KorAP: Find »[drukola/base=natriureză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

80 matches

Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664

sensibili la modificări mici în umplerea atrială și venoasă. Activarea receptorilor de volum prin creșterea umplerii atriale au un dublu efect: (1) eliberarea factorului natriuretic atrial care promovează excreția renală de sodiu și (2) inhibiția tonusului simpatic, ceea ce induce la natriureză din cauza diminuării secreției de renină și a reabsorbției tubulare sodate; stimularea acestor receptori inhibă, de asemenea, eliberarea de ADH, ceea ce duce la creșterea diurezei. Efecte inverse sunt observate când volumul circulant este diminuat, atriul nedestins, cu supresia sintezei de factor

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
reabsorbției hidrice, acest hormon crește și reabsorbția sodată la nivelul ansei Henle și a canalului colector. Hormoni natriuretici: • factorul natriuretic atrial este un peptid sintetizat de miocitele atriale și eliberat ca răspuns la distensia atrială. Are efect de creștere a natriurezei prin acțiunea vasodilatatoare pe arteriola aferentă cu creșterea DFG și a sarcinii sodate filtrate; are acțiune inhibitoare directă asupra reabsorbției sodate în tubul proximal și tubul colector medular. Are efect inhibitor asupra eliberării de renină, ADH și aldosteron. • Prostaglandinele și

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
hipernatremie (Na+ > 145 mmol/l). Diagnosticul etiologic Necesită elucidarea a două aspecte etiologice: a) hipernatremia și b) sindromul poliuro-polidipsic. a) Evaluarea hipernatremiei se face prin examenul clinic (starea compartimentului extracelular) și biologic (bilanțul apei și al sodiului) prin natremie și natriureză: • în caz de deshidratare globală intra și extracelulară (deficit de sodiu și apă cu deficitul de apă mai pronunțat decât deficitul de sodiu), măsurarea natriurezei permite precizarea originii renale sau extrarenale a pierderii de Na. Pierderile sunt considerate extrarenale când

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
examenul clinic (starea compartimentului extracelular) și biologic (bilanțul apei și al sodiului) prin natremie și natriureză: • în caz de deshidratare globală intra și extracelulară (deficit de sodiu și apă cu deficitul de apă mai pronunțat decât deficitul de sodiu), măsurarea natriurezei permite precizarea originii renale sau extrarenale a pierderii de Na. Pierderile sunt considerate extrarenale când Na urinar < 10 mmol/l și apar după transpirații excesive, gastroenterite. Sursa pierderilor de apă și sodiu este renală când Na din urină este > 50

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
osmolalitatea EC este normală (285 mosmol/kg) și volumul sectorului intracelular este neschimbat (natremia este normală). 16.3.1. Cauzele deshidratării extracelulare Pierderile iso-osmotice de sodiu se pot produce la nivel: extrarenal renal în al treilea spațiu 1. pierderile extrarenale (natriureza adaptată < 20 mmol/24h) pot fi: • digestive: vărsături prelungite, diaree severă, aspirații digestive necompensate, fistule digestive, abuz de laxative; • cutanate: transpirații importante (febră prelungită, exercițiu fizic intens), exsudație cutanată (arsuri întinse, dermatoză buloasă difuză), anomalie calitativă a transpirației (mucoviscidoză). 2

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
mmol/24h) pot fi: • digestive: vărsături prelungite, diaree severă, aspirații digestive necompensate, fistule digestive, abuz de laxative; • cutanate: transpirații importante (febră prelungită, exercițiu fizic intens), exsudație cutanată (arsuri întinse, dermatoză buloasă difuză), anomalie calitativă a transpirației (mucoviscidoză). 2. pierderile renale (natriureză neadaptată > 20 mmol/24h). Pot fi datorate următoarelor anomalii: • maladie renală intrinsecă: nefropatie interstițială cronică - polichistoză renală, nefronoftizie, pielonefrită cronică, IRC terminală cu ocazia unui regim desodat, sindromul ridicării obstacolului; • maladie extrarenală: poliurie osmotică: diabet zaharat decompensat, perfuzie cu manitol

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
depleție a sectorului interstițial. Semnele biologice dovedesc o contracție a sectorului vascular (hemoconcentrație): • creșterea proteinelor (> 75g/l); • creșterea hematocritului (> 50 %) (exceptând situațiile de hemoragie); • hipoperfuzia renală, secundară hipovolemiei, conduce la apariția unei insuficiențe renale funcționale cu: - creșterea creatininei, ureei, uricemiei; - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h) în caz de DEC de cauză extrarenală; - alcaloză metabolică „de contracție”. b. Diagnostic etiologic Se bazează pe analiza contextului, examenul clinic și măsurarea natriurezei care permite de a stabili originea renală sau extrarenală a pierderilor

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
la apariția unei insuficiențe renale funcționale cu: - creșterea creatininei, ureei, uricemiei; - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h) în caz de DEC de cauză extrarenală; - alcaloză metabolică „de contracție”. b. Diagnostic etiologic Se bazează pe analiza contextului, examenul clinic și măsurarea natriurezei care permite de a stabili originea renală sau extrarenală a pierderilor sodate. • Pierderi sodate extrarenale: - oligurie (diureză sub 400 ml/24h); - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h); - urini concentrate Raportul uree U/P > 10 Raportul creatinină U/P> 40 Osmolalitate

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
cauză extrarenală; - alcaloză metabolică „de contracție”. b. Diagnostic etiologic Se bazează pe analiza contextului, examenul clinic și măsurarea natriurezei care permite de a stabili originea renală sau extrarenală a pierderilor sodate. • Pierderi sodate extrarenale: - oligurie (diureză sub 400 ml/24h); - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h); - urini concentrate Raportul uree U/P > 10 Raportul creatinină U/P> 40 Osmolalitate urinară > 500 mosmol/kg • Pierderi sodate renale: - diureză normală sau crescută (diureză > 1000 ml/24h) - natriureză crescută (UNa > 20 mmol/24h) - urini

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
oligurie (diureză sub 400 ml/24h); - natriureză scăzută (UNa < 20 mmol/24h); - urini concentrate Raportul uree U/P > 10 Raportul creatinină U/P> 40 Osmolalitate urinară > 500 mosmol/kg • Pierderi sodate renale: - diureză normală sau crescută (diureză > 1000 ml/24h) - natriureză crescută (UNa > 20 mmol/24h) - urini neconcentrate: raport uree U/P < 10 raport creatinină U/P < 20 16.3.4. Tratament Urmărește două obiective: corectarea cauzei și tratamentul simptomatic. în caz de hipovolemie severă cu colaps hemodinamic, utilizarea de soluții

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
a face diagnosticul diferențial cu SIADH cu care are multe elemente comune. în SIADH întîlnim hiponatremie cu euvolemie, în condițiile unei funcții renale, adrenale, tiroidiene, cardiace și hepatice normale, iar tratamentul constă în restricție de fluide. CWS se caracterizează prin natriureză și hipovolemie care poate antrena insuficiență renală funcțională. în aceste condiții tratamentul constă în umplere volemică cu soluție salină. Restricția de fluide ar avea în acest caz un efect dezastruos. 2. Examenul fizic. Hiponatremia poate fi asociată cu o multitudine

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758

de presiune arterială (la valori insulinice plasmatice crescute, presiunea arterială - sistolică și diastolică - prezintă o creștere proporțională). Mecanismul hipertensinogen al hiperinsulinismului a fost legat de creșterea retenției de sodiu și de apă la nivelul nefronului distal, ca urmare a supresiei natriurezei induse de insulină. Fenomenul pare a fi dependent de stimularea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Acestea duc la expansiunea volumului circulator, la creșterea debitului cardiac și la hipertensiune. O altă explicație interesantă privind relația dintre factorul metabolic și cel hemodinamic mediat de insulinorezistență

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285

mecanismele efectoare principale fiind ingestia de apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză presională (asociat obligatoriu, în condiții fiziologice, cu natriureză presională). 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu Emisia zilnică de urină (diureza) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. In mod normal

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
aldosteron poate fi un factor important în mecanismul de producere al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729

creșterea producției de hormon natriuretic atrial, care induce hiperfiltrare glomerulară ca urmare a expansiunii volemice induse de hiperglicemia cronică; - aportul crescut de proteine alimentare (mai ales a anumitor tipuri), care determină hiperfiltrare glomerulară prin vasodilatație arteriolară, creșterea GFR și a natriurezei; - creșterea expresiei NOS endoteliale la nivelul arteriolei aferente. Microalbuminuria persistentă este prezentă la un an de la diagnosticul diabetului zaharat tip 1 și chiar de la momentul depistării la pacienții cu diabet zaharat tip 2 (14, 18, 22). Semnificația microalbuminuriei în diabetul

Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282

mecanismele efectoare principale fiind ingestia de apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză presională (asociat obligatoriu, în condiții fiziologice, cu natriureză presională). 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu Emisia zilnică de urină (diureza) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. In mod normal

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
aldosteron poate fi un factor important în mecanismul de producere al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449

și tubulare) și creșterea presiunii intraabdominale [27]. Mecanismele renale ale hipertensiunii sunt foarte importante la femei și sunt implicate în dimorfismul sexual. Înainte de menopauză, femeile au o sensibilitate redusă la sare, dar devin sensibile în mod accelerat după instalarea acesteia. Natriureza, hemodinamica renală și răspunsul tubular la sare sunt influențate de hormonii sexuali și de sistemul renină angiotensină-aldosteron [28]. La rândul său, sistemul renină-angiotensină este reglat diferit la femei și la bărbați, estrogenii endogeni inhibând expresia receptorului de angiotensină tip 1

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
că la femei hormonii steroizi pot stimula direct secreția și producția de hormoni natriuretici de la nivelul cardiomiocitelor [34]. Pe de altă parte, peptidele natriuretice cardiace pot exercita efecte protectoare asupra vaselor și cordului, cum ar fi: vasodilatație, stimularea diurezei și natriurezei, precum și inhibarea proceselor de hipertrofie, fibroză și apoptoză [28]. Aceste acțiuni se pot exercita fie direct, fie prin inhibarea sistemului renină angiotensină-aldosteron a sistemului nervos simpatic și a stimulării eliberării de endotelină și vasopresină [34]. Sunt de menționat trei mari

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
relației presiune-natriureză la animale de laborator permite evidențierea rolului modulator al hormonilor sexuali asupra acestui mecanism, în condițiile manipulării pe termen lung a unei componente hormonale (castrare, administrare exogenă de hormoni sexuali, transgenici) [89, 90]. Determinarea experimentală a relației presiune natriureză. Principiul metodei constă în modificarea în trepte a presiunii de perfuzie renală și determinarea concomitentă a natriurezei și volumului urinar [87, 88]. Animalul anesteziat este menținut la temperatură constantă (36 38°C). Se plasează catetere la nivelul: arterei femurale și

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
condițiile manipulării pe termen lung a unei componente hormonale (castrare, administrare exogenă de hormoni sexuali, transgenici) [89, 90]. Determinarea experimentală a relației presiune natriureză. Principiul metodei constă în modificarea în trepte a presiunii de perfuzie renală și determinarea concomitentă a natriurezei și volumului urinar [87, 88]. Animalul anesteziat este menținut la temperatură constantă (36 38°C). Se plasează catetere la nivelul: arterei femurale și carotide pentru monitorizarea continuă a presiunii arteriale și colectarea de probe de sânge, venei femurale pentru infuzia

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
nivelul aortei imediat deasupra și dedesubtul emergenței arterelor renale. După un interval de echilibrare de 30 de minute (până la stabilizarea presiunii arteriale) se colectează urina pe o perioadă de 10 minute (se obține astfel o valoare bazală a presiunii și natriurezei). Se strânge gradat clampul aortic proximal până la atingerea unui nivel al presiunii de perfuzie renală (măsurată de cateterul femural) de aproximativ 90 mm Hg. Se colectează din nou urina timp de 10 minute. Se strâng apoi nodurile de la nivelul arterelor

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

o enzimă-cheie în reglarea tonusului vascular. Similar cu ECA, EPN este o metaloproteinază prezentă la suprafața celulei endoteliale, fiind implicată în degradarea a numeroase peptide reglatorare ale tonusului vascular, inclusiv a peptidelor natriuretice. Ca urmare, inhibiția EPN potențează vasodilatația și natriureza prin creșterea nivelului peptidului natriuretic atrial. Inhibând în același timp sistemul renină-angiotensină și EPN, inhibitorii de vasopeptidază (IVP) reduc vasoconstricția și promovează vasodilatația, reducând deci rezistența periferică și TA. Utilizarea IVP ar putea fi însă limitată de frecvența crescută a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]