277 matches
-
a devenit un substitut al Tatălui, nu mai încape îndoială. Reapariția acestuia din urmă e cvasi-concomitentă cu moartea primului (înmormântarea fiind o scenă extraordinară), ca și cum cei doi bărbați nu ar putea încăpea, deodată, într-un același rol. Scăldată în privirea neîmblânzită, dar iubitoare a fetei, figura unchiului ajunge să domine spațiul interior și durata mai lungă a romanului. Când tatăl reintră în cadru, gesturile lui prea socotite încep să irite, prin contrastul cu cele ale unchiului pierdut, intrate în obișnuință și
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
serbări, simpozioane ori sesiuni de comunicări științifice (În oraș, În zilele libere ori prin concedii nu le mai Îmbrăcam deloc). Și, cu toate acestea, degradarea lor a devenit tot mai pronunțată. Într-una din zile (zilele geroase ale unui ianuar neîmblânzit), Valeriu Atodiresei, prietenul meu vechi (căruia i se spunea din cauza gușii adorabile și a fălcilor zglobii“Cărnosul”), mi-a spus pe un ton confesiv, păstrând Însă o oarecare duritate: “Auzi, tu de ce mai porți hainele astea atât de ponosite? Scapă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
copleșit de dorință. Nu s-a astâmpărat până n-am deschis ușile hotelului și n-am intrat În foaier - ca și când aș fi trecut peste un prag și, neașteptat, m-aș fi trezit pe un teritoriu sigur. Acum, temperându-mi inima neîmblânzită, am făcut o descoperire uluitoare: o distanță de numai câțiva metri era Îndeajuns pentru a despărți două ființe. Cu câteva minute În urmă fusesem Sascha Knisch, pedalând prin oraș. În prezent, nu eram doar anonim, ci și redus la - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
își face cu mâna lui prostul ăsta! idiotul ăsta! băiețelul ăsta lunecos! obsedatul ăsta sexual! Pur și simplu nu e-n stare - nu vrea - să-și controleze focul puțulicii, febra ce-i încinge creierii, dorința mistuitoare de a explora noul, neîmblânzitul, nemaipomenitul și, dacă vă închipuiți una ca asta, nemaivisatul. Când vine vorba de pizdă, trăiește într-o stare ce nici nu s-a calmat, nici nu s-a mai rafinat într-o măsură cât de cât semnificativă față de cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a născut în anul 624 e.n. A intrat la curtea imperială la vârsta de 14 ani, devenind favorita lui Tang Taizong, al doilea împărat al dinastiei Tang. Micuța Wu avea o fire dârză, fermă și neînduplecată. Împăratul avea un cal neîmblânzit. Nimeni nu reușea să-l supună. Într-o zi, Wu Zetian i-a spus suveranului: "Majestatea voastră, eu pot să îmblânzesc calul, dar am nevoie de un bici de fier și un pumnal. Mai întâi îl biciui. Dacă nu se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pămînt, Ulise respira aer marin, lupta Împotriva furtunilor, a sirenelor și a insulelor fermecate și căuta Întotdeauna pe mare leacul pentru nenumăratele sale necazuri și nefericiri. Îl Înțelegea pe Ulise. Se „recunoștea” În Ulise și admira la el capacitatea de neîmblînzit de a o lua de la Început de atîtea ori, pornind de la zero, cu o tenacitate care nu se dădea bătută În fața oamenilor, a elementelor, a vrăjitoarelor sau zeițelor, pentru că la capătul drumului știa că Îl așteaptă un destin demn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din bunurile sale, admise că, fără Îndoială, știuseră să-și aleagă bine victima, căci el, iguana Oberlus, avea să lupte În continuare, chiar dacă l-ar fi pus la pămînt de o mie de ori. Fără Îndoială, căutaseră un spirit de neîmblînzit ca al lui pentru a-i arunca În cîrcă toate nenorocirile și, dacă s-ar fi simțit În stare să creadă În mitologia greacă pe care o venera Ulise, și-ar fi imaginat zeii așezați În Olimp, privind amuzați lupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și Întunecoasă de doi metri pătrați, În care nici măcar nu se putea Întinde cu totul, rămase prin urmare În așteptarea Niñei Carmen. Uitat de justiția oamenilor Împotriva cărora luptase necontenit, Iguana Oberlus, acea lepădătură, acel geniu al răului, acel spirit neîmblînzit supraviețui În acel bîrlog fără ca nimeni să-i mai vadă vreodată chipul, pînă cînd muri de bătrînețe, treizeci și doi de ani mai tîrziu. Lanzarote, ianuarie 1982 Arhipelagul Galápagos se numește astfel de la galápago, care În spaniolă Înseamnă „broască-țestoasă”. (n.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
văzuse doar de ale lui; acum că în față i se deschideau orizonturi mai largi decât văzuse vreun om vreodată, cu siguranță avea lucruri mult mai importante de făcut. Ceea ce știm cu certitudine este că, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial - încăpățânat și neîmblânzit ca întotdeauna -, Ward își găsise un post de ofițer în armată. Însă Marele Război nu semăna cu nici unul dintre războaiele trecutului. Era Brigăzii Ușoare apusese de mult, despuiată de mândria și alămurile și poemele și picturile ei. Războiul era acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
animale și plante. Singurul om menționat este autorul, care ne privește de pe copertă mai grav decât Nietzsche. Originalitate cu orice pret ´ Daniel Puia-Dumitrescu, autorul volumului de versuri Mugur de stâncă (Marineasa, Timișoara, 2005), este mereu aruncat din șa de armăsarul neîmblânzit al poeziei: „Să o punem pe mama să ne facă plăcinte de cer.“ „De când mi-ai mângâiat sărutul cu o palmă /... De-atunci ai fost cu mine-n fiecare / fir de nisip ce curge timpul din clepsidre.“ Ideea de a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
tu numeri fără să te oprești și fără să-ți pese că lângă tine mai numără cineva. Ce spectacol! Stai la marginea vieții și privești moartea, fecundă, cu burta plină de secunde. Numai proștii consideră moartea o iapă stearpă și neîmblânzită, iar viața o înșiruire de virginități. Poți să-ți bagi pula în voie de câte ori ți se face de o futută, să o supui și să te supună la cele mai excitante orgii, să o violezi, să o rupi cu dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
canoanele pilulei de diazepam. Anatomic, nebunia se întâmplă acolo unde sferele sfidează gravitația. Nebunul ține fruntea în palme cât să tragă obloanele. Furtună. Neuronii, într-un exces de egoism geometric, desenează săgeți în burțile cerului. Neuronii sunt ca niște stele neîmblânzite, nu pot fi fixate pe cer precum gâzele în insectarul elevului pasionat de mumificarea nimicului. Neuronii sunt stele coapte: unele se sting în rouă, altele ard în fântână, unele se lipesc pe foaia velină a blocului de desen, în partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ei binecuvântat. El avea o curiozitate sclipitoare, iubire și furtună, sarcasm și îi lipsea orice suferință. Poate că ar fi vrut să iubească, dacă ar fi avut vreun astfel de sentiment, însă el nu cunoștea decât o tandrețe instinctivă și neîmblânzită pentru animale. În afară de acel sentiment, el nu avea nici un altul. Însă era de o inteligență ieșită din comun. Și se întâlniră la toaletă, în fața chiuvetelor și a oglinzilor. Însă când el o prinse strâns, simțiră ceva. Ea știa că de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
intermediari între cele două lumi. De am fi fost acei copii inocenți și zburdalnici care să zâmbească nevinovați. Care să fi fost împreună și care să fi avut binecuvântarea îngerilor, să fi vorbit cu ei. Însă eu sunt o sălbăticiune neîmblânzită. După ce îl acostez (mă privește surprins) devine curios să mă cunoască. Este o noapte extraordinară, nu? (La Veneția toate nopțile sunt) Da, am observat și eu ceva deosebit. Dansăm, și uitându-se la mine, văzându-mă în noapte, nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
lipesc de aceste trupuri străine, aureolate de nimbul prosopului alb, le cercetează, le dumică, le înfulecă, fierbinți cum sunt, leșuite de apă, de susur, de abandon. Între picioare, părul aspru și negru se adună ca o perdea sârmoasă, de cânepă, neîmblânzită nici de izvor, picură încordat ca un arc, până la jumătatea coapsei. Oh, Imam, japonezele nu se rad precum noi, poate că bărbații lor sidefii, cu piele parfumată și mătăsoasă ca de femeie, nu le vor altfel, decât pătrunse în două
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
orbește" 亡, îi ia mințile bărbatului devenit, dintr-o dată, vulnerabil. Avem, aici, un prim indiciu al unei stranii stări de fapt: în spatele aparenței firave, în ciuda statutului de asuprit la care a fost supusă, în femeie se ascund forțe surprinzătoare, de neîmblânzit, de care bărbatul se teme. Din nou, Freud ar fi invitat să ia cuvântul... Ei bine, lista ar putea continua la nesfârșit. Totuși, vor spune unii dintre dibacii cititori, ce este nou aici? Acest portret al unei feminități văzute drept
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
au venit ca o cerere internă public exprimată (în cele mai multe cazuri). În consecință, ele reflectă experiența unor țări cu lungă tradiție de corecție social-democrată a inegalității șanselor, precum și prin politicile liberalismului bunăstării generale, în locul celor strict egoiste ale unui liberalism neîmblânzit de acceptarea unei astfel de egalități. Aceste legi se grevează la noi pe o vastă redistribuire a sărăciei într-un stat asistențial, un stat în care competitorii pentru asistare sunt foarte mulți și adesea din categorii aberante. Tranziția noastră a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
naționala din CAMERUN și s-a impus grație golului marcat de Oribe Peralta, în minutul 61. Pe lângă golul marcat, nord-americanii au irosit mai multe ocazii uriașe, prin același Peralta, Giovani dos Santos sau rezerva Javier Hernandez. De partea cealaltă, "leii neîmblânziți" au replicat prin Eto'o sau Benjamin Moudandjo, care putea egala în minutele de prelungiri. Greșeli uriașe de arbitraj După controversele create de penalty-ul acordat Braziliei în meciul câștigat în fața Croației, în partida dintre MEXIC și CAMERUN au avut loc
MEXIC - CAMERUN 1-0, în GRUPA A: GREȘELI uriașe de ARBITRAJ by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73950_a_75275]
-
cel puțin ciudată: "Mulți regi ai animalelor îi vor fi înfiorat în veacurile apuse, cu răgetele lor cutremurătoare, pe sîngeroșii consumatori de pîine și circ îmbulziți în încăpătoarele amfiteatre romane, spre a-și vedea nefericiții semeni uciși și devorați de neîmblînzitele fiare ale pustiei. Însă nici unul mai suveran, solar și leonin decît regele operei din zilele noastre, venit la 24 iulie 2009, să-i încînte, să-i cutremure și să-i înduioșeze ș...ț". Cronicarul nu se îndoiește că "leul" Domingo
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
prinși de vardiști? Poate această impresie rezultă dintr-o lectură rapidă a romanelor, dar și de la un transfer subtil și neprevăzut al acuzațiilor unor scriitori cu care am polemizat. Iată câteva exemple: „patos justițiar, fervoare justițiară, necruțător chestor moral" și „neîmblânzitul justițiar, sumbru, inchizitorial". Într-o recentă Istorie a literaturii am fost calificat drept „un masochist al scormonirii trecutului și un intransigent, gata să se răfuiască cu toți și cu toate". Dacă adăugăm cuvintele „prețios, justițiar, chestor moral" și „intransigent", poate
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
cu mergerea forțată la mitinguri, imaginea acelei existențe, astfel cum o înfățișează Mioara Apolzan în O vară cu Maia, îmi pare a fi una dintre cele mai elocvente din câte a produs, în domeniu, proza românească actuală. De un realism neîmblânzit, dramatică și hilară în aceeași măsură, cum a și fost în realitate. Sunt și câteva zone în roman în care autoarea pare să-și fi pierdut încrederea în capacitatea faptelor singure de a emite sensuri. Intervine atunci cu explicații în
Identitate recuperată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4736_a_6061]
-
cu o imediatețe irezistibilă; în vederea enormei colecții căreia i se devotase, Rudbeck țintea la o tehnologie a transcrierii prompte, în mărime naturală, - pasărea, abia vînată, era pusă direct pe hîrtie, trasîndu-i-se febril, cu mină de plumb, contururile. Paradoxal, această aplicație neîmblînzită nu-l apăra totuși de fantasme livrești, omul care voia să repertorieze exact toată suflarea Nordului căzu pradă unei himere lingvistice, ostenindu-se îndelung să dovedească proveniența laponei din ebraică. Un incendiu, în 1702, se înverșună, încă mai eficace, împotriva
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
istoriei, ci și bogăția infranuanțelor sufletești, după cum se vede din evoluția, oarecum în oglindă, a lui Jacob și a tatălui său. Copilul respins, bătut și disprețuit pentru că era prea nevolnic pentru a putea conduce o gospodărie, dar și tatăl dur, neîmblânzit de nimic, în stare să sacrifice orice pentru avere, inclusiv pe propriul fiu, la capătul unor aventuri existențiale-limită vor învăța, amândoi, să iubească, să înțeleagă, să ierte, să spere. Nu întâmplător, sfârșitul romanului este unul deschis. Ajunși în aridul Bărăgan
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
în Amorțire, felul cum intimitatea cu boala ori cu morbul creației distrug ori regenerează o luciditate, un sistem. Sau o identitate. Doar vag. Mult prea vag. Totul derapează în senzația de anecdotică aleatorie, prinsă, când și când, într-un text neîmblânzit. Nu se dezvoltă, de asemenea, o altă dimensiune promițătoare: ambiguitatea personajului, dinamismul incertitudinii și interogațiilor. Prea multe răspunsuri dinainte prescrise, fără ca cititorul să rămână în minte cu un erou emblematic. Soluția lui Lăzărescu e plină de emfază, dar dezamăgitoare: memorabilul
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
de martie - Timișoara -, anul IV, nr. 4, primăvara, 2009, pp. 357 - 364). După cum se dovedește prin cele patru volume de versuri publicate de Marian Barbu în anul 2012 - Mulțumesc lui Newton, înfricoșata iubire sau statuile iubirii, Aproximări soresciene și Cuvântul, neîmblânzitul cleștar -, livada cu merii lirismului marianobarbian este în deplinătate de rod, nu numai pentru descoperiri de noi soiuri de parfum, de cidru și de legi gravitaționale, ci și pentru redimensionarea lucrărilor edenic-melifere și de înalt-înțelepte academii cu unic balaur „admis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]