97 matches
-
Autorului Țipăt Matei 25:1-13 Țipătul pescărușilor, al nimfelor Mării Negre îl aud. Țipătul suferinzilor din Țara Soarelui Răsare. Sunt țipătul Mărilor,suferinzilor, pescărușilor,nimfelor,valurilor... M-am identificat cu ei. Vuietele Mării le aud; aud țipătul fecioarelor nechibzuite, al fecioarelor neînțelepte, uitându-și untdelemnul, stingându-li-se candelele. Agonie,disperare... sunt țipătul lor, simultan sunt bucuria celor cinci fecioare înțelepte. Bucurie și țipăt în noapte. Țipătul tânăr al fecioarelor dezgolite, pierzându-și puritatea, pierzându-și claritatea, uitându-și untelemnul. Vegheați dar
ŢIPĂT de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342645_a_343974]
-
să-l rănească; Focul și fierul îl vatămă,-l ucide, Averi îl pune râvna să râvnească, Să se măsoare, pe-altul să-l desfide, Trufia tot trufie dă să nască Și să desparte frați: ca un acid e! Sonetul XII Neînțeleptul e mânat de râvnă, Dar înțeleptul luminat o-nvinge, Neînțeleptul strică ce atinge, Și ceea ce e bun transformă-n scârnă. În timp ce înțeleptul se convinge, Cel prost nu vede paiul de-a sa bârnă Și rău cu rău în cumpănă atârnă
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
Averi îl pune râvna să râvnească, Să se măsoare, pe-altul să-l desfide, Trufia tot trufie dă să nască Și să desparte frați: ca un acid e! Sonetul XII Neînțeleptul e mânat de râvnă, Dar înțeleptul luminat o-nvinge, Neînțeleptul strică ce atinge, Și ceea ce e bun transformă-n scârnă. În timp ce înțeleptul se convinge, Cel prost nu vede paiul de-a sa bârnă Și rău cu rău în cumpănă atârnă; Deșteptul binele de rău distinge. Neînțeleptul suferă când cade În vreme ce
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
înțeleptul luminat o-nvinge, Neînțeleptul strică ce atinge, Și ceea ce e bun transformă-n scârnă. În timp ce înțeleptul se convinge, Cel prost nu vede paiul de-a sa bârnă Și rău cu rău în cumpănă atârnă; Deșteptul binele de rău distinge. Neînțeleptul suferă când cade În vreme ce-nțeleptul tot câștigă, Părând a pierde, urcă și nu scade. Neînțeleptu-n ciudă se intrigă, Dar înțeleptul tot deasupra șade Urcând mereu, verigă cu verigă... Sonetul XIII Trufia oarbă inima răcește, Emoția iubirii o îngheață, Prin dușmănie
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
de ani; și este cel ce înaintează până la cincizeci. Căci s-a aplecat deja spre sfârșitul vigoarei bărbatul care a trecut de cincizeci de ani și nu mai este în vigoare fără prihană, ci alunecă spre slăbiciunile bătrâneții. Și nici un neînțelept sau lipsit de vigoare nu poate sluji fără prihană lui Dumnezeu, dacă este drept să se spună că faptele ce privesc spre virtute și se bucură de lauda legiuitorului sunt fapte ale vigorii și chibzuinței preafrumoase“. Prin urmare, slujirea la
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > GREȘELI Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016 Toate Articolele Autorului Text scris de Edina Farcaș: O alegere neînțeleapta, O sfătuire deșarta. Greșitul mi-e artă, Mă oprește faptă. Vai, dar ce regret... Finalu-i concret... Mare defect. Mintea...? Fără de efect. Prostia dulce Lovește fulger! Omul să-l culce, Cu-al inimii ger. Timișoara, 16.03.2016 Edina Farcaș Referință
GRESELI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379988_a_381317]
-
respiri, iar eu rimez cu tine În dulcea noastră împreunare să naștem o dilemă Iar pe hârtia simplă să redau suspine? O, dă-ți ție mulțumirea, dacă te vezi în mine Fiindcă te-asorb precum pâmântul face cu lumina Și numai neînțeleptul scornește minciunile-ruine Atunci când, din iubire simțirea poartă vina Fii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică, Față de cele nouă ce rime invocă-abrupt Pronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică, Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar rupt Și dacă-a
SONETUL 38 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381391_a_382720]
-
respiri, iar eu rimez cu tine În dulcea noastră împreunare să naștem o dilemă Iar pe hârtia simplă să redau suspine? O, dă-ți ție mulțumirea, dacă te vezi în mine Fiindcă te-asorb precum pâmântul face cu lumina Și numai neînțeleptul scornește minciunile-ruine Atunci când, din iubire simțirea poartă vina Fii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică, Față de cele nouă ce rime invocă-abrupt Pronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică, Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar rupt Și dacă-a
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
temăîn timp ce tu respiri, iar eu rimez cu tineîn dulcea noastră împreunare să naștem o dilemăIar pe hârtia simplă să redau suspine?O, dă-ți ție mulțumirea, dacă te vezi în mineFiindcă te-asorb precum pâmântul face cu luminași numai neînțeleptul scornește minciunile-ruineAtunci când, din iubire simțirea poartă vinaFii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică,Față de cele nouă ce rime invocă-abruptPronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică,Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar ruptși dacă-a mea trăire în versuri
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
o cheltuiască în ură și înverșunare, atunci în el lucrează rațiunea, logica, atenția, măsura și toate celelalte însușiri ale sale necesare grelelor încercări. Cel care însă își va purta forțele în încercări zadarnice se va slei curând de puteri și neînțelept fiind nu va ști să iasă la liman. Așadar, trebuie să fim înțelepți ca șerpii, dar blânzi ca porumbeii, spuse magistrul Ruthavan. Cuvintele acestea din urmă le-am auzit cu urechile mele din gura celui pe care l-am căutat
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
jucând pe maidanele astea, ar putea câștiga bani ar încântă cu fotbalul lui atâtea oameni. În orice domeniu din viața întâlnești oameni care ar fi putut sta alături de cei mai mari în domeniul respectiv, însă din cauza circumstanțelor sau a alegerilor neînțelepte cei din categoria acestui jucător nu ajung sus, acolo unde ar trebui să fie, întâlnești astfel de situații în viață ce nedumeresc.“ Nicolae mă privi puțin apoi urmări terminarea unei faze de acelaș jucător după care imi spuse: ,,Așa este
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
oceanul în fund pune Perla, iar că paiul sus îl ține, E spre marea sa rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în fund pune Perla, iar că paiul sus îl ține, E spre marea sa rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu-și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și noapte, nu-și frămîntă creierul cu privire la ceea ce trebuie să facă sau nu, rămîne indiferent la laudă și la blam, se crede superior tuturora, trăiește viață lungă" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 120). Întocmai ca și omul rău, neînțeleptul constituie o primejdie pentru salvarea omului bun; de aceea, și de societatea acestuia trebuie să fugă: Să rătăcești, alături de jivine, Prin văgăuni de munți e mult mai bine -, Decît cu ne-nțelepții să trăiești (Pe veșnicie-avîndu-i lîngă tine) În splendide
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru salvarea omului bun; de aceea, și de societatea acestuia trebuie să fugă: Să rătăcești, alături de jivine, Prin văgăuni de munți e mult mai bine -, Decît cu ne-nțelepții să trăiești (Pe veșnicie-avîndu-i lîngă tine) În splendide palate-mpărătești. [21] Pentru neînțelepți este zadarnică orice învățătură, căci "învățătura servește la întărîtarea (mînierea) celor fără de minte, nu la liniștea lor" (328, 2). De altfel, neînțelepciunea este considerată ca o pedeapsă divină: "Zeii răpesc mintea aceluia, pe care doresc să-l piardă" (339, 3
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doresc să-l piardă" (339, 3). Și, atunci, se întreabă gînditorul indian: Cine-nțelepciune n-are Pentru ce să-nvețe carte? ... Orbului la ce bun, oare, De oglindă să-i faci parte? [26] 3) Prietenul În afară de omul rău și de neînțelept, care, cum s-a văzut, trebuie lăsați la o parte, se recomandă bunele raporturi cu toată lumea, mai ales cu cei înțelepți, cu rudele, cu cei sus-puși: Cu înțelepții fii iubit, Cu rudele să fii unit, Pe cei sus-puși nu-i
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
uneori multiplicat. Așa, bunăoară, "femeia este cauza dușmăniei dintre oameni" (330, 1), "femeie fără gelozie nu există" (328, 10); pentru omul bătrîn, femeia tînără nu e nici mai mult nici mai puțin decît "otravă" (328, 9); "femeile îndrăcite răpesc mintea neînțelepților" (328, 14); "femeia rea (frumoasă) ca o floare de lotus îmbobocită este un heleșteu plin cu flori de lotus, în care se ascunde un crocodil" (340, 13). Citez din Panciatantra, I, 61 (trad. cit.) cea mai semnificativă, după cît se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Macedonia, Tessalia, parte și în Dacia ripensă, și întrecea apoi atât prin număr cât și prin tărie fizică pe nația grecească, mai civilizată dar și mai moleșită, ofta de mult sub guvernul bizantin, slab de bătrânețe și, pre cât de neînțelept, pre atât de iubitor de arbitrariu. Chiar numai iubirea de pompă și risipa pe care le vădea peste măsură curtea împărătească trebuiau să ducă neapărat la supraimpunerea și stoarcerea tuturor provinciilor, dar mai mult decât acestea îngreuia populația, șicanată în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
diferite ale așteptării și supunerii în istorie, de la amânarea filosofică, modalitate de a așeza destinul sub vremi (Miron) la curajul scurtcircuitării riscante (Velișco) și la acceptarea benevolă, dar șireată, a tutelei turcești (voievodul). Prins între forțe contrare și în mecanismul neînțelept al istoriei, care nu se lasă decodat prin nuanțe, Miron este decapitat, iar tragedia sa rămâne să vorbească despre „fascinația unei posibilități”. Producția dramatică a lui S. este completată în anii ’80 cu o serie de comentarii și eseuri critice
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
1999. Buna Măriții, Fapte și povești pentru copilă, Sâncrai, 1955-1977. Cătălin Zamfir, Nimic nu-i mai practic decât o teorie bună, București, 1976-1978. Cornel (Co), Vagabondaj de adolescență, Hunedoara, 1970-1974 (plus). Cornel C., Nathaniel, București, 1996-2004. Cornelia G., Dragii mei neînțelepți, Foișorul de foc,1985-2004. Cristi Petru, Personaj din Cadmav și alte povestiri, București, 19978-1997. Cristi Pârvulescu, Profesia mea: democrația, București, 1993-2004. Cristina Z., Roumanie, mon amour, Bloomington, 2003. Dana I., De foarte aproape, București, 1999-2004. Dana L., Farmecul discret al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nebunie și nu poate lua alte forme decât ale urâtului. În Pildele lui Solomon întâlnim aceeași echivalare între nebunie și moarte: „Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă și care nu știe nimic... ea poftește pe cei ce trec. Cine este neînțelept să intre la mine; Și omul nu știe că acolo sunt numai umbre, iar cei pe care îi poftește nebunia se află de mult în adâncurile șeolului (locuința morților)” (Pilde, 13-18) Urâtul este moartea, îndepărtarea de centru, este nebunia necredinței
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală, este lumina. 14. De aceea zice: "Deșteaptă-te tu care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina." 15. Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. 16. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. 17. De aceea, nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului. 18. Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh. 19. Vorbiți între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
cu mine. Omul acrit și singuratic care se furișase înapoi în Brooklyn cu mai puțin de un an în urmă, omul terminat care se convinsese pe sine că nu mai are pentru ce să trăiască - tontul de mine, Nathan cel Neînțelept, care credea că nu are nimic mai bun de făcut decât să aștepte să moară, preschimbat acum în consilier și confident, amant pentru văduve focoase și cavaler rătăcitor care salva domnițe aflate la ananghie. Aurora opta să discute cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
se amestece în mod direct în administrație. Presupun - Tews recunoștea în sinea lui cu părere de rău - că nepotul meu Clane se află în deplinătatea drepturilor sale; dar își aminti de-o vorbă de-a mamei lui: - Este un bărbat neînțelept acela care își exercită drepturile. Râse schimonosit. În acea seară, exact înainte de a se duce la culcare, Tews avu o sclipire de fină intuiție: Iar alunec pe panta suspiciunii - aceleași temeri care m-au tulburat când mă aflam pe Venus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
dânsul se întoarce la Roma mulțumit cu izbânda sa, și fără a fi adaus nici un nou teritoriu imperiului roman. Traian, om înțelept, trebuia să fi recunoscut că marginile împărăției sale erau si așa prea întinse și că era cu totul neînțelept de a încerca să le mai lărgească. Apoi fluviul Dunărea era în răsărit ca și Rinul în apus, o apă lată și adâncă, a cărei trecere era ușor de împiedicat, încât era nepolitic a o depăși și a împlânta pajurile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]