1,048 matches
-
ca Marina, de acolo unde este (unde o fi oare?), să nu fi reținut nimic din ziua aurorală a încastrării ei definitive în structura de rezistență a memoriei mele; aș zice că nici nu mai contează: esențialul e că, în neștiința ei, a înfipt adânc unul din pilonii trecutului, făcut - grație ei - numai din farmec și evanescență. Adio, dragă Marina, și îți mulțumesc mult că în tine, fără ca tu s-o știi, s-a întrupat fulgerător și a dispărut la fel de repede
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
la Madrid că a trecut pe acolo, lăsând o urmă culturală specifică, un român numit Alexandru Busuioceanu?". Într-adevăr, aproape nimeni nu mai știe în Spania cine a fost Alexandru Busuioceanu, și orice român care constată la fața locului această neștiință simte acut o strângere de inimă. Într-o evocare din 1998 a perioadei spaniole a marelui critic de artă care în anii postbelici se bucura de un mare prestigiu și colabora la revistele cele mai importante ale momentului, am deplâns
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
Dumitru Hurubă Recunosc cu o indiferență înduioșătoare că mediocritatea a fost întotdeauna punctul meu forte. În multe ocazii mi-a convenit să-mi afișez neștiința, incultura și, nu în ultimul rând ignoranța față de ceea ce ar fi putut să mă înalțe măcar la nivelul unei infatuări minime. Și toate acestea numai din comoditate, numai din dorința sinceră ca nu cumva, din greșeală, să fiu implicat în
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
exil de scârba o întreagă generație de tineri care puteau rămâne aici, să facă din România o țară cu adevarat modernă. Dar nu, țara și-a dorit altceva, pentru că atât a inteles ea. Aveți deci predecesori iluștri în a folosi neștiința și ura publicului față de ceea ce nu a fost educat să înțeleagă. E mult mai ușor decât să încercați să înțelegeți niște oameni care nu au nici o vină că s-au nascut diferiți. Da, diferiți. Ca să înțelegeți, am să vă dau
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
ele așa cum credeam în răsăritul Soarelui sau în duioșia bobului de rouă. Cum crezi frumuseților și minunilor Lumii. Nu aveau forța de a te urni să-i urmezi pe drumul mărturisit de ei. Nu numai eu am trăit în această neștiință. Majoritatea celor școliți în acel ciudat timp al formării noastre, când bunii noștri profesori se zbăteau între datoria de a ne spune ceea ce impunea programa și conștiința neputinței de a ne izbăvi de prea multă minciună. Am prins încă astfel
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
acestei lucrări cu har dumezeiesc credinciosul descoperă parcă o nouă revelație și primește o adevărată lecție spirituală pe calea mântuirii sale, calea adevărului, a eliberării sufetești de greutățile apăsătoare ale greșelilor, păcatelor și faptelor sale făcute cu știință sau din neștiință. Autorul ne dezvăluie marele secret, pe care noi laicii de cele mai multe ori nu reușim să-l descifrăm, și anume, rolul Domnului Iisus Hristos pe acest pământ: „Dumnezeu a binevoit să intre în comuniunea dialogului direct cu omul”. „Există o strânsă
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
mai având doar de formulat cererea de emigrare undeva în mangrovele australiene sau în Patagonia de Mijloc. Mi-am dat seama cu părere de rău, dar cu responsabilitate naționalist-sporită, că nu mai aveam dreptul să umilesc patria și poporul cu neștiința mea într-ale limbii engleze... Iar în dimineața de Sf. Nicolae, ca și anul trecut, soacra lui Haralampy a găsit la ușă, în locul pantofilor, un bilețel pe care scria: ,Tanti, nu mai lăsa papucii afară, că ți-i fură bagabonții
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
cine am să mă-nsor:/ Cu părelnica apă, cu frunza ce-am strivit-o de necaz sub picior?/ Amintește-mi. Încă nu pot să cred,/ Sunt în oraș sau la țară?/ A trecut oare un domn sau un ied?.../ Dar neștiința mea nu e prima oară,/ Tocmai de aceea te cred.// Dar amintește-mi, amintește-ți/ E seară". Alteori, dedicația este o trimitere spre o operă concretă a celui în cauză. Poemul Tribunalul, și mai ales dedicația sa, Citin-du-l pe Kafka
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
care pe piață au apărut o serie de cărți care, de multe ori, în goana după senzațional, nu au nici un fundament științific. Chiar și terapiile alternative, care pot da rezultate remarcabile, sunt practicate de multe ori de neaveniți care, din neștiință, pot face mai mult rău decât bine. Nu în ultimul rând, unii așa-ziși vindecători sunt de fapt impostori care, folosindu-se de metode parapsihologice, reușesc să pătrundă în creierul pacienților de unde își extrag anumite informații cu care își lasă
Agenda2003-32-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281356_a_282685]
-
Blajului și cu micul roman autobiografic: Licean... odinioară de Ion Agârbiceanu, în care evocarea este întreruptă de asemenea exclamații retorice. Sau: „Școala și știința de carte aduc lumină și pentru neamul românesc cel oropsit, ținut atâta vreme în întuneric de neștiință” (Ion Agârbiceanu). Și această sete de învățătură se constituie într-o frumoasă metaforă Caravanele Ardealului de Septimiu Popa, sugerând convoaiele de școlari ce veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
euro; zona Mircea cel Bătrân - 30 000 euro; zona Stadion - 25 000 euro; zona Soarelui - 40 000 euro; zona Steaua - 30 000 euro. M. D. P. Întrebări frecvente în domeniul imobiliar l Răspunsuri date de specialiști în materie de intermedieri Neștiința îi face pe mulți să cadă pradă afaceriștilor sau escrocilor. Cum nu în fiecare zi vindem sau cumpărăm o locuință, există câteva întrebări la care nu întotdeauna știm să ne răspundem. Ne permitem să reproducem în continuare întrebările și răspunsurile
Agenda2003-46-03-imboliar () [Corola-journal/Journalistic/281717_a_283046]
-
aminte că la unele montări se făceau cozi serioase la casa de bilete, iar sălile erau pline pînă la refuz. Ce s-a întîmplat? De unde acest declin evident? De unde lipsa conștiinței creatoare a artistului? Pe scenă, dezinteres, lipsa de dicție, neștiința rostirii a ceea ce se joacă, prea puțin freamăt, emoție - ioc. În viață, priviri blazate, apare, uneori, lipsa de curiozitate și de comunicare, carențe în informație și cultură. Peste toate, a apărut un fenomen, pe care nu știu exact cum să
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
Își refuză, pentru eroarea de a fi aderat, circumstanță atenuanta a necunoașterii, argumentul la care mulți apelează, ca ei nu au știut exact despre ce e vorba, că nu li s-a spus, că n-au deținut toate datele etc. Neștiința nu poate fi o scuză valabilă pentru nimeni, și nici pentru el: "...a fost și a rămas dezonorant faptul că m-am așezat la aceeași masă și am mers pe același drum cu pecereul. ăEu nu am știut și nu
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
neajutorați, care-i dau înainte cu morală, neavînd nici un fel de puteri, - exact ca în dialogul faimos al lui Platon, al cărui erou parșiv ar fi, daca nu mă înșel, grecul Callicles...Mă rog, să fiu iertat în caz de neștiința. Stupoarea mea se explică prin faptul că acest domn crîncen în ale naturii și ale aspectelor ei complet anticrestinesti, se apucă într-o zi să se refere cu multă pace și duioșie la toate animalele planetei, de la insecte pînă la
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
plăcerea lecturii. Romanul este atât de complex nuanțat, încât împrejurările descrise nu fac prea mult fără minuțioasa și temerara construcție a cauzalității sufletești care le determină. De altfel, autorul își dezvăluie cu greu intențiile, lăsându-și foarte adesea cititorul în neștiință. Descoperirea resorturilor a ceea ce într-o primă instanță nu se poate explica face parte din "montajul" cărții. Din acest punct de vedere narațiunea pare realizată după o tehnică cinematografică. În "Cuvântul traducătorului" Mircea Ivănescu își exprima temerea că limbajul pe
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
fel lucrurile încît, în 1492, exact anul în care Cristofor Columb descoperă America, Erasm "descoperă pentru sine viitoarea să lume, Europa". Curînd, el pornește să-și "colonizeze" propria-i ființă, defrișînd zone interioare care țin de cunoaștere, de plivirea buruienilor neștiinței, de desțelenirea bunelor maniere care se cuvin a fi cultivate, însușite, combătînd totodată nerozia și tradițională îngîmfare omenească. Totul în virtutea nevoii de civilizație, de promovare a antibarbarilor. Căci, în răstimpul unei clipe supreme - după cum explică St. Zweig -, Europa întreaga este
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
atare ar putea avea consecințe economice dintre cele mai grave asupra României. Un semnal a fost căderea leului care, timp de cîteva zile, a zguduit băncile, casele de schimb valutar și a dus la creșterea bruscă a prețurilor, pe fondul neștiinței publice a negocierilor cu instituțiile financiare internaționale. Într-o economie cum e cea a României, aflată în criză și cu puține resurse de a ieși cu bine din această situație fără sprijin extern, adevărul negociat, oricît de neplăcut, e de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
catre prăpastia istoriei... Oricum, omenirea se situează - actualmente - în faza globalizării existenței, datorită promptitudinii cu care circulă informațiile, comprimînd lumea, preschimbînd globul terestru în multinvocatul "sat planetar". Sîntem "vecini" cu absolut toți ceilalți pămînteni! Supraîncărcarea informatică nu mai îngăduie nepăsarea, neștiința, egoismul de orice natură și hipertrofia eului. Totuși, internaționalistul de școală veche socotește c-a descoperit America, atunci cînd rostește sentențios și inutil: "A construi o economie globală durabilă presupune un efort cooperativ global" (Ion Iliescu). Un truism, nimic mai
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
produs media. Dacă cineva dorește să creeze probleme acestui produs media sunt mai mult decât pregătit să-mi îndeplinesc obligațiile. Această televiziune (Realitatea TV) va funcționa în ciuda tuturor opozițiilor care pot veni din neînțelegeri ale situației, din grabă sau din neștiință. Eu am un contract cu această companie (Realitatea Media, n.r.) care vizează anumite produse media. Eu nu sunt responsabil de soarta companiei. Eu gestionez aceste produse media. Ce se întâmplă cu Money Channel, ce se întâmplă cu money.ro, ce
Sebastian Ghiţă: Suntem oricând pregătiţi să menţinem emisia produsului media Realitatea TV () [Corola-journal/Journalistic/25051_a_26376]
-
împrăștiat pe îngrășăminte. Ei au făcut toată toată cheltuiala, mie nu mi-au mai virat niciun ban. Curtea de Conturi m-a întrebat de ce n-am încasat noi banii de la Asociație și de ce a făcut Asociația lucrările. Am zis din neștiință că, dacă era, încasam noi, primăria și făceam noi toate lucrările respective de pe imaș. Cei care au venit în control au spus: «Nu, domnule, luați acuma și faceți factură de la asociație către primărie ca să se stingă debitul, iar dumneavoastră faceți
La Roşieşti (Vaslui) jumătate din subvenţiile UE pentru păşunile comunale au dispărut în neant () [Corola-journal/Journalistic/24600_a_25925]
-
Furios pe care răspândește sau mai curând a răspândit acum e la Chișinău peste tot că Botez e și a fost... securist.” (ibid., p. 403). La moartea fratelui meu, Monica Lovinescu scrie , Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran D Lestine iterare neștiința oamenilor, de ignoranța celor care nu au trăit acele vremuri, sau de necunoașterea legilor CNSAS. Campania de calomniere și compromitere a lui Mihai Botez a fost hotărâtă de Securitate prin ordinul nr 161 R.S.001694 din 31 martie 1982 serviciul
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]
-
din lot. De altminteri, prietenul Balotă și-a dat seama de acest lucru mărturisindu-l în scrierea să recentă și alungind orice bănuieli, care, puțin după arestare puteau să apară. Adevărul e că nu am știut de eveniment. Și că neștiința asta a mea m-a ferit să fiu închis. Nimic, dar absolut nimic altceva. Mărturisesc ca daca as fi știut, cine știe, poate că, încolțit, aș fi cedat. Cine știe? Dar, în nici o clipă, ori de cîte ori ne vedeam
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
la cererea magistraților francezi, sunt o diversiune. Subsemnatul ar fi fericit dacă în acest caz s-ar mai putea vorbi de o diversiune politică. Din păcate, nu se mai poate și instituția președinției e serios atinsă în prestigiul ei de neștiința declarată a d-lui Iliescu, în beneficiul căruia s-au făcut afaceri necurate. În acest caz neștiința nu e o scuză. În presa străină se scrie și se vorbește tot mai insistent despre dl Ion Iliescu, care în calitate de fost președinte
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
mai putea vorbi de o diversiune politică. Din păcate, nu se mai poate și instituția președinției e serios atinsă în prestigiul ei de neștiința declarată a d-lui Iliescu, în beneficiul căruia s-au făcut afaceri necurate. În acest caz neștiința nu e o scuză. În presa străină se scrie și se vorbește tot mai insistent despre dl Ion Iliescu, care în calitate de fost președinte al României a tras anumite foloase de pe urma afacerilor pe care le investighează în prezent magistrații veniți din
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
și neamul rumânesc vestit și lăudat, iară acum fără de veaste și de toți ocărât zace! Era oarecând viteaz și în război tare, iară acum fără de puteare și mai fricos decât alte neamuri. Era oarecând înțelept, iară acum încungiurat de norul neștiinții. Era de cinste și acum de toți lăpădat..." Reprezentanții Școlii Ardelene îl vor continua pe Gherontie Cotore în direcția iluministă și a deșteptării conștiinței naționale. În ce privește latura doctrinară a cărții, în unele probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]