1,431 matches
-
sfâșiat De chiar lumina țipătului său? Așa e lovit cel ce învață Cuvintele divine pe de rost. îngenuncheat vestește în sine Tot ceea ce se roagă Peste durere, peste bucurie. E ca un meteorit pe care focul a scris O vindecare neînțeleasă, Semne căzând din cer Din lume în lume Pentru a crea un pământ fără abis Ce însumă toate abisurile. * Am scris poemul dar de ce l-am scris încă, De ce l-am făcut podoabă Unei săli de sărbătoare pustie în care
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
cel ce iese e intrarea îngenuncherii mândre. Nimic mai sus, nimic mai jos, Nimic din ființă, nimic din a nu fi Sau numai acord chiar dacă la început Fără scop, așa cum Dumnezeu Fără scop a creat această lume într-un înțeles neînțeles. * Inimă ce privești zidul Cu bătăile tale ce se opresc Uneori pe marginea izgonirii, Vino și lasă-te cântată Chiar de ispită. E noapte încă, prea multă noapte Peste tot ce zboară, Peste tot plutește Primindu-ți văpaia. Ne cunoaștem
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Topciu, Clara și Cezar) până la Tirana și Înapoi la București cu o săptămână Înainte de teribila moarte ciudată a Maestrului. O felicit din inimă pentru acest mare act comemorativ de cultură și de respect pentru cel care a fost marele poet neînțeles Cezar Ivănescu! Evenimentul a fost organizat de Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR) și Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21”. Este remarcabilă admirația albanezilor pentru Poet, care după mamă este albanez. Este remarcabil și efortul comunității
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
-și are adâncimea sa și care suflet nu-și are Cuvântul Lui Dumnezeu din care a fost Întrupat? 921. Nimeni nu va ști vreodată de ce s-a născut un nimeni pentru a muri același nimeni. 922. Privește la vântul cuvintelor neînțelese cum spulberă părul Învolburat de evenimente ale acestei lumi și Înțelege-ți speranța. 923. S-a Învins cineva pe sine fără să moară? 924. Oricât de mult ai dori să devii un altul până la moarte tot tu vei rămâne chiar
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
ce alungi fiecare durere și trecut la coșul unor amintiri disperate pe care urmează să le spele viața care le-a dat naștere. 958. Suspinul este frontiera dintre lumina speranței și posibilul Întuneric al neîndeplinirii ei. 959. Cine poate Înțelege neînțelesul va ști ce anume este cunoașterea. 960. A crede Înseamnă Înainte de toate ați aminti. 961. Ascultă mai curând de adevărul morții decât de minciunile vieții. 962. Dacă nu ar fi binele și răul ar mai fi lupta sau viața acesteia
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
te Întreba dacă-ți place ce vezi. 993. A fi, trebuie să fie pentru noi a iubi. 994. Nimeni nu poate rămâne În urma morții. 995. Doar prin sacrificiu ne comparăm cu divinitatea. 996. Cel mai Înspăimântător ar trebui să fie neînțelesul și nimic altceva, doar că lumea ar deveni imediat un iad. 997. Cum moartea poate fi Învinsă numai prin moarte și visul vieții poate fi Învins numai prin vis.De aceea cel ce nu visează nu va ieși niciodată Învingător
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
distanța inimii sale, prin țara fantasmelor mele... Credeți-mă! N-am vrut decât să mă joc În părul curcubeului... București, 4 iulie 2009, la 55 de ani... DE ÎNDURARE Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței În umbra cea veșnică și neînțeleasă. Fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă, Într-o nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și nedumnezeit ateu... Imaginați-vă! În umbra secundei stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat pe calcanul de ardezie al unui prezent sugrumat! Nici un război, nici o
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
de lumină. A doua, teologia prin negație, e numai locul lui Dumnezeu. Prezența însăși a lui Dumnezeu e mai presus decât aceasta. Prima și a doua treaptă de cunoaștere au o oarecare lumină în ele căci nu sunt cu totul neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele două trepte ale cunoașterii pe de alta, în ea e o cunoaștere mai bogată
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
a doua treaptă de cunoaștere au o oarecare lumină în ele căci nu sunt cu totul neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele două trepte ale cunoașterii pe de alta, în ea e o cunoaștere mai bogată, mai adâncă, mai nemijlocită a prezenței lui Dumnezeu<footnote Idem, notă explicativă, nr. 149, în Filocalia..., vol. VII, pp. 333-334. footnote>. Însă, Sfântul Grigorie
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
dumnezeiești, nu inventarea sau bănuirea ei cu ajutorul cugetării, cu închipuirea sau cu nălucirea. Apofaticul acesta e un plus nesfârșit, nu un minus față de cele cunoscute prin simțuri și prin rațiune. Nevăzutul nu e pur și simplu nevăzut. Nevăzutul e văzut; neînțelesul și necunoscutul sunt experiate mai intens decât cele văzute și cunoscute în planul celor create<footnote Idem, Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie..., p. 289. footnote>. 2. teologia negativă o putem înțelege și experia, unirea este negrăită și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și necunoscutul sunt experiate mai intens decât cele văzute și cunoscute în planul celor create<footnote Idem, Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie..., p. 289. footnote>. 2. teologia negativă o putem înțelege și experia, unirea este negrăită și neînțeleasă chiar de cei ce o pătimesc; 3. numai cei îndumnezeiți au acces la ea<footnote Ibidem, cap. 35, p. 308. footnote>. Lumina se primește în m i n t e a c u r ă ț i t ă de
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos”<footnote Arhim. Sofronie, „Din învățăturile Sfântului Siluan”, în „Epifania“, nr. 1, ian. febr., 1998, p. 11. footnote>. Astfel, Dumnezeu, într-un chip neînțeles nouă, i-a dat Sfântului Siluan să cunoască esența păcatului atât de adânc și de puternic, încât el simțea cum trăiește muncile iadului, aici, pe pământ, și în acest iad el striga la Dumnezeu, Îl ruga cu lacrimi și cu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la Neptun? Anul acesta, de vreo săptămâna, a părut revoltata, gonindu-ne, cu valuri cât casa. Din zori și până-n noapte și de seară până când geana aceea roșie se naște la confluenta cerului cu apă, marea este răsuflarea neîncetata și neînțeleasa a pământului, misterioasă, plină de vitalitate, energie cosmică, matrice dumnezeiasca. Mulți au scris despre tine, Mare! Cunoscători și inspirați au fost, credem noi, mai ales Zaharia Bârsan, Hemingway și prozatorul chinez Wang Meng (vezi cartea de nuvele Lacul adânc, Editura
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
spre cărți vechi, spre chipuri domnești ce au făcut istorie. O minte luminată ce încerca să vadă dincolo de noi, viața. Era că o rugăciune în noapte pentru noi care trudeam în să. O voce puternică, un suflet cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
dacă te urci într-un autobuz în Tours, de exemplu, jumătate din călători sînt străini de neamul, de limba și de credința francezilor. Prin urmare, putem înțelege de ce unii francezi, cetățeni simpli sau ziariști pot fi deranjați de auzul cuvintelor neînțelese. Deschiderea umanistă înțeleasă în sens eronat duce la tulburare în societățile vestice și continuînd, pare că va avea tot felul de consecințe antiumane pentru ambele părți. Estul nu are această problemă, ba mai mult decît atît, rușii, românii, ucrainenii, grecii
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
smuls conjunctural de jos, din postura de funcționar umil, anxios, inapt de decizie, așadar cu totul nepotrivit epocii și situației ivite, și pus să răspundă de organizarea unui ambițios combinat industrial. El nu rezistă în escaladarea excelenței impostoare, în fapt neînțelese, și revine la umilința și insignifianța comună, atât de potrivită și de omenească, în ceea ce-l privește. Al doilea pasaj, 1975, este tot un roman al industriei, pe structura anchetei. Aici sunt investigate accidentele de la un pasaj de cale ferată
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
picuri mari de ploaie de pe frunze alunecând sub gulerul cămășii, pe umeri și pe sprâncene. Or, tocmai când spațiul înconjurător pare mai autentic și mai viu, tânărul țăran își mărturisește starea: ,, Am fost luat direct din somn/ la treaba asta neînțeleasă”. Moartea ia pe cineva direct din somn, dacă admitem că poemul lui Ioan Alexandru narează o istorie ce are loc într-una din posibilele durate de apoi... Dar și în lumea de toate zilele se întâmplă cu trimișii puterii totalitare
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
istorie ce are loc într-una din posibilele durate de apoi... Dar și în lumea de toate zilele se întâmplă cu trimișii puterii totalitare să ia în plină noapte fracțiuni semnificative de populație pentru a le trimite la o treabă ,,neînțeleasă”. Nu putem ști la ce anume s-a gândit poetul, și nici nu e foarte important s-o știm, e de ajuns că opresiunea reală va fi apăsat până și asupra imaginii lumii de dincolo: ,, Și tu, mamă, nicicând n-
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Veniamin, unde personajele se confundă în umbra prăfoasă a decorului. Evadarea, nu numai că nu e posibilă, dar nici nu e dorită. Esmeralda, cea de a doua nuvelă din volum, tratează, devitalizînd, tema exotismului, îi reduce vraja la superficiale (și neînțelese) cărți poștale. Personajele sînt abulice, autiste, cu aparență fantomatică, viața e puțină și rigidă, îmbătrînită. Atracția inexplicabilă a Esmeraldei pentru leul de la circ nu duce la ruperi spectaculoase de ritm, ci la cîteva momente de pace, de pierdere a identității
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
extraordinare cărți decît subcapitolul Vapoarele. Revolta cailor (...) Aflăm și pretat a fi cu toții, înfometați pe o insulă-închisoare, sub conducerea unui "rege nebun", pînă în decembrie 1989... ( Desigur, cheia mitologică e preferabilă: Constantin Pierdutul I-ul rămîne un geniu matematic neînțeles, un dicomesian care, din pricina lipsei de instrucție, a sfîrșit nebun, ca pensionar al Bodegii Armeanului, patronată de Iapa-Roșie. Eu n-am făcut aici decît a propune și o altă perspectivă de receptare decît aceea a majorității comentatorilor...).
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
vânt, Ci calcă, peste lespezi încovo-iată, Înger pururi încătușat de pământ. Adâncu-i glas n-ajunge la stele... Brațele-i vântură cenușă și lut Presărându-le peste răni grele Dar Domnul a ales-o de la început. În ochii ei lucește, încă neînțeleasă, Lumina semnului Lui izbăvitor Și-a pus-o mai presus, crăiasă Și pildă, îngerilor tuturor. Ea nu știe... dar când somnul o doboară, În miezul nopții și-al tăcerii, Marii îngeri pe pământ coboară Și se pleacă de sărută picioarele
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
pentru că rezultatul era previzibil. dar, nu-i așa, este nobil că la o anumită vârstă să te lupți pentru cauze cvasi pierdute. dai bine în peisaj, te vede lumea, iar mă târziu eșecul cauzei îți conferă o aură de martir neînțeles, doborât de sistem, de om bun care s-a născut fie prea devreme, fie prea târziu. iar în timp ce noi ne jucăm de-a stinsul luminilor doar așa, for the fun of it, dar și pentru a ne vedea crescând blogurile
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
Gabriel Dimisianu Bunul-simț ca paradox Nu este ușor să trăiești în lumea noastră literară, respirând, alături de componenții ei, fumurile vanităților creatoare și noxele veleitarilor. Nu e deloc simplu să găsești o formulă de conviețuire socială cu atâtea genii neînțelese câte numără literatura autohtonă, cu atâtea grupuri și grupuscule convinse de dreptatea lor definitivă și cu atâtea individualități pentru care limba română e un culoar prea strâmt, și totuși frecventabil. Climatul acesta nu e de dată recentă și nu-l
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
morții cel din urmă!... Icoane, statui... Icoane, statui, Imagini rare în care apui Cu disperare Ca-ntr-un asfințit Al Tău, Părinte, Pe dealul sfințit De mai-nainte. Mă duci, mă mai duci Prin cețuri dese La rânduri de cruci Neînțelese... De ce m-ai făcut, Ori eu pe Tine? Eternule Mut Printre destine! De-ar fi să-nțeleg, De-ai înțelege! Cum pot să dezleg Această lege în care apui Cu disperare, Din ce-i, din ce nu-i, Din lumea
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
Ai rămas, undeva suspendat, într-o lume străină de tine, nu ești cel de aici, acea lumină trandafirie, iubirea, plutind amețitor spre mine, dacă nu ai forță s-o descoperi, împărtășind-o, rămâi în spate, rece și-ntunecat, în realități neînțelese, un teatru cu actorii ce-și uită rolurile. Mergi cu ochii-nchiși, uiți că ai ochi, știai că undeva există o altă viață, popas între veniri și plecări, mult mai târziu ai înțeles asta, ca și acum nu poți fi
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]