507 matches
-
legii. În ceea ce privește elementul material al infracțiunii reglementate de dispozițiile de lege criticate, Curtea a reținut că acesta constă în acțiuni alternative, precum transportul vânatului dobândit în condiții de braconaj sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta. ... 16. Astfel, Curtea a observat că actele de conduită interzise prin cele două texte de lege se referă la acțiuni diferite, legiuitorul reglementând sancționarea diferită
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
1 și cele ale art. 42 alin. (1), Legea nr. 407/2006 definește braconajul, iar prin dispozițiile de lege criticate se sancționează transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 din același act normativ sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii. Susține că legiuitorul nu a îmbrățișat așa-numita teorie a unității între infracțiunea-mijloc și infracțiunea-scop în reglementarea infracțiunii de
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
pedepsite ca atare. Aceasta este o opțiune a legiuitorului de a pedepsi distinct persona care desfășoară ulterior săvârșirii infracțiunii de braconaj acțiunile ilicite ce privesc transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii, și nu este contrară Constituției sau Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Fiind vorba despre două infracțiuni
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
vreun fel dreptul la un proces echitabil. A proceda în alt mod, în sensul sancționării doar a persoanei care săvârșește numai acțiunile ilicite referitoare la transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii, înseamnă a acorda impunitate celui care săvârșește infracțiunea de braconaj și apoi efectuează transportul vânatului dobândit în aceste condiții. ... 9
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
din 22 noiembrie 2006, cu următorul conținut: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă: (...) d) transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii. “ ... 13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
stare de libertate. ... 19. În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 44 lit. d) din Legea nr. 407/2006 incriminează infracțiunea ce constă în transportul vânatului dobândit în condițiile săvârșirii infracțiunii de braconaj sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii. În ceea ce privește elementul material al infracțiunii reglementate de dispozițiile de lege criticate, Curtea reține că acesta constă în
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
condițiilor legii. În ceea ce privește elementul material al infracțiunii reglementate de dispozițiile de lege criticate, Curtea reține că acesta constă în acțiuni alternative, precum transportul vânatului dobândit în condiții de braconaj sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta. ... 20. Astfel, Curtea observă că actele de conduită interzise prin cele două texte de lege se referă la acțiuni diferite, legiuitorul reglementând sancționarea diferită a
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
în sfera lor de activitate, să ia măsuri pentru combaterea agenților poluanți toxici, microbieni sau de altă natură care pot determina perturbări directe sau indirecte asupra dezvoltării normale a faunei. Articolul 29 În scopul protecției faunei autohtone, sînt interzise: a) naturalizarea sau ținerea în captivitate a faunei sălbatice fără autorizație eliberată de organele de stat competențe; ... b) comercializarea faunei sălbatice, cu excepția schimburilor de animale vii între grădini zoologice ori de piese între muzee, efectuate cu avizul organelor de specialitate ale Academiei
LEGE nr. 9 din 20 iunie 1973 privind protecţia mediului înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106364_a_107693]
-
de Ovidiu Genaru; eseul „Nașterea naționalismului esoteric românesc" semnat de Radu Cernătescu; cărțile săptămânii, rubrica susținută cu vervă de Horia Gârbea; în fine, cronica de poezie, motivat neindulgentă, a Gabrielei Gheorghișor la volumul „și toată bucuria acelor ani triști". Măștile naturalizării Revista clujeană IDEA artă + societate anunță, în numărul 33-34/ 2009, o schimbare în rubrica „arhivă" în care își obișnuise cititorii să publice texte ale unor cunoscuți filosofi și teoreticieni ai artei precum Adorno, Derrida, Deleuze, Groys, Arthur C. Danto sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6071_a_7396]
-
avea, de pildă naționalismul, șovinismul, odată cu ele și ura (față de ceea ce nu e, în mod „natural”, Iubire: de pildă amorul homosexual; acesta este discursul „de dreapta”). Pentru Barthes, în anii ’50, tehnica cea mai supărătoare a puterii consta în această naturalizare a noțiunilor, de fixare a lor ca heralzi într-un imaginar care nu se recunoaște ca imaginar, ci care se consideră Adevăr. Dar nu orice natură e Natură, sau, cu alte cuvinte, nu orice „se dă” este de fapt „făcut
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
Eminescu l-a taxat de câte ori l-a prins descoperit. Ce remarcă Monica Spiridon e că între tipul de gazetărie practicat de cei doi distanța nu e în definitiv atât de mare. Diferența o face, în termenii formaliștilor ruși, gradul de „naturalizare". Ceea ce sună strident la Rosetti beneficiază la Eminescu de profunzime, de un eficient „camuflaj realist". (p. 77) Sigur că e vorba și de o schimbare mai largă de ton, sesizabilă în tot peisajul presei din epocă. Dispare tacit un anume
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
M. Eminescu, de pildă, a fost clară: mai bine să ne lipsim de independență decât să plătim acest preț uriaș. Până la urmă, în octombrie 1879, Parlamentul român a aprobat o modificare formală a celebrului articol 7. Evreii vor „putea obține naturalizarea”, dar nu din oficiu, ci în anumite condiții: nu imediat, ci după un termen de cel puțin 10 ani; și nu în bloc sau pe categorii, ci pe bază individuală, fiecare caz trebuind să fie votat în ambele Camere și
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
individuală, fiecare caz trebuind să fie votat în ambele Camere și apoi aprobat printr-o lege specială de plenul Parlamentului. Solicitanții trebuiau să depună un dosar cu documente vechi (pe care unii nu le mai aveau) și o cerere de naturalizare adresată Parlametului. În aceste condiții, noua prevedere constituțională privind emanciparea politică a evreilor-români s-a dovedit a fi literă moartă. În următoarele două decenii (1881-1900), de pildă, au fost naturalizați doar 22 de evrei, adică, în medie, cam un evreu
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
a evreilor-români s-a dovedit a fi literă moartă. În următoarele două decenii (1881-1900), de pildă, au fost naturalizați doar 22 de evrei, adică, în medie, cam un evreu pe an. De la Congresul de la Berlin (1879) și până în 1913, cifra naturalizărilor a fost de 529 dintr-un total de câteva sute de mii de evrei. Pe deasupra, acest sistem strict formal a încurajat și corupția. În această privință, iată câteva remarci scrise de Adolphe Stern (președintele Uniunii Evreilor Pământeni) despre situația de la
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
de câteva sute de mii de evrei. Pe deasupra, acest sistem strict formal a încurajat și corupția. În această privință, iată câteva remarci scrise de Adolphe Stern (președintele Uniunii Evreilor Pământeni) despre situația de la începutul anilor 1880: „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la început rare, aproape au încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos în parlament!” Cazul ratat al savantului Lazăr
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
privință, iată câteva remarci scrise de Adolphe Stern (președintele Uniunii Evreilor Pământeni) despre situația de la începutul anilor 1880: „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la început rare, aproape au încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos în parlament!” Cazul ratat al savantului Lazăr Șăineanu este simptomatic. El a fost refuzat sistematic de către Parlament, chiar și după ce în 1899 s-a convertit
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
judiciar, pare să fie vorba de un act oficial. Se poate descifra cui îi este adresată petiția: „Domnule Președinte și Dlor Deputați”. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri: Evreu din Moldova mergând la Parlamentul României pentru a-și cere naturalizarea. Pornit dintr-un ștetl din Moldova - „plin de colb și de evrei”, cum scria undeva Sadoveanu -, evreul din pictura lui Grigorescu merge la București să depună la Parlament o cerere de naturalizare, aducând cu el - ca plocon - o gâscă. Hazul
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
mergând la Parlamentul României pentru a-și cere naturalizarea. Pornit dintr-un ștetl din Moldova - „plin de colb și de evrei”, cum scria undeva Sadoveanu -, evreul din pictura lui Grigorescu merge la București să depună la Parlament o cerere de naturalizare, aducând cu el - ca plocon - o gâscă. Hazul uriaș al situației reprezentate în tablou constă în faptul că bietul evreu își închipuia că un plocon minor - o gâscă (și încă vie!) - poate fi „înmânat” Parlamentului pentru rezolvarea unei probleme atât
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
unde va pleca în octombrie 1909. Cum fac și astăzi tot emigranții (dar puțini izbutesc), Liviu Rebreanu (nume pe care-l va adopta între timp ca semnătură de scriitor român) își va căuta un punct de sprijin, o formă de naturalizare printr-o căsătorie dincolo de munți. Ocazia fericită, salvatoare, i-o oferă actrița craioveană Fanny Rădulescu, cu care se căsătorește în ianuarie 1912, luând asupra lui și grija copilei Puia Florica, născută mai devreme. Lucrurile sunt mai încurcate decât par. În
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
felurite nume de împrumut; să cauți să-ți ascunzi mereu originea evreiască și mereu să ți se amintească că ești un evreu apatrid ce nu ai dreptul să te măsori cu cetățenii români; să reușești pînă la urmă să capeți naturalizarea (la vîrsta de 45 de ani) și totuși să ți se reproșeze mereu că, dezărădăcinat fiind și lipsit de studii riguroase, ai o pregătire de autodidact a cărei precaritate nu te recomandă drept un adversar serios în polemicile culturale; să
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
București , România Dl. Adrian Nastase Str. Muzeul Zambaccian nr. 16 Etj 3, apt 4 București , sector 1 Stimate Domnule Nastase, Conform regulamentului 22 CFR 41.122 al Departamentului de Stat și al secției 212(a) a legii de Imigrare și Naturalizare Americană, Ambasada Statelor Unite ale Americii la București dorește să vă anunțe pe această cale oficială că viza dumneavoastră temporară v-a fost retrasă și nu mai este valabilă pentru că călătorii în Statele Unite. Această decizie a fost luată în urma informațiilor devenite disponibile după
Ambasada SUA pare a fi anticipat arestarea lui Adrian Năstase () [Corola-journal/Journalistic/41440_a_42765]
-
putem fără probleme să-i acordăm titlul de campion al... multi-naționalilor lui Ladislav/Laszló/Ladislao Kubala, cel poreclit „Magul”, care a evoluat pentru Cehoslovacia (1946-1947), Ungaria (1948) - cu ambele țări fiind adversarul României - și Spania (1953-1961). România- o națională incoloră Naturalizările în sport au devenit ceva obișnuit, evoluția unor jucători pentru mai multe echipe naționale fiind, în secolul fotbalului, ceva firesc. Mai mult decât atât, se constată apariția unui alt fenomen căci, pentru cine urmărește meciurile internaționale, este clar că fotbalul
Agenda2005-29-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283962_a_285291]
-
Roman de odinioară, să încorporeze tot mai mulți străini în trupele sale: 5% din forțele armate americane sunt încă de pe acum constituite din imigranți nenaturalizați; numărul lor a crescut în mod considerabil după decretul din 4 iulie 2002, care urgentează naturalizarea străinilor ce se angajează în armată îcopie aproape identică a unui decret al împăratului Hadrian din anul 138 e.n.). însă acest lucru nu va fi suficient: piraților li se vor opune corsarii. Se vor dezvolta întreprinderi de mercenariat ce vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
moldoveni și nu duc lipsa celor de pe malurile Bârzavei. Emilia ȚUȚUIANU: Inspirația unor poeți contemporani nu pornește din inimă, din credință, pornește din închipuirea lor. Nu este un crez, ci un motiv artistic. Scopul este mutarea supranaturalului în imaginație și naturalizarea lui. „Ați greșit - poteca din mine, nu duce nicăieri” ne mărturisești într-un vers. Este un sentiment rătăcit printre valurile unei imagini agitate? De altfel, prof. Mihai Rădulescu - un prieten apropiat sufletului tău - subscria acestei trăiri... Dimitrie GRAMA: Nu știu care sunt
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
și să-i aducă și pe americanii lui din familie să trăiască un astfel de sentiment buimăcitor, până la urmă irepresibil și inefabil, nu prea sau deloc întâlnit la concetățenii cărora li s-a alăturat nu de prea multă vreme, prin naturalizare. Întrucâtva mirat că un român de-al lui a venit să dea binețe fiicei sale tocmai în orașul în care se oploșise, devenind un membru agreat și bine văzut al comunității religioase adventiste din Ceres, Modesto, iar la propunerea de
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]