128 matches
-
răbdare să-mi ascultați povestea! - Hai, spune, am să te ascult! - Mult prea bunule și luminosule împărat, pe vremuri, treceai prin țara noastră, iar oamenii și copiii îți aduceau cântări de slavă pentru lumina razelor tale. Apoi ne-ai părăsit. Neîndurata Iarnă amarnice și cumplite suferințe ne-a adus. - N-a plâns destul Durerea pentru voi să vă aline suferința? - O nu, mărite împărat, și lacrimile ne-au înghețat sub biciul nemilosului slujitor al Iernii, fiorosul Ger Sticlos. - Dar, poate, v-
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea la judecată și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă este blândețea, rodul ei este iubirea, iar sfârșitul spre care conduce ea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
din jur. Iar omul a început să se vaiete de durere, căzut pe rădăcinile bradului. Zăpada rece ca gheața îi umpluse fata și hainele. Dar nici nu mai simțea zăpada, doar capul îi vâjâia cumplit, iar durerile rănilor erau de neîndurat. Nici n-avea putere să mai strige. Și-apoi, cine l-ar fi auzit în acea pustietate? Cu chinuri cumplite reuși să se târască de sub brad. Se rostogoli în pârâu, unde dădu de zăpadă multă și rece, ca gheața. Un
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
a născut. O zi de 13. I-a bulversat această dramă. La care au reacționat diferit. Corina s-a ferecat în durerea ei. Emil a avut o aventură. Pentru sufletul delicat și chinuit al soției sale, asta a fost de neîndurat. Au divorțat. Când ea a ajuns acasă de la Tribunal în ziua când s-a pronunțat divorțul, l-a găsit în fața ușii așteptând-o. Nu l-a putut primi înăuntru căci era însoțită de viitorul ei soț. Peste un sfert de
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
copt și a sunat ora binecuvântată a secerișului. Cu o săptămână mai'nainte, vântul, care până atunci adia prin câmpii, deodată a încetat de a sufla; nici o urmă de nor pe cer, din a cărui înălțime nemărginită arde un soare neîndurat. Termometrul arată 450- 460 la umbră și în două, trei zile, grâul e pierdut. Întreaga muncă a omului a pierit fără nici un rezultat; nădejdile de primăvară s'au risipit în câteva zile, iar câmpiile s'au prefăcut în praf și
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
pe ultimul pahar, tremura. Cei din urma prieteni, bacilii, scânceau lugubra melodie a ultimei toamne: acompaniindu-i, gura mea, Doamne, te înjura și ochii, demenți, râdeau. Mercurul termometrului spart se scălda în vinul închegat al ultimei nopți - în sângele altei neîndurate morți. Sfârșitul, îndepărtatul sfârșit, zăbovea prin aluviunile coastelor rărite. Referință Bibliografică: Ben Corlaciu / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 349, Anul I, 15 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
și abia mă abțin să nu urlu de spaimă, se lansă el într-o spovedanie.... Cred că și voi la fel! Cel mai tare mă doare că sunt responsabil de impasul în care ne aflăm. Asta mi se pare de neîndurat, mi-aș da ani din viață să vă știu pe fiecare în siguranță, printre ai voștri... Regretele sunt inutile... Nu am cuvinte să-nfățișez toată durerea mea... Niciodată nu-l văzuseră pe Americanul plângând. Iată că acum, două bobițe părăsiră
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
Zadarnic strigă frunnzele după un strop de apă. Vara nu se dă plecată, nici în ruptul capului, continuând să ne sufoce cu temperaturi care depășesc 37 de grade, la umbră. Și asta durează de o veșnicie... din luna iulie. Aproape de neîndurat! Aproape că îți vine să pui mâna în gâtlejul ei și s-o determini să fugă, fără să mai privească în urmă. Astăzi, 3 septembrie 2015, am vizitat-o pe mama la spitalul Sf.Sava, din Iași. Un drum care
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
Zadarnic strigă frunnzele după un strop de apă. Vara nu se dă plecată, nici în ruptul capului, continuând să ne sufoce cu temperaturi care depășesc 37 de grade, la umbră. Și asta durează de o veșnicie... din luna iulie. Aproape de neîndurat! Aproape că îți vine să pui mâna în gâtlejul ei și s-o determini să fugă, fără să mai privească în urmă.Astăzi, 3 septembrie 2015, am vizitat-o pe mama la spitalul Sf.Sava, din Iași. Un drum care
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
Zadarnic strigă frunzele după un strop de apă. Vara nu se da plecată nici în ruptul capului, continuând să ne sufoce cu temperaturi care depășesc 37 de grade la umbră. Și asta durează de o veșnicie... din luna iulie. Aproape de neîndurat! Aproape că îți vine să pui mâna în gâtlejul ei și s-o determini să fugă, fără să mai privească în urmă.” („O vizită la spital”). Sau, când toamna intră pe făgaș, dobândindu-și caracteristicile, aproape că devii martorul metamorfozei
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
cer adăpost sub acoperișul omeniei și milei ; li se închid porțile în față se ridică în fața groazei de întuneric păduri de ghimpi și munți de neputințe ape tulburi întunecă orizontul incertitudini au împânzit ogorul și nedreptate; își aștern manta -colți neîndurați știme extremiste pân-la cer în calea haosului spiritele sunt tulburate; brexit și atentate! de la țărmul lumii creștine regele militează-pietate! -dăruiți adăpost băjeniților lupii și turmele laolaltă în pădurile imperiului! -ooh Doamne! Pietate! Referință Bibliografică: Pietate / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN
PIETATE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373593_a_374922]
-
a născut. O zi de 13. I-a bulversat această dramă. La care au reacționat diferit. Corina s-a ferecat în durerea ei. Emil a avut o aventură. Pentru sufletul delicat și chinuit al soției sale, asta a fost de neîndurat. Au divorțat. Când ea a ajuns acasă de la Tribunal în ziua când s-a pronunțat divorțul, l-a găsit în fața ușii așteptând-o. Nu l-a putut primi înăuntru căci era însoțită de viitorul ei soț. Peste un sfert de
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
a născut. O zi de 13. I-a bulversat această dramă. La care au reacționat diferit. Corina s-a ferecat în durerea ei. Emil a avut o aventură. Pentru sufletul delicat și chinuit al soției sale, asta a fost de neîndurat. Au divorțat. Când ea a ajuns acasă de la Tribunal în ziua când s-a pronunțat divorțul, l-a găsit în fața ușii așteptând-o. Nu l-a putut primi înăuntru căci era însoțită de viitorul ei soț. Peste un sfert de
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
nimeni nu se-așteaptă să moară, Când plaiul meu,pângărit de neagra-i aripă, Rămase străin și pustiu de măicuța-mi iubită. Apoi,mai coborâse odată,demult,demult, Acum știu ce urmărea din veselul vânt, Acum știu de ce rotește sus,neîndurat, Prin ce țări de jale zboară ne-ncetat. Referință Bibliografică: Vulturul de piatră / Stroie Mugurel Cătălin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stroie Mugurel Cătălin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VULTURUL DE PIATRĂ de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372130_a_373459]
-
Zadarnic strigă frunnzele după un strop de apă. Vara nu se dă plecată, nici în ruptul capului, continuând să ne sufoce cu temperaturi care depășesc 37 de grade, la umbră. Și asta durează de o veșnicie... din luna iulie. Aproape de neîndurat! Aproape că îți vine să pui mâna în gâtlejul ei și s-o determini să fugă, fără să mai privească în urmă. Astăzi, 3 septembrie 2015, am vizitat-o pe mama la spitalul Sf.Sava, din Iași. Un drum care
O VIZITĂ LA SPITAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379242_a_380571]
-
atunci să fiarbă În sufletele june. Condamnați la nemișcare de către suveranii lumii, lăsați la cheremul tuturor pedanților, al trândăvelii și plictisului, tinerii vedeau cum le pier puterile. Toți acești gladiatori Îmbibați În uleiuri purtau În adâncul sufletului o suferință de neîndurat. Cei mai bogați au devenit libertini; cei cu o avere modestă au ales fie roba, fie spada; iar cei săraci s-au aruncat cu entuziasm În marile cuvinte și-n acțiuni fără de scop”. Dar dacă refuzai aceste căi? Dacă alegeai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aici, validând un critic nu doar cu opinii proprii, dar și cu un stil ușor recognoscibil. Mergând deseori împotriva curentului, D. încearcă să ofere o altă imagine decât cea cunoscută asupra scriitorilor comentați. Astfel, Ioan Alexandru a devenit un „imnograf neîndurat, ale cărui volume vor crește ca aluatul, până la proporțiile cărămizilor”; pe Dan Deșliu, având doar calitățile unui poet minor, „istoriile literare îl vor consemna, probabil, ca pe un Vlahuță al jumătății din urmă a acestui veac” etc. Tonul debutonat, dezinvolt
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
ș. a. m. d. " fără liniște și fără preget. Că nu mai putea fi vorba de lucru era lămurit. Deci desistai de la muncă ca să mă plimb prin oraș, dar observai numaidecât că picioarele mele, mișcîndu-se, mergeau în tactul clămpăniturii acelor versuri neîndurate. Când nu mai putui suporta mi-am schimbat pașii... Dar nu-mi ajuta...... versurile se adaptau pasului meu nou și mă chinuiau întocmai ca mai înainte. M-am dus iar acasă, suferind tot timpul înainte de amiazi; suferii pe când mâncam mecanicește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a avea mult înțeles și-n orice caz nu e trist și 002D cu toate acestea - n-am auzit niciodată ceva care să sune așa de patetic ca aceste versuri. Ce e?... Dar nu mai auzeam nimic. Eram departe, cu neînduratul, rupătorul de inimă vers: Pentru cursa care costă Zece bani, biletu-i alb. Pentru cursa care costă Douăzeci, biletu-i verde. Pentru cursa care costă Treizeci e biletul vânăt. Clanț! cu toții, frați iubiți! Faceți găuri unde știți. Ce s-o fi-ntîmplat în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știe, o medicină „psihosomatică”. Pentru frumusețea exemplelor date de Michel de Montaigne, menționăm În continuare cîteva: „O femeie care credea c-a Înghițit un ac odată cu Îmbucătura de pîine, striga și se chinuia de parcă ar fi avut o durere de neîndurat pe gîtlej, unde credea că s-ar fi oprit acul. Însă, Întrucît nu era nici o umflătură, nici partea din afară vătămată, judecînd că nu era decît Închipuire și Încăpățînare, din pricina unei bucăți de pîine care o zgîrÎiase pe gîtlej, un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ai „realului” dat de-a gata) nu poate accepta, În simultaneitate, o asemenea tensiune. Iată de ce s-a inventat timpul 1, o ficțiune destul de grosolană, dar eficientă, despre un fel de afectare, de boală a lucrurilor, care sub povara de neîndurat a imperfecțiunii macină și spulberă totul. Cu ajutorul acestei invenții, istoria interioară (mereu contradictorie, dar mereu toată) a ființei tale poate fi tăiată În felii diferite, explicitată și astfel anihilată. P și non-P nu pot fi ambele adevărate În același timp
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
însetat de tot ceea ce poate să ofere clipa unui om care trăiește din plin și, totodată, o domină prin luciditatea sa, el s-a grăbit să ne dea, în toate aceste domenii, măsura talentului său genuin, presimțind parcă zgârcenia Parcelor neîndurate, care ne taie firul vieții cu foarfecele”. Surprinzătoare e, la Radu Stanca, sinceritatea poemelor, deși punerea în scenă nu lipsește. Balada erotică, începută, în chip tradițional, cu o notă fantastică, galopantă, e întoarsă spre motive intime, încât Pierrot-ul care
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate și - nădăjduiesc - al marii creații. Condiția primordială: menținerea singurătății și zăgăzuirea, dând peste bot, la orice încercare de intimitate a oamenilor mediocri. Iubesc tot mai mult pomii, plantele și animalele. Munca și copiii sunt două coordonate arhisuficiente pentru viață.” Ieșit
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
și mai strălucitor. Pe o vreme calmă, a înota în plin ocean este un lucru la fel de ușor pentru cineva cu experiență, pe cît e de ușor să circuli pe uscat într-o trăsură cu droturi. Dar pustietatea oceanului este de neîndurat. Cine-ar putea să descrie intensa concentrare a omului pierdut în mijlocul unei asemenea pustietăți nemiloase? Observați cît de aproape de vasul lor se țin marinarii cînd se scaldă într-o mare calmă, înotînd doar de-a lungul bordurilor lui. Dar oare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cutremur, Tresar la pasul tău, când treci, De-al genei tale gingaș tremur Atârnă vieața mea de veci. Te duci și rău n-o să-mi mai pară De-acum de ziua cea de ieri, Că nu am fost victimă iară Neînduratelor dureri. C-auzu-mi n-o să-l mai întuneci Cu-a gurii dulci suflări fierbinți, Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci Ca să mă faci să-mi ies din minți. {EminescuOpI 212} Puteam numiri defăimătoare În gândul meu să-ți iscodesc
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]