825 matches
-
lui este similar cu cel al unui arheolog, reconstruind și restituind chipul omului răsăritean, pe care-l propune fără să-l impună, cum cred unii denigratori ai lui, ca model de conduită și comportament. Îmi aduce aminte de Cuvier, mare naturalist francez, care a reconstruit întregul unui animal dintr-o mandibulă și un femur. Acest act s-a numit corelarea organelor. Și aici, se reconfigurează în această carte un tip de om frumos și bun, într-o societate aflată în disoluție
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_despre_omul_frumos_al_lui_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
adâncime de pe tot parcursul ei (circa 100 m). Acest itinerariu se derulează prin Rezervația complexă Cazanele Mari și Cazanele Mici. Este una dintre primele rezervații din România. Alexandru Borza, părintele geobotanicii românești, propune pentru prima dată, la „Întâiul Congres al Naturaliștilor din România” câteva rezervații, între care și „Pasul Cazan din Banat”. În parcurgerea acestui itinerariu, trebuie ca ecoturiștii să fie însoțiți de rangerii Parcului Natural Porțile de Fier, ca de altfel pe toate itinerariile, deoarece aici pășești printre elemente naturale
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
picioare, în orice caz nu mai mult de douăzeci (5,6-6 metri n.n.). În ceea ce privește culoarea pielii, era cenușie, aproape neagră și amintea de cea a balenei”. Descrierea seamănă în unele privințe, susțin specialiști cu cea a marelui-șarpe de mare. Câțiva naturaliști precum Burton, Albert Mackenzie, Bentinck sunt convinși de existența lui. O altă descriere mai sumară datează din 1937 și aparține unui localnic din zonă. A urmat o tăcere de câteva decenii, până când informațiile despre monstru au reapăru, fapt ce a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
I. DENUMIREA PROIECTULUI: PACEPRINCE - “ATLANȚII DIN CARPAȚI” (Proiect de Ameliorare Culturală, Ecologică, Politica, Religioasă și Istorică a Națiunilor din Comunitatea Europeană - Atlanții din Carpați) II. IMPORTANTĂ ȘI SCOPUL PROIECTULUI: Asociația are ca scop principal inițierea noilor generații de industriași, agricultori, naturaliști gnostici și internetisti crepusculari. Pentru a putea uni după aceea pe toți romanii de pretutindeni, din cele zece triburi din cele zece tari atlante, în țara mama - România - țara hiperboreenilor și pelasgilor, a daco-getilor și mesagetilor, și a Atlanților din
PROIECT-PILOT PENTRU AMELIORAREA UMANITATII de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Proiect_pilot_pentru_ameliorar_constantin_milea_sandu_1375211521.html [Corola-blog/BlogPost/360379_a_361708]
-
Museum din Berlin (Germania), Luvru la Paris, este radical reamenajată Galeria Ufizzi din Florența. Publicația cotidiană, apărută la sfârșitul secolului al XVII-lea, devine un mijloc de informare răspândit nu numai în Europa, ci și în coloniile americane. În 1759 naturalistul suedez Linne publică clasificarea sistematică a lumii vegetale. Apar „Enciclopedia” lui Diderot și D’Alembert (1751-1772), „Encyclopedia Britannica” (1771), „Istoria artei în Antichitate” a lui Winckelmann (1764) și „Istoria decadenței și căderii Imperiului Roman” a lui Gibbon (1776 - 1788). La
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1454423935.html [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
crește în dauna celor muncitori. Pana sa este de temut nu culoarea verde a politicii sale eventual făcută. Și astăzi coabitează roșii cu portocalii, iar până de curând și cu galbenii. Verzi și-au schimbat crezul. Din legionari au devenit naturaliști. Dar tot cu aceeași lingură se mănâncă. Și între ei. Să revenim la „dragostea de țară”. Ce am eu, țăran sărac din Nana, cu țara, bogată sau săracă cum o fi, cu conducătorii ei buni sau răi cum or fi
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
domni, Ateneul Român - simbol al spiritualității și culturii românești, construit în 1889 - s-a clădit cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale (500.000 de bilete în valoare de un leu), apelul fiind adresat cetățenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societății Ateneul Român. Apelul a sunat ca o chemare populară, printr-un slogan cea părea comic și banal: „Dați un leu pentru Ateneu!". Ideea apelului s-a transformat surprinzător într-o lecție de unitate, de trezire
SALVAŢI ATENEUL ROMÂN de MARIAN IONESCU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Marian_ionescu_salvati_ateneul_roman_marian_ionescu_1353498121.html [Corola-blog/BlogPost/351337_a_352666]
-
e mare zona respectivă. De altfel, dacă îmi permiteți, vreau să vă spun că ideea asta de valorificare a Deltei Dunării nu e deloc nouă, ba chiar. Știm că datează încă din anii comunismului. Nu, chiar și mai înainte. Marele naturalist Grigore Antipa, dar el, judecând pe criterii științifice spunea că anumite areale pot fi valorificate, mai ales cele de stuf. În perioada comunistă, puțini știu ce ravagii s-au făcut aici. Au fost trei perioade, și vi le spun pe
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Stațiunii tinerilor naturaliști din Jubou trece la Centrul de cercetări biologice Jibou, fiind transferat în interesul serviciului, iar baza materială a stațiunii se preia de către centru. Articolul 7 Se abroga Ordinul ministrului învățămîntului nr. 3092/1974 privind înființarea Stațiunii tinerilor naturaliști Jibou, cît și alte prevederi contrare prezenței hotărîri. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN ---------------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107154_a_108483]
-
24 - 56; 19 - 53 Str. Moldovei - nr. 58 - capăt; 55 - capăt Str. Munteniei - nr. 2 - 22; 1 - 17 Str. Munteniei - nr. 24 - 78; 19 - 73 Str. Munteniei - nr. 80 - capăt; 75 - capăt; Str. Munții Tatra (fosta Dragoslavele) Str. Murfatlar Str. Naturaliștilor Str. Navigației Str. Nazarcea Str. Nămăești Str. Neamului Str. Niagara Str. Nicolae Giuleșteanu Str. Nuvelei - nr. 120 - capăt; 101 - capăt Str. Nuvelei- nr. 2 - 118; 1-99 Str. Oastei Str. Oașului Str. Ocna Mureș Str. Olteniei - nr. 1 - 11 Str. Olteniei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
o colecție zoologică de circa 1000 de specii de animale (insecte, moluște, crustacei, pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere). Spațiul și personalul nefiind suficient, piesele au ramas în lăzile expediate de Mitrea până în 1894, când le-a luat în primire naturalistul Grigore Antipa. Colecția Mitrea (din care în decursul timpului s-au pierdut două treimi prin mucegăire, prin atacul insectelor dermofage, prin cutremure, prin bombardamentul de la 1944 sau prin furturi), este cea mai de preț donație primită de Muzeu în cursul
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
și Etnografie. Tot Antipa angajează în 1895 și 1896 doi asistenți : Robert Ritter von Dombrovski (1869-1932), bun ornitolog, vânător și preparator care va lucra timp de 21 de ani, îmbogățind colecțiile și realizând primele diorame, și Arnold Lucien Montandon (1852-1922), naturalist originar din Besançon (Franța), care va lucra aici timp de 11 ani, ocupându-se de colecțiile de insecte. Excelent cunoscător al insectelor heteroptere, el a creat o colecție cuprinzând 24.240 exemplare. Grigore Antipa îi prezintă în 1903 primului ministru
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
Ruyer a elaborat o filozofie generală a biologiei. Studiul modului de dezvoltare a formelor de viață l-a condus spre crearea unei teorii a cauzalității biologice, care era în contradicție cu teoriile genetice. O concepție similară fusese susținută și de naturalistul Jean-Baptiste de Lamarck, care explica adaptarea organismelor vii prin "sentimentul interior" al organismului. Ruyer a dezvoltat această concepție arătând că nu există o diferență esențială între activitățile care au loc în interiorul unui organism (care ia din exterior doar alimentele) și
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
la această disciplină la Facultatea de Drept a Universității ieșene încă din anul 1866, și ulterior la Facultatea de medicină, după transferarea acestei discipline în 1882 la facultatea nou înființată. Ioan Ciurea a fost președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași timp de 11 ani, între anii 1884-1894, perioadă în care a inițiat tipărirea "Buletinului Societății de Medici și Naturaliști din Iași". A participat la viața politică fiind senator de Iași. Ioan Ciurea a decedat în 1891 ca urmare
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
transferarea acestei discipline în 1882 la facultatea nou înființată. Ioan Ciurea a fost președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași timp de 11 ani, între anii 1884-1894, perioadă în care a inițiat tipărirea "Buletinului Societății de Medici și Naturaliști din Iași". A participat la viața politică fiind senator de Iași. Ioan Ciurea a decedat în 1891 ca urmare a unui . Ioan Ciurea a fost decorat cu următoarele ordine și medalii române și străine:
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
rămâne în Italia unde pictează Bazilica San Marco din Veneția, Piazza del Popolo din Roma sau perspective din Verona. Dezamăgirile sale sunt afișate pe autoportretul pictat cu un an înaintea morții sale. El se uita la lume cu ochii unui naturalist în ciuda temperamentului său tumultuos. Ultimii ani ai vieții îi petrece într-un spital de boli psihice, deși el a lăsat o moștenire unică. Gierymski a murit între 6-8 martie 1901 la Roma, într-un spital de boli psihice de pe Via
Aleksander Gierymski () [Corola-website/Science/329304_a_330633]
-
În această lucrare, Linné așază omul în ordinul primatelor și îl denumește "Homo sapiens". Progresul general al cunoașterii a condus și la dezvoltarea biologiei. Aceasta se ramifică în mai multe domenii care treptat vor evolua de sine-stătător. Călătoriile efectuate de naturaliști au furnizat o multitudine de informații privind diversitatea și distribuția lumii vii. De o deosebită valoare sunt contribuțiile lui Alexander von Humboldt, care a analizat relația dintre organisme și mediu (adică domeniul istoriei naturale) făcând apel la studiul cantitativ specific
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
dintre istoria naturală și filozofia naturală. Stratigrafia stabilește corelația dintre distribuția spațială (geografică) a organismelor vii și cea temporală (istorică) și mai târziu avea să conducă la ideea de evoluție. În jurul anului 1800, contribuțiile lui Georges Cuvier și ale altor naturaliști aduc progrese importante în anatomia comparată și în paleontologie. În scrierile sale, Cuvier argumentează detaliat faptul că fosilele descoperite în urma săpăturilor sunt mărturiile unor specii demult dispărute și că cele actuale prezintă unele modificări, în opoziție cu teoriile fixiste de
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
fost luate în considerație. Lamarck descrie un fel de lanț al evoluției care începe de la microbii inferiori și se încheie cu omul. Combinând abordarea biogeografică a lui Humboldt, geologia uniformitarianistă a lui Lyell, concepțiile lui Thomas Malthus privind creșterea populației, naturalistul britanic Charles Darwin, în urma cercetărilor efectuate de-a lungul a zeci de ani, elaborează celebra sa teorie evoluționistă. Bazată pe ipoteza selecției naturale, această teorie a avut un succes răsunător, stârnind dispute încă de la început, printre care controversa creație-evoluție. La
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
Academică al M.E.C., Membru al Consiliului Național Pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare al M.E.C., Vicepreședinte al Societății Române de Cardiologie, Președinte al Grupului de Aritmologie, Pacemakeri și Electrofiziologie. De asemenea a fost afiliat la Societatea de Medici și Naturaliști Iași, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Europeană de Cardiologie, New York Academy of Sciences, European Heart Rhythm Association. A avut ca interes prioritar studiile de electrofiziologie în aritmiile cardiace realizând standardizarea și validarea clinică a testului de electrostimulare atrială în evidențierea
George I. M. Georgescu () [Corola-website/Science/311002_a_312331]
-
(n. 1858, Sankt Petersburg - 16 iulie 1940, Gut Blücherhof, Klocksin, Mecklenburg - Pomerania Inferioară) a fost un naturalist și zoolog german. a fost fiul omului de afaceri în domeniul producției de zahăr Leopold Koenig care s-a mutat din cauza afacerilor în St. Petersburg, Rusia. La vârsta de 9 ani König vine în Bonn unde tatăl său cumpărase o
Alexander Koenig () [Corola-website/Science/314890_a_316219]
-
Bonn și pe proprietatea sa din Mecklenburg. În anul 1948 clădirea a devenit sediul parlamentului RFG care ulterior se va muta la Villa Hammerschmidt. Azi se pot vedea în Muzeul Koenig colecțiile despre păsări și mamifere tropicale sau polare ale naturalistului german.
Alexander Koenig () [Corola-website/Science/314890_a_316219]
-
A fost distins cu o "Diplomă de onoare" și cu o "Medalie de aur", fiind recunoscut astfel ca unul din cei mai buni preparatori din Europa. În anul 1901 a participat la Expoziția internațională din Sankt Petersburg, organizată în cadrul "Congresului naturaliștilor și medicilor din Rusia", prezentând un șir de preparate din domeniul anatomiei, zoologiei, biologiei și embriologiei. Mostrele executate de F. Ostermann au avut succes enorm depășind cu mult preparatele expuse de diferite instituții și firme specializate din străinătate. În baza
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
specii de animale. Mai mulți ani a lucrat la un studiu dedicat păsărilor din Basarabia, care a fost publicată după moartea sa de către Albina Ostermann, întru comemorarea meritelor sale în cercetarea faunei. F. Ostemann a fost printre inițiatorii creării "Societății Naturaliștilor și Amatorilor de Științe ale Naturii din Basarabia" devenind membru fondator al Societății. A susținut editarea Analelor - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания" și a fost ales în Comisia redacțională a acestei publicații periodice.
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
în acceptarea ideilor evoluționiste au început să fie făcute la mijlocul secolului XIX dar lucrarea din 1859 a lui Charles Darwin, Originea speciilor a făcut pentru prima oară evoluționismul o ipoteză științifică respectabilă. Cartea lui Darwin a revoluționat modul în care naturaliștii vedeau lumea, dar a cauzat o mare dispută teologică. Controversa a fost alimentată de susținătorii lui Darwin, mulți dintre ei fiind atei, care au adus argumente în apărarea teoriei. Creaționiștii din această perioadă erau în mare majoritate premilenialiști, a căror
Controversa creație-evoluție () [Corola-website/Science/306706_a_308035]