinău). Îi spuneau să-i transmită Nastiei simpatia și prietenia lor și dezaprobau comportamentul rivalei, a cărei aroganță, după ele, îi enerva pe mulți. Dar Nastia refuza să le vadă și madam Segal era obligată de fiecare dată la o nouă scuză: fiica ei era fie la

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
vină pentru reparații sau ca să-și facă toalete fără pretenții (pentru celelalte, se duceau la Chișinău). Îi spuneau să-i transmită Nastiei simpatia și prietenia lor și dezaprobau comportamentul rivalei, a cărei aroganță, după ele, îi enerva pe mulți. Dar Nastia refuza să le vadă și madam Segal era obligată de fiecare dată la o nouă scuză: fiica ei era fie la Chișinău la o mătușă, fie la Bălți, la o prietenă, fie la București, la o verișoară, niciodată în Bugaz

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
la o verișoară, niciodată în Bugaz. Altminteri, madam Segal era convinsă că noaptea, în jurul casei, dădea târcoale un necunoscut. Voia să-i strice sau să-i fure mașina de cusut, ca să le facă să crape de foame pe toate trei, Nastia, Motea și ea. Seara își încuia cu cheia "atelierul" și ascundea sub pernă materialele clientelor, de frică să nu i se fure cât dormea. Locotenentul amâna cât putea ora întoarcerii acasă. Camarazii lui descoperiseră un han spre interiorul ținutului și

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
înghețată a potecii îl făcea să răsune foarte înalt. Îi răspunse la salut printr-o mișcare din cap demnă și rezervată, aruncându-i totodată o privire galbenă, asemănătoare cu a vulpii. În salon, era lumină. Stăpânindu-și neliniștea, împinse ușa. Nastia aștepta mereu ca el să deschidă, primul, gura, ca și cum ar fi avut nevoie, de fiecare dată, de o confirmare. De data aceasta, făcu o excepție: "Puștiul de care ți-am vorbit, îți aduci aminte? Cel operat la începutul toamnei..." Locotenentul

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
se prăbuși decât se așeză în fotoliu: "Ah, nu!" Ba da, a murit chiar înainte de concert. Au așteptat să moară ca să poată începe. Cu ochii larg deschiși și pupilele dilatate, ca și când ar fi fost legate direct de măruntaiele ei amorțite, Nastia privea în gol. Era modul ei de a plânge. Pe uscat, mai rău decât dacă ar fi vărsat torente de lacrimi. Madam Segal zise smiorcăindu-se: "O piază rea, țața asta." Și cât a fost conștient, nu a încetat să

by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]