64 matches
-
cu picături de nas tronând pe noptieră mă coboară pe scara evoluției spre protozoare, nu mai văd rostul de-a mă bărbieri, spăla pe dinți, da cu aftershave, dezodoriza - pentru cine, dacă nu simt -, totuși o fac, fiindcă starea de neîngrijire aș resimți-o dureros, nu olfactiv, ci cumva parasenzual, reflexiv, peste vreo oră în metrou. În octombrie, pe strada noastră se pusese deja o peliculă de gheață, amestecată într-un cocktail dizgrațios cu frunzele descompuse. Pe vremea asta eu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în acest moment sunt însărcinat cu revizuirea acelor articole din Brockhaus cari se ating de români, o lucrare de care se interesează și M. S. Domnul și care trebuie s-o fac cu cea mai mare îngrijire. Iertați, vă rog, neîngrijirile de stil ale scrisorii de față și credeți că sunt amețit de cap, văzîndu-mă pus în curentul unor nefericiri familiale cu cari eu, ce am fost avizat la un trai singuratec și la puterile mele proprii, nu sunt deprins și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
un loc al ei era mânjită cu coloare galbenă ca aurul... El s-apropie de fereastă și se uită mult la locul mânjit. - Hm! da, da! aici trebuie să fie visul vieței mele... Și, ca și când s-ar fi speriat de neîngrijirea cu care lăsase dulapul deschis, aruncă iute pergamentul în fundul lui și-l închise iute c-o cheiță, de oțel... Apoi începu să se primble prin cămară... O oală de flori numai cu pământ era într-un colț... El turnă pământul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mari de bani, adunându-se în timpul anilor de judecată dosare cu acte de peste 400 file. În ele găsim informații cu privire la modul cum a decurs gospodărirea averii în această perioadă, gospodărire pe care Elena Manu o consideră cu totul necorespunzătoare „din cauza neîngrijirii dumisli Suțu”. Aflăm cum au fost tăiate pădurile în mai multe rânduri, lemnul rezultat „speculându-l /Suțu/ în folosul său, din care parte au transportat-o la Galați și aiurea”, cum ea „dorea sporirea averii sau măcar să o păstreze, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
35); mustață (31); albă (30); preot (24); deasă (22); bătrînețe (20); mare (18); neagră (15); Moș Crăciun (16); față (10); popă (10); alb (9); aspru (9); sură (9); maturitate (7); urît (7); aspră (6); înțelepciune (6); masculinitate (6); negru (6); neîngrijire (6); om (6); țepi (6); înțelept (5); moșneag (5); doliu (4); lamă (4); lată (4); nas (4); neîngrijit (4); bărbăție (3); matur (3); musteți (3); păros (3); scîrbos (3); țepos (3); vîrstă (3); aparat de ras (2); ascuțită (2); bărbierit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact; inacceptabil; infectat; insalubru; întinat; încălțăminte; înnegrit; înșela; lasă-l; lemn; lenos; loc; mașina; mașină de spălat; măscărit; mînjit; pe mîini; mîzgălit; mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proiecții electronice ale referentului lor material” (vezi Horner, 2001Ă, astfel că primatul naturii corporeale se menține în contextele virtualității. Credința în libertatea nemărginită a eului online este iluzorie și, la limită, capătă un aspect amoral prin frizarea iresponsabilității și a neîngrijirii față de celălalt. Omiterea corporalității și suspendarea eului în spațiul virtual nu pot avea decât un caracter temporar, în condițiile în care un comportament online depinde în mare măsură de viața material-fizică și de prezența offline. Tipul de identitate conturat concomitent
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și în încălzire înainte de apariția spasmelor. Dar, deși contagiu nu există la holeră, totuși ușor poate deveni epidemică, ca și scarlatina și celelalte; din aceasta rezultă că unde prinde rădăcini, mor mai mulți. Cauzele acestea sunt: neștiința medicilor, teama și neîngrijirea oamenilor. Precauția cea mai bună constă în viața regulată, evitarea răcirii, aer curat și schimbarea deasă a rufelor. Recomand deci d-lui și d-nei să poarte pe abdomen o flanelă moale și, când simt vreo schimbare, să-și fricționeze abdomenul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în două gospodării, în casa pădurarului a început să se simtă că lipsește ceva... - Trebuie mână de fimei, în casă, măi Antoani ...i-a spus bătrânul Toma feciorului său, într-una din zile. ...Al‟fel, murim di foami șî di neîngrijire, dragu‟ tatii! Anton a înțeles unde bătea bătrânul, își amintea aceleași vorbe din urmă cu 14 ani... și-a luat pușca pe umăr, și dând doar din cap, porni în pădure. Anuca a ascultat vorba celor doi, și pe furiș
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ce-i acoperea genunchii, privea undeva, drept înainte, printre frunzele prăfuite ale gutuilor, de un verde sur, galben, portocaliu, purpuriu, un amestec strălucitor de culori calde și aprinse, forme evanescente, curbe, frunze spiralate și arbori torsionați, îmbătrâniți nu atât de neîngrijire, cât de roaderea vremii, le vezi? - șoptea dintr-odată cu ochii umezi. Andrei Vlădescu aștepta la picioarele ei să continue, bătrâna doamnă Marga Pop privea printre frunzele din fața ei, el a întins atunci palma desfăcută și i-a șters cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
poporului românesc adevărat, cum este el la plaiuri și la șes, dovedește încă urmele unor virtuți cari în restul societății s-au pierdut. E drept că toată organizarea noastră politică, tot aparatul de legi și instituții introduse cu deridicata, toată neîngrijirea de pîn-acuma pentru clasa agricolă română tind a o nimici cu desăvârșire. Nu e număr din "Monitor" care să nu cuprindă liste lungi de dări directe si indirecte, județene, comunale și de alt soi, cari toate în linia din urmă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apropiat și cât mai sigur. Ca atare li se prezentă foarte la îndemînă teritoriul regatului nostru. E dar neapărat că guvernul nostru să se gândească serios la această împrejurare. Moldova este cu prisos colonizată de evrei și cea mai mică neîngrijire a granițelor noastre despre Rusia ar avea de rezultat o nouă incurgere în Moldova cu grămada a evreilor fugiți din Imperiul {EminescuOpXII 173} vecin. Această cestiune a făcut obiectul unei interpelări în Cameră din partea d-lui N. Ionescu. Cu această
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1822: Ajungând cu toții la o râvnă și la o unire cu sporire întru cele bune pentru toată obștea, să dobândim dorite fericiri cu înălțarea neamului românesc a fi lăudat în toată Evropa (s.n.), ce acum stă la mirare de atâta neîngrijire a noastră. Mitul de altfel profund stimulator, creator, al prezențelor românești acum ia naștere și el impulsionează totalitatea activităților culturale și literare. Toate sunt concepute în perspectivă europeană, au o finalitate europeană, sunt destinate informării Europei, scoaterii noastre din obscuritate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
viață; floarea i-a mulțumit din nou. Dar, după un timp oarecare, omul a uitat, din nou, de floarea sa. Grijile vieții l-au absorbit pentru multe zile și, când și-a adus aminte de floarea lui, aceasta murise din cauza neîngrijirii. Omul și-a zis în sinea lui: floarea a murit din cauza neglijenței mele! Și omul s-a rușinat și i-a părut rău. Dar prea târziu, căci floarea a murit. Așa se întâmplă cu fiecare dintre noi. Dumnezeu, Marele Grădinar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tot felul de materiale lăsate la voia întâmplării. Aceasta era așadar starea casei când Maria Isăcescu primește, prin donație, moșia tatălui său, Gheorghe Isăcescu. Numai că nici soții Papadopol n-au locuit la Ipotești, iar casa ajunsese, prin nefolosire și neîngrijire, tot mai părăginită. Odiseea ei abia acum începe. Există în fondul ipoteștean un afiș-protest, intitulat și adresat cu emfază către cei ce înțeleg, în care citim că un svon pe care mintea noastră refuză să-l accepte plutea în atmosfera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
totu odată și Sub-prefectului. Articolul 110 Sub-prefectulu visitedia tote comunele plassei sale, inspecta registrele statului civilu și verifică starea casseloru comunale, celu putinu de două ori pe anu, și ori candu va găsi de cuviintia, reportendu Comitetului ori ce neregularitate, neîngrijire seu abusu ar descoperi. Articolul 111 Cu o lună înaintea intrunirei Consiliului judetianu, elu adressa Comitetului permanentu unu raportu despre trebuintiele plassei, despre inbunetatirile ce s'ar pute introduce și despre ori care altu obiectul în atribuțiunile Consiliului. Articolul 112
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
au tulburat; avea mai tot timpul stări de om speriat, arareori momente de luciditate. Într-una din stările de liniște sufletească am reușit să aflu câte ceva. Bietul tânăr cred că nu depășea 25 de ani, dar din cauza suferințelor și a neîngrijirii părea foarte consumat. Vorbea singur, fără coerență, de multe ori țipa și cădea la pământ, apărându-și tălpile picioarelor și strigând: „Foc! Foc! Nu mă ardeți! Nu mă ardeți”. Atunci, milițianul care-l supraveghea avea ordin să îl bage sub
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
muncitorilor din unitățile agricole de stat și membrilor cooperatori, pentru neexecutarea în bune condiții a lucrărilor agricole stabilite pe culturi și pe perioade de lucrări, neparticiparea la muncă în zilele stabilite de organele de conducere; neintretinerea corespunzătoare a animalelor, precum și neîngrijirea mijloacelor de productie ce le sînt încredințate; ... f) membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor agricoli individuali, pentru neexecutarea în gospodăria lor personală a lucrărilor prevăzute la articolul 9 din prezenta lege care corespund situației specifice a acestor gospodării și
LEGE nr. 4 din 10 iulie 1970 privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127532_a_128861]
-
și chiaru a pretiului loru, de i se va cere. Articolul 93 Elu este respundetoru pentru ajungerea marfuriloru și a lucruriloru de comisionu la soroculu hotaratu prin scrisorea de căratu, candu se va dovedi că intardierea s'a pricinuitu din neîngrijirea comisionaralui de a lua despre acesta măsurile cuviinciose. Articolul 94 Este asemenea respundetoru pentru stricăciunile sau perderea marfuriloru și a altoru lacruri de comisionu, afară numai de se va fi făcutu vre o împotriva tocmela în cartea de căratu, sau
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
perderea marfuriloru și a altoru lacruri de comisionu, afară numai de se va fi făcutu vre o împotriva tocmela în cartea de căratu, sau de se voru fi pricinuitu acelea din vre o neaperata intemplare aperatore de ori-ce bănuiala despre neîngrijirea comisionarului. Articolul 95 Asemene este respundetoru pentru faptele și urmările comisionaralui celui de alu duoilea, catre care elu adreseda mărfurile. Articolul 96 Marfă esita din magadia vendetorului sau a espeditorului se calatoresce, afară de vre o împotriva tocmela în risicu-pericolu a
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
totu de dinsulu. Articolul 564 Stricăciunile pricinuite marfuriloru din pricina că capitanulu n'a înscrisu bine ușile podelei, n'a priponitu bine corabia, n'a datu frînghii bune pentru incarearea și doscarcarea marfuriloru, și din pricina tuturoru celoru-l-alte întîmplări ce vinu din neîngrijirea căpitanului, ori a echipajului , sînt asemene stricăciuni particulare ce privescu pe sema proprietarului marfuriloru, si pentru cari acesta porte a sa porni prin judecată împotriva căpitanului, a corabiei, si a chiriei. Articolul 565 Plata de caleudie, de edecu, de carma
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
55) Circumstanțiala de mod ipotetică se introduce prin locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă, toate specifice atât pentru această variantă cât și, în mod relativ, pentru identitatea funcției de circumstanțial modal: „Și ca și când s-ar fi speriat de neîngrijirea în care lăsase dulapul deschis, aruncă iute pergamentul în fundul lui și-l închise iute c-o cheiță de oțel...” (M. Eminescu, P.L., 226) CIRCUMSTANȚIALUL CONSECUTIVTC "CIRCUMSTAN}IALUL CONSECUTIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la Pune. Veneam din ashram-ul de la Belapur, unde ne bucurasem de confort (ce nu-l remarcasem tocmai datorită firescului său), pentru ca la Pune să fim cazați într-un complex sportiv ale cărui cămine erau într-o stare de degradare și neîngrijire ce m-au speriat încă din primele momente. La Belapur am ajuns pe lumină - impresie excelentă, la Pune am ajuns pe întuneric - mizeria era la ea acasă: pereții murdari, pătați de sânge, uși la fel de murdare și sparte, cu două-trei rânduri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mai ticălos și mai corupt dintre săteni. Și e pe aici o regiune așa de bogată, c-un pământ așa de bogat, un grânar uriaș, fără drumuri, fără administrație, încât te cuprinde jalea, cum a putut să fie lăsată așa neîngrijirii și ticăloșiei oamenilor. Spitalul de la Săveni a costat 260.000 de lei. Când vezi clădirile și le cercetezi nu poți să le prețuiești decât 80-100 de mii de lei. Când s-a clădit palatul administrativ și prefectul își ducea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deal, nu-i de mult așezat și pare așa de urât din pricina secetei câmpului, a lipsei de împrejmuiri și de arbori; oamenii nu stau rău, ori ar putea să nu stee rău, au vite și strânsură, trăesc într-o mare neîngrijire. Tot așa și așezarea pasageră de lângă curte, unde proprietarul a întemeiat un mic sat. A făcut căsuțe, și a primit oameni cari lucrează pământ închiriat, ori în parte, și firte la boer. Fac și alte treburi. Dar n-au al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]