102 matches
-
nu doar extracția lor socială, apartenența la un grup, ci și caracterul, nivelul intelectual ori filosofia intrinsecă de viață. Benignul existențial, derizoriul, tragicul intempestiv definesc substanța acestor proze fără metafizică, fără fior mistic, fără mister, dar colorate vioaie, brutal-realiste, chiar naturaliste pe alocuri și convingătoare ca ’’respirări ’’ vitale. Autorul scrie cu lejeritate despre oriceîi cade sub ochi și în oglinda memoriei afective, consemnând - uneori cu precizie jurnalistică - faptele neașteptate ori banale ale existenței tinerețe și iubire, singurătate, banii și viața, zgârcenia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nesuferit, foarte mândru de tenul lui bronzat și de mușchii lui. Operatorul, care își comandase pentru acea ocazie o pereche de ochelari speciali, cu sticla fumurie. Producătorul, cam prea grăsuț pentru pantalonii lui kaki strânși pe picior. Soția lui, o naturalistă, care părea foarte serioasă. Și eu, care trebuia să mă ocup de aprovizionare, să țin evidența materialelor și, în plus, să fac și figurație în film. Avionul zbura peste păduri necunoscute când, deodată, se auzi un horcăit suspect la motor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ne-am strâns tăcuți în jurul lui. Pilotul era singurul care nu părea îngrijorat. Se juca învîrtind o nuia în foc. Atât ne-a spus: Voi încerca să repar mâine aparatul de radio-emisie". După care a amuțit. "Lei", șopti deodată, tremurând, naturalista. Atletul, operatorul și producătorul îngălbeniră. Pilotul, calm, învîrtea mai departe nuiaua, arsă pe jumătate, în foc. Am ciulit urechile. Undeva în pădure se auzea zgomot de crengi rupte și foșnet de frunze uscate strivite de labele unui animal greu. Nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
repezit atunci la bagaje, și-a luat arcul, încercînd să doboare păsările care zburau deasupra noastră. Era într-o stare de mare agitație. Fiindcă n-a nimerit nici una, s-a trântit la pământ și a început să plângă în hohote. Naturalista îl privea înțelegătoare, însă pilotul l-a înjurat. A doua zi, în vreme ce pilotul se chinuia să repare aparatul de radio-emisie, am pornit prin pădure; crezând că voi da peste o urmă omenească. Nu mersesem prea mult, când m-a înțepat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și abia mai puteam să pun piciorul în pământ. De fapt, nu știu cum am reușit să mă întorc în luminiș. Mai țin minte doar că deasupra mea copacii dansau parcă, atletul, fericit, mă zgâlțâia și striga "Sîntem salvați! Sîntem salvați!", iar naturalista plângea. După aceea m-am trezit, singur, fără să știu cum am ajuns acolo, într-un spital instalat în barăci, unde mă mâncau păduchii. Cineva mi-a explicat că, pentru a ajunge la țărmul oceanului, trebuia să străbat un deșert
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nesuferit, foarte mândru de tenul lui bronzat și de mușchii lui. Operatorul, care își comandase pentru acea ocazie o pereche de ochelari speciali, cu sticla fumurie. Producătorul, cam prea grăsuț pentru pantalonii lui kaki strânși pe picior. Soția lui, o naturalistă, care părea foarte serioasă. Și eu, care trebuia să mă ocup de aprovizionare, să țin evidența materialelor și, în plus, să fac și figurație în film. Avionul zbura peste păduri necunoscute când, deodată, se auzi un horcăit suspect la motor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ne-am strâns tăcuți în jurul lui. Pilotul era singurul care nu părea îngrijorat. Se juca învârtind o nuia în foc. Atât ne-a spus: „Voi încerca să repar mâine aparatul de radio-emisie”. După care a amuțit. „Lei”, șopti deodată, tremurând, naturalista. Atletul, operatorul și producătorul îngălbeniră. Pilotul, calm, învârtea mai departe nuiaua, arsă pe jumătate, în foc. Am ciulit urechile. Undeva în pădure se auzea zgomot de crengi rupte și foșnet de frunze uscate strivite de labele unui animal greu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
repezit atunci la bagaje, și-a luat arcul, încercând să doboare păsările care zburau deasupra noastră. Era într-o stare de mare agitație. Fiindcă n-a nimerit nici una, s-a trântit la pământ și a început să plângă în hohote. Naturalista îl privea înțelegătoare, însă pilotul l-a înjurat. A doua zi, în vreme ce pilotul se chinuia să repare aparatul de radio-emisie, am pornit prin pădure, crezând că voi da peste o urmă omenească. Nu mersesem prea mult, când m-a înțepat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și abia mai puteam să pun piciorul în pământ. De fapt, nu știu cum am reușit să mă întorc în luminiș. Mai țin minte doar că deasupra mea copacii dansau parcă, atletul, fericit, mă zgâlțâia și striga „Suntem salvați! Suntem salvați!”, iar naturalista plângea. După aceea m-am trezit, singur, fără să știu cum am ajuns acolo, într-un spital instalat în barăci, unde mă mâncau păduchii. Cineva mi-a explicat că, pentru a ajunge la țărmul oceanului, trebuia să străbat un deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și credem că acesta e un bine făcut de dl Eftimiu țării sale, în timpul cînd se zvonea, de către prietenii săi literari, că o defăimează” (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11011, 18 ianuarie 1920). Comentariul despre nuvelele „fantastice, filozofice, fanteziste, realiste, naturaliste”, unificate însă sub semnul „poemului în proză”, din volumul Paharul cu otravă al lui Adrian Maniu (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11036, 26 martie 1920), relevă explicit opțiunea panlirică - după formula lui Julien Benda -, a lui Vinea, care preia ad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pecepției se bazează pe experiența elevilor acumulată de-a lungul multor lecții, în timp ce datele observaționale se limitează, de obicei, la un număr mic de lecții. O altă abordare a clasei de elevi implică punerea în practică a tehnicilor de cercetare „naturaliste” și a studiilor de caz ilustrate de strălucitoarele descrieri ale cadrului clasei, găsite în cărți populare ca: Lui Sir..., cu dragoste, Sus pe scară, Moartea la o vârstă prematură și Treizecișișase de copii (v.Fraser, J. Barry, Classroom Environment, 1986
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
-i să se justifice”1. Însă în Cratylos, relația mimetică apare prezentată în termeni considerabil diferiți. Plasat - după cum prea bine se cunoaște - între doi adversari, dintre care unul (Hermogene) susține teza convenționalistă (thései), a arbitrariului numelui, iar celălalt (Cratylos) teza „naturalistă”(phusei), a motivării, Socrate lasă la început impresia că ar da câștig de cauză celei de-a doua perspective în defavoarea celei dintâi, pentru ca apoi să răstoarne, nu o dată, raportul de forțe într-un sens ori într-altul. În realitate, cele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
această distincție, așa cum arată dezbaterea Wendt contra Hollis și Smith. Al doilea exemplu se referă la dificultatea distincției dintre naturalism și interpretivism atunci cînd avem în vedere teoriile acțiunii raționale. Matricea propusă deosebește între o versiune mai interpretivistă și una naturalistă, prima fiind subsumată unei sociologii istorice weberiene, iar cealaltă alegerii raționale. Însă aceasta nu este o distincție de la sine înțeleasă. Elementul înșelător este faptul că însăși alegerea rațională se referă la o acțiune intențională: ea se referă la gîndirea individuală
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra personajelor, ci asupra acțiunii. O altă diferență specifică între cele două specii este caracterul accentuat subiectiv al narațiunii din povestire (narațiune homodiegetică), în contrast cu narațiunea obiectivă, heterodiegetică, din majoritatea nuvelelor. Clasificarea nuvelelor are în vedere canonul estetic (nuvela romantică, realistă, naturalistă etc.) și criteriul tematic: istorică, psihologică, fantastică, filozofică, exotică ș.a. - Nuvela psihologică reflectă viața interioară a personajelor, procese de conștiință și dileme lăuntrice. Având avantajul unei concentrări epice mai accentuate decât a romanului, nuvela psihologică dublează acțiunea cu „evenimentul“ interior
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau elaborarea sistematică a unor asemenea reprezentări constituie un punct de întâlnire pentru orientări și tradiții filozofice atât de diferite cum sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant și idealismul german, pentru orientări fenomenologice, hermeneutice, analitice sau naturaliste care solicită, în epoci mai recente, atenția celor interesați de filozofie. De diversele înfățișări pe care le-a luat ambiția filozofică s-au distanțat doar gânditori cu înclinații sceptice. Și anume, în moduri dintre cele mai diferite, pe care le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
face pacientul cu ceea ce spune terapeutul. Atunci când se formulează implicații psihologice este important de realizat faptul că terapeutul furnizează nu doar un stimul; ascultătorul crează aspectele hipnotice ale implicațiilor psihologice la nivel inconștient. Erickson a explicat că abordarea sa este naturalistă în sensul că observă foarte atent comportamentul natural al pacientului și utilizează continuu propriul său limbaj, vederile sale asupra lumii și resursele sale interioare pentru a-l ajuta să-și rezolve propriile probleme în propriul fel. Din această privință abordarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
non-verbal, prin trecerea a două degete peste pleoapele pacientului. Conform experienței mele această tehnică funcționează întotdeauna cu succes. Odată ce a fost stabilită închiderea ochilor, terapeutul poate continua cu întărirea eului sau o altă intervenție adecvată. Metode indirecte de inducție Metodele „naturaliste” (sau „tehnicile Ericksoniene”Ă sunt informale pentru că nu există o inducție aparentă, ca în procedurile mai formalizate și ritualizate care au fost descrise anterior. Erickson (1958aă definea abordările naturaliste ca: Acceptarea și utilizarea situației întâlnite fără încercarea psihologică de a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
context familial. Istoricul cazului care urmează demonstrează multe abordări terapeutice sugerate de Weiss, Katzman și Wolchik (1985Ă. Abordarea globală adoptată este în mod esențial una pragmatică și integrativă cu paradigme psihodinamice, comportamentale și fenomenologice, împreună cu hipoza (atât „formală” cât și „naturalistă”Ă pentru a accelera procesul terapeutic. Abordările utilizate includ întărirea eului, gestionarea emoțiilor negative, antrenamentul asertivității, relaxarea, recadrarea, hipnoanaliza, stabilirea scopurilor și planificarea acțiunii, precum și gestionarea stresului. Ședința 1 Ambii părinți au fost invitați să fie de față la această
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asupra personajelor, ci asupra acțiunii. O altă diferență specifică între cele două specii este caracterul accentuat subiectiv al narațiunii din povestire (narațiune homodiegetică), în contrast cu narațiunea obiectivă, heterodiegetică, din majoritatea nuvelelor. Clasificarea nuvelelor are în vedere canonul estetic (nuvela romantică, realistă, naturalistă etc.) și criteriul tematic: istorică, psihologică, fantastică, filozofică, exotică ș.a. - Nuvela psihologică reflectă viața interioară a personajelor, procese de conștiință și dileme lăuntrice. Având avantajul unei concentrări epice mai accentuate decât a romanului, nuvela psihologică dublează acțiunea cu „evenimentul“ interior
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin a impune supremația lucrului 28 asupra omului. Sábato spune că evoluția crizei ce își are originea în Renaștere s-ar caracteriza prin trei paradoxuri: a fost o mișcare individualista care a ajuns să fie masificată, a fost o mișcare naturalista, care a sfârșit cu apologia mașinii, a fost o mișcare umanista, care a sfârșit prin dezumanizare; aceasta, deși a deschis drumul omului spre progres, sfârșește prin a-l face dependent de lucru, a dorit să matematizeze lumea, însă a sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sau elaborarea sistematică a unor asemenea reprezentări constituie un punct de întâlnire pentru orientări și tradiții filozofice atât de diferite cum sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant și idealismul german, pentru orientări fenomenologice, hermeneutice, analitice sau naturaliste care solicită, în epoci mai recente, atenția celor interesați de filozofie. De diversele înfățișări pe care le-a luat ambiția filozofică s-au distanțat doar gânditori cu înclinații sceptice. Și anume, în moduri dintre cele mai diferite, pe care le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la baza mitizării și demitizării. Degajarea structurii mitice a unor române moderne se face prin demonstrarea supraviețuirii literare a marelor teme și personaje mitologice. Dacă mitul are proprietatea de a amplifica imaginea Parizienei, viața însă și respectiv reprezentarea realistă și naturalista care o transpune este mai prozaica și mai banală. Factorii de ordin socio-istoric care declanșează procesul de demitizare al Parisului acționează în același sens și asupra imaginii Parizienei. Urmând logică fenomenului, accesele de mitizare se succed cu cele de demitizare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lui ipostaze și manifestări. Că tip, Pariziana a fost instituită de Balzac: diversă, dar oferind în toate personajele care o incarnează aceeași finețe, aceeași inteligență și formele cele mai rafinate ale distincției. Va urma Pariziana lui Zola, bestiala, senzuala, avida, naturalista. Vor urma și altele, dar toate prezentând, în ciuda sau din cauza diversității lor, singularitatea care le diseminează în lumea întreagă cu o certitudine atât de evidentă, încât arheologul Evans, descoperind pe o frescă din Cretă un profil insolit și un ochi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
reprezentând elocvent universul mental al timpului. Teatrul de la începutul Republicii a Treia se caracterizează prin căutarea formelor dramaturgice noi, refuzul efectului teatralității, a perfecționismului tehnic și a rupturii dintre literatura și dramaturgie. Doi creatori care au anumite interferente cu estetică naturalista sunt dramaturgul Henry Becques și regizorul André Antoine. În cele mai bune comedii "serioase" ale sale, Henry Becques (Leș Corbeaux, 1882 și La Parisienne, 1885) denunță tarele societăți burgheze, demonstrând că scena poate evocă, la fel de bine ca și românul lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
alte adaptări ale romanelor lui Zola cum ar fi L'Assomoir, 1879; Sapho, 1885; Germinie Lacerteux, 1888. 172 Două volume critice din 1881 rezumă concepția teatrală a lui Zola: Le Naturalisme au théâtre și Nos auteurs dramatiques, care anunță dramă naturalista ca spațiu scenic de experimentare eficace a datelor realului uman, social și cultural prin căutarea adevărului. Critică actuala comentează că acestor lucrări teoretice le lipsesc aplicațiile [Roger, ț.2, p.864]. Zola își propune să urmeze, în teatru la fel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]