44 matches
-
în 1837, Anagnoste Michel se socotea îndreptățit să spună: „folosiți unele din aceste râuri; faceți navigabile unul sau două din aceste cursuri de apă; veți crea un ansamblu imens de comunicații fluviale; veți revărsa belșugul peste o țară săracă”. Chestiunea navigabilizării râurilor noastre a preocupat pe toți acei care au reflectat câtuși de puțin asupra stării în care se aflau transporturile moldovenești. Interesul pentru navigabilizarea râurilor noastre a crescut în măsura în care, printre altele, a sporit și interesul față de construcția mijloacelor de transport
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
veți crea un ansamblu imens de comunicații fluviale; veți revărsa belșugul peste o țară săracă”. Chestiunea navigabilizării râurilor noastre a preocupat pe toți acei care au reflectat câtuși de puțin asupra stării în care se aflau transporturile moldovenești. Interesul pentru navigabilizarea râurilor noastre a crescut în măsura în care, printre altele, a sporit și interesul față de construcția mijloacelor de transport pe apă. În raportul din 30 ianuarie 1830, al Divanului Moldovei către Kiselev, se arăta că se vor lua măsuri în vederea creării de înlesniri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Siretul sau Prutul nu devine navigabil decât după ce omul l-a amenajat în mod special prin construcția de stăvilare de-a lungul apei, prin dragare, diguire, lărgire, prin construcția de ecluze. Diverse persoane, societăți, statul chiar, au făcut încercări de navigabilizare a râurilor moldovenești. Unele dintre ele, modeste, nu-și propuneau mai mult decât ameliorări care să îngăduie plutirea caicelor în jos și tragerea lor în sus cu animale, într-un mod mai lesnicios decât se făcea până atunci. Altele, dimpotrivă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în jos și tragerea lor în sus cu animale, într-un mod mai lesnicios decât se făcea până atunci. Altele, dimpotrivă, prevedeau lucrări de anvergură, care să aibă drept rezultat transformarea râurilor noastre în canale navigabile pentru vase cu aburi. Navigabilizarea râurilor Prut și Siret fusese preconizată, după cum am mai spus, prin Regulamentul Organic. În articolul 158 se punea însă și problema unirii Prutului și a Siretului printr-un canal pe Bahlui, avându-se în vedere în primul rând o legătură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova, în starea în care se afla în acea epocă, nu dispunea de mijloacele și posibilitățile indispensabile înfăptuirii acelui proiect. De altfel, la ideea aceasta s-a renunțat foarte curând. Șirul cercetărilor râurilor Prut și Siret și al încercărilor de navigabilizare în epoca regulamentară a fost deschis în toamna anului 1835 de către clucerul Teodor Atanasiu. Într-o adresă din 12 octombrie 1835 către Vistierie, el prezenta situația foarte grea a transporturilor în Moldova: vasele venite la Galați nu erau încărcate la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
faptul că, la 27 decembrie 1839, comisia însărcinată cu îmbunătățirea drumurilor a cerut domnitorului să se ia măsurile cuvenite în vederea înființării unei comisii speciale de studiere a Siretului pentru a-l face navigabil conform prevederilor Regulamentului Organic. Este neîndoielnic că navigabilizarea Siretului nu putea fi înfăptuită decât prin inițierea unor lucrări mari, a căror efectuare cerea investiții serioase de capital. Guvernul Moldovei a trebuit foarte curând să ajungă la această concluzie, după cum rezultă din faptul că a apelat la specialiști și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ajungă la această concluzie, după cum rezultă din faptul că a apelat la specialiști și capital străin. La 1840, Iosef Sachetti, fost viceconsul al Franței la Galați, a primit misiunea din partea statului moldovean să facă propuneri casei Sina din Viena, în vederea navigabilizării Siretului și a Moldovei. Un document, nedatat, ne continuă știrea de mai sus. Sachetti, care se ducea la Paris, a fost însărcinat de Consiliul administrativ al Moldovei să trateze cu un bancher, „fie singur, fie prin acțiuni”, pentru navigabilizarea Siretului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în vederea navigabilizării Siretului și a Moldovei. Un document, nedatat, ne continuă știrea de mai sus. Sachetti, care se ducea la Paris, a fost însărcinat de Consiliul administrativ al Moldovei să trateze cu un bancher, „fie singur, fie prin acțiuni”, pentru navigabilizarea Siretului. Bancherul urma să ia legătura sau cu guvernul moldovenesc sau cu o companie „care se va însărcina cu această antrepriză”. În instrucțiunile guvernului moldovenesc către Sachetti se nota că Siretul „este deja navigabil” pe cea mai mare parte de pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
transporta produsele din Moldova de nord către Galați. După părerea alcătuitorilor instrucțiunilor memoriului de mai sus, produsele transportabile pe Siret puteau fi evaluate la 18 milioane piaștri, cel puțin, anual. Companiei care s-ar fi angajat să întreprindă lucrările de navigabilizare i se promitea un privilegiu exclusiv de navigație pe 99 ani. Dacă membrii companiei nu ar fi găsit suficiente garanții în prevederile Regulamentului Organic, atunci privilegiul trebuia să fie ratificat de curțile suzerană și protectoare. Un inginer francez urma să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
soției sale. Nu știm ce anume a făcut Sachetti. Nu știm dacă și-a îndeplinit sau nu misiunea. Cunoaștem că la 19 aprilie 1840, inginerul Kreutzer comunica Secretariatului de stat condițiile în care s-ar angaja să studieze posibilitățile de navigabilizare a Siretului. Nu știm, de asemenea, dacă între oferta lui Kreutzer și misiunea lui Sachetti este sau nu vreo legătură. Kreutzer urma ca în august să se deplaseze cu un echipaj la Roman, de unde trebuia să înceapă cercetarea Siretului cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
garantată de o Casă din Viena. Nu știm cu ce rezultate s-a încheiat activitatea inginerului. Cert este ca pe Kreutzer nu-1 mai întâlnim lucrând la proiectele mai sus amintite. Eșuând planurile de atragere a capitalului străin în opera de navigabilizare a râurilor moldovene, statul s-a văzut nevoit ca, în octombrie 1840, să alcătuiască o comisie indigenă în vederea cercetării Siretului. Din acea comisie au făcut parte: hatmanul Aslan, postelnicul Pruncu și spătarul Mihăiță. Prin studierea râului, se urmărea să se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Gh. Ghuischi a fost însărcinat să însoțească în îndeplinirea acestei misiuni pe Hommaire de Hell. Din nefericire, nu știm cu ce rezultate s-au soldat cercetările întreprinse în acei ani. A. Bașotă spune că Hommaire de Hell, studiind posibilitățile de navigabilizare a Siretului, a dat în această chestiune ,,o opinie negativă”, propunând în schimb construcția unei căi ferate pe valea cu același nume. Cam în aceiași ani, a fost elaborat un proiect de navigație pe Prut, a cărui concesie, guvernul Moldovei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proiect relativ la măsurile pregătitoare pe care guvernul ar fi trebuit să le ia în vederea asigurării navigației pe Siret. El era de părere că organele de stat <trebuiau> să apeleze la specialiști, care să cerceteze cu atenție râul, indicând măsurile necesare navigabilizării lui: înlăturarea iezăturilor, a morilor, trasarea drumului pe care ar urma să fie trase în susul apei ambarcațiunile, despăgubirile care trebuiau să fie date proprietarilor riverani etc. Navigația pe Siret, după părerea lui N. Șuțu, putea să fie întreprinsă și organizată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și mijlocii fără motor. Începând cu anul 1852, accentul se pune pe navigația cu motor, ceea ce înseamnă un stadiu superior, cu preocupări la nivelul epocii, iar cercetările preliminare și pregătitoare continuă sporind în intensitate, amploare și nivel tehnic. Încercările de navigabilizare a râurilor moldovenești în acea epocă, deși neizbutite, sunt însă și foarte semnificative pentru o societate care se afla în plin proces de trecere de la feudalism la capitalism. AIIAI, tom II, Iași, 1965, pp. 93-116. I.4. INTRODUCEREA TELEGRAFIEI ÎN
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și strategică. Ele înlesneau pentru viitor pătrunderea armatelor austriece în țările române. Austriecii au depus toate eforturile în vederea înființării unor instituții de credit în țările noastre. O sumedenie de proiecte au fost elaborate pentru construcții de căi ferate, poște, pentru navigabilizarea râurilor noastre etc. Toate proiectele urmăreau același scop, pe care generalul Coronini îl exprimase așa de limpede: „...cuprinderea Principatelor Române în sistemul economic și comercial austriac...”. Era greu însă ca finanța austriacă să concureze cu puterea financiară de care dispuneau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fonda o fabrică de praf de pușcă și de silitră. Moldova - spunea el - are nevoie de o astfel de întreprindere, deoarece praful de pușcă ar fi necesar nu numai pentru miliție, ci și pentru inițierea exploatărilor miniere, pentru exploatarea sării, navigabilizarea Bistriței etc. Dacă guvernul moldovean nu ar fi dispus să ia asupra sa această inițiativă, Mihalic de Hodocin se declara gata să înfăptuiască proiectul său prin mijloace proprii, cu condiția acordării unui privilegiu exclusiv pe 15 ani, a unui teren
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Stein, „toți generalii, comisarii, agenții politici, consulii etc. cabinetului din Viena în Principate au primit cuvântul de ordine pentru a aplica acest program cu fiecare ocazie favorabilă”. Cererile austriece de concesiuni pentru constituirea de bănci, construcții de căi ferate, de navigabilizare ș.a. se succedau cu repeziciune. Generalul Coronini era, firește, la curent cu țelurile politicii austriece în Principate și corespondența sa vădește că își însușise chiar spiritul programului preconizat de Bruck și dezvăluit de Stein. Adresându-se la 6 februarie 1856
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului cu lucrări de înlăturare a stâncilor, pentru navigabilizarea lui și pentru traseul unei Via Carolina (este despre Carol al VI-lea de Habsburg). Nu este lipsit de interes să observăm, consemnat de Plinius cel Bătrân (Istoria Naturală), că romanii numeau alutatio o exploatare de suprafață a aurului. Iar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de pe malul său sudic, cetatea și portul Axiopolis; astăzi, în fața sa, pe malul opus de nord, se află orașul Cernavodă, cu uzina atomoelectrică; navigabil până dincolo de Medgidia de astăzi, spre Tomisul antic, chiar până în secolul trecut. Se pare că la navigabilizarea văii a contribuit o lucrare de canalizare datorată Împăratului Traian 58, aplicată pe râul antic Axios. Decretul de hotărnicie (Horothesia), de la trecerea din secolul I e.n. la secolul II e.n., datorat lui Laberius Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]