81 matches
-
Mircea Lăzăroniu Deschizînd Șocurile cotidianului, volumul Marianei Neț, apărut la Ideea europeană, ce reia tablete radiofonice și articole reunite sub eticheta, nu tocmai la modă, de "istoria mentalităților", mă temeam că voi fi plictisit de texte ce plătesc un greu tribut efemerului. Lectura a fost însă peste așteptări
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
mai ușor din prezentarea unor fapte diverse -, are un indiscutabil talent în privința relatării unor întîmplări pline de miez, înzestrare vizibilă mai cu seamă în paginile scrise la persoana întîi. Am citit de-a lungul anilor mai multe articole ale doamnei Neț, însă de-abia în aceste două sute de pagini am descoperit-o cu adevărat. Împrumutat după cîteva zile de la Institutul Francez, studiul său despre Dumas avea să mi se pară o reușită. Nu știu dacă este o bună vorbitoare, dacă are
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
nu vocația catedrei, dar, cu amestecul de curiozitate intelectuală și umor, pare infinit preferabilă atîtor profesori insipizi de la Facultățile de Litere sau Limbi Străine, atîtor publiciști zgomotoși și fără substanță. Atrasă atît de cărți, cît și de spectacolul vieții, Mariana Neț pornește de la fapte mărunte din viața de toate zilele, uneori ciudate, suprarealiste, construind micronarațiuni aproape întotdeauna reușite, ce descriu ritualurile și rutina cotidianului, dar și aberațiile, patologia, mizeriile acestuia, în România și aiurea. Fiind vizat un public larg, jargonul de
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
și Roland Barthes nu sînt pomeniți defel. Destule pagini ce spun lucrurilor pe nume, demontînd cu calm prejudecăți și clișee adînc înrădăcinate, vor prezenta interes și peste douăzeci sau cincizeci de ani, indiferent de evoluțiile de pe Sena sau Dîmbovița. Mariana Neț e nemiloasă cu ceea ce o deranjează: absența spiritului civic, inerția, practica orientală a tocmelii, nepăsarea, impolitețea mergînd pînă la bădărănie, igiena aproximativă, dezinteresul față de semeni (ca să fiu mai precis, nesimțirea). Nu întîlnim detașare cinică, acreală sau oboseală, ci dorința neopașoptistă
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
e perfectibilă, chiar dacă schimbarea mentalităților ține, firește, de durata lungă. Experiențe dezamăgitoare sînt consemnate cu umor: brambureala lingvistică din Belgia, cazuri de zgîrcenie franceză, negustori cinici, falsa strălucire a unor localuri și așa mai departe. Fără scrîșnete din dinți, doamna Neț vădește caracteristica flaubertiană de a percepe prostia și de a nu o mai tolera. E în felul ei o luptătoare; energia interioară e neîndoielnică, în absența unui fizic viguros; cochetă, semioticiana mărturisește că nu e un "personaj wagnerian", o walkirie
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
Autoarea scrie cu o căldură controlată despre locurile unde e fericită; în general se simte bine în lumea aceasta, ce se transformă într-un ritm nemaiîntîlnit; totul respiră în Șocurile cotidianului o anume seninătate. În pas cu boomul tehnologic, Mariana Neț manifestă totodată o simpatie sănătoasă pentru un trecut neidealizat; în largul său în mai multe culturi, pare să aibă o predilecție pentru secolul al XIX-lea. Conștientă de riscurile și capcanele nonconformismului țipător, dovedește uneori o excentricitate plăcută. Refuză confesiunile
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
e o aventură stresantă; pagini pe aceeași temă, într-o tonalitate diferită, am întîlnit în jurnalul lui Julien Green; o antologie ar putea fi realizată cîndva. Interesată de gastronomie, văzută ca un fapt cultural - sîntem în fond ceea ce mîncăm -, doamna Neț comentează empatic cărțile "de specialitate" ale Sandei Nițescu, care la rîndul lor propun mici scenete. Carte simpatică și onestă, culegerea aceasta nu pretinde că ar ascunde mari adîncimi. Scrisă cu plăcere, se citește la fel. În definitiv, din bucățele se
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
care scriu rețete ilizibile, pentru a crea impresia că dețin adevăruri inaccesibile altora și a-i intimida pe pacienți. O asemenea utilitate au și textele literare obscure. Parada de știință. Asigură ratarea cărților de critică literară. Iat-o pe Mariana Neț comentând, într-un limbaj rebarbativ-savant, diafana poezie Afară-i toamnă... de M. Eminescu: „Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
competența necesară pentru a emite judecăți de valoare asupra unor versuri. Din Sfânta Treime nu face parte (deocamdată) și un critic literar. A culege flori cu excavatorul Specialistă în semiotică, știință care se ocupă printre altele de explicarea textelor, Mariana Neț crede că poate analiza cu metodele acestei științe poezia lui Eminescu. Eroare! Este ca și cum cineva ar încerca să culeagă flori cu excavatorul. Tehnicile de analiză a unui mesaj derivate din teoria generală a semnelor nu pot sesiza și explica frumusețea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mesaj derivate din teoria generală a semnelor nu pot sesiza și explica frumusețea fugitivă a poeziei și cu atât mai puțin a poeziei lui Eminescu, care, la fiecare schimbare a unghiului de observație, face ape, ca mătasea. Ceea ce investighează Mariana Neț în ultima sa carte (Eminescu, altfel. Limbajul poetic eminescian. O perspectivă semiotică, Minerva, București, 2001) sunt cadavre de poeme, nu poeme. De ce? Pentru că un poem există exclusiv prin emoția pe care o provoacă. Fără emoție, el nu mai este poem
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Să stai visând la foc, de somn să picuri...“ Ne oprim aici cu transcrierea sonetului, pentru a conveni că primele două strofe au și creat o atmosferă afectivă, un amestec de abandon și nostalgie, care constituie chiar esența poemului. Mariana Neț analizează însă poemul fără esența lui, adică poemul fără poem. Și iată cum: „Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
strofa a doua, care manifestă moduri verbale ale ipoteticului.“ Pe un neinițiat îl sperie poate caracterul greu inteligibil al comentariului, dar nu aceasta e problema. Comentariul devine ușor inteligibil, după însușirea terminologiei specifice semioticii, dar nu devine și relevant. Mariana Neț face de fapt considerații savante asupra rămășițelor pământești ale sonetului eminescian. Noi preferam să citim considerații, fie și savante, asupra sonetului. Ca la polit ´ ie În ultimii ani, Viorica Nica-Nedeșan a publicat (la o editură din Câmpina, Dacia Felix) mai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care scriu rețete ilizibile, pentru a crea impresia că dețin adevăruri inaccesibile altora și a-i intimida pe pacienți. O asemenea utilitate au și textele literare obscure. PARADA DE ȘTIINȚĂ. Asigură ratarea cărților de critică literară. Iat-o pe Mariana Neț comentând, într-un limbaj rebarbativ-savant, diafana poezie Afară-i toamnă... de M. Eminescu: Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
subliniază Cristina Hetriuc, sau traducerea în românește a termenilor religioși folosiți de Pascal, de care se ocupă Elena Ciocoiu). Pe lîngă acest dosar, cum e, de altfel, tipicul fiecărui număr al revistei, găsim un interviu, de astă dată al Marianei Neț cu Françoise Wuilmart, o profesoară foarte implicată în toate ale traducerii, un grupaj despre crezurile traducătorilor, portrete de traducători din lumi diferite - umanistul Jean Martin și apropiatul nouă Nabokov, recenzii și, cu un ecou din Boileau, Vingt fois sur le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]
-
de ani de la evenimentele narate și treizeci și patru de la publicarea în Occident, romanul a fost recuperat și în țara pe care Pia Pillat a fost nevoită să o părăsească, recuperare datorată nepoatei sale, Monica Pillat, îngrijitoarea ediției, și a traducătoarei Mariana Neț. Ediția de față cuprinde și un set de povestiri intitulat Fata cocorilor, scris de către Pia Pillat la numai șaptesprezece ani. Dar despre ficțiunile genuine ale acestei scriitoare necunoscute până acum ne vom ocupa într-un articol viitor. Cine citește romanul
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
Mariana Neț N-ai ales să trăiești, n-alegi să mori. Dar poți, deseori - poate, tot timpul - alege și cum să trăiești și ce valori vei respecta în ceasul morții. Romanticii au preferat dintotdeauna tema asta. Însă nu numai ei. Și stoicii
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
Mario G. Lombardo), Torino, 1981; ed. (Religie și putere), tr. Maria-Magdalena Anghelescu și Șerban Anghelescu, București, 1996; Psychanodia, vol. I: A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Leiden, 1983; ed. (Psihanodia), tr. Mariana Neț, București, 1997; Éros et magie à la Renaissance. 1484, Paris, 1984; ed. (Eros și magie în Renaștere. 1484), tr. Dan Petrescu, postfață Sorin Antohi, București, 1994; ed. București, 1999; Expériences de l’extase. Extase, ascension et récit visionnaire, de l
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
Pitești, 2003; Hermeneutica sensului. Eminescu și Blaga, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Augustin Pop, Telejurnalul de Cluj, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Mircea Borcilă, O analiză spectrală a „Luceafărului”, TR, 1999, 37-52; Felicia Șerban, O reinterpretare a „Luceafărului” eminescian, ST, 1999, 11-12; Mariana Neț, „Lumile «Luceafărului»”, LL, 2000, 1-2; Anca Andrei-Fanea, Tulburătoarele sensuri ale poemului eminescian, JL, 2000, 3-6; Constantin Cubleșan, Versiunile „Luceafărului”, LCF, 2000, 12; Cornel Munteanu, Semantica textuală în eminescologie, CL, 2000, 12; Mariana Neț, Integrala „Luceafărului”, JL, 2001, 5-10; Victor Cubleșan
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
a „Luceafărului” eminescian, ST, 1999, 11-12; Mariana Neț, „Lumile «Luceafărului»”, LL, 2000, 1-2; Anca Andrei-Fanea, Tulburătoarele sensuri ale poemului eminescian, JL, 2000, 3-6; Constantin Cubleșan, Versiunile „Luceafărului”, LCF, 2000, 12; Cornel Munteanu, Semantica textuală în eminescologie, CL, 2000, 12; Mariana Neț, Integrala „Luceafărului”, JL, 2001, 5-10; Victor Cubleșan, Când critica devine artă poetică, ST, 2001, 5-6; Carmen Vlad, Textul poetic și „monadele magice”, ST, 2001, 12; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 49-55, 180-182; Cristina Florescu, Un „infern” exegetic
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
fecioru a lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al Porții turcești, tânăr încă, d-abia vărsta-i 22 de ai ajungănd și unanși jumătate numai cu iubitulu-ș soție trăindu, cruda moarte viiața i-au scurtatu; la cursul anilor de la Spășitorul Hs. 1699, neța iulie 28”151. Faima lui de tânăr învățați a membrilor familiei răzbate și din epitafurile compuse (în grecește) mai târziu pentru alți morți. I-l propun cititorului pe cel scris, în 1726, de Iosif, mitropolitul Tîrnovei: „Aici zace Scarlat, fiul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Huxley, Minunata lume nouă. Reîntoarcerea în minunata lume nouă, București, 1997; Thomas Carlyle, Semnele timpului, Iași, 1998. Ediții: Up to the Star. The Life and Work of the Romanian Poet Mihai Eminescu, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Mariana Neț). Repere bibliografice: Ioana Ieronim, Momente semnificative din opera de traducere a literaturii universale: Oscar Wilde, S XX, 1975, 1-2; Mariana Neț, Tudor Arghezi, „Poezii-Poems”, CREL, 1984, 1; Mariana Neț, „Like Diamonds in Coal Asleep”, CREL, 1986, 2; Ioan Pânzaru, Notes
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Star. The Life and Work of the Romanian Poet Mihai Eminescu, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Mariana Neț). Repere bibliografice: Ioana Ieronim, Momente semnificative din opera de traducere a literaturii universale: Oscar Wilde, S XX, 1975, 1-2; Mariana Neț, Tudor Arghezi, „Poezii-Poems”, CREL, 1984, 1; Mariana Neț, „Like Diamonds in Coal Asleep”, CREL, 1986, 2; Ioan Pânzaru, Notes sur quelques traductions de la poésie d’Eminescu, CREL, 1989, 2; Eugenia Gavriliu, Cartea universitară, RL, 1994, 4; Laurenția Dascălu Jinga, O
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Poet Mihai Eminescu, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Mariana Neț). Repere bibliografice: Ioana Ieronim, Momente semnificative din opera de traducere a literaturii universale: Oscar Wilde, S XX, 1975, 1-2; Mariana Neț, Tudor Arghezi, „Poezii-Poems”, CREL, 1984, 1; Mariana Neț, „Like Diamonds in Coal Asleep”, CREL, 1986, 2; Ioan Pânzaru, Notes sur quelques traductions de la poésie d’Eminescu, CREL, 1989, 2; Eugenia Gavriliu, Cartea universitară, RL, 1994, 4; Laurenția Dascălu Jinga, O tenacitate necesară, JL, 2003, 1-6. Il.C.
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Expresivitatea involuntară, Editura Universalia, București, 2000. 163. Nemoianu, Virgil, The Taming of Romanticism.European Literature and the Age of Biedermier, Harvard Univ. Press, 1984. 164. Nemoianu, Virgil, O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, București, 1997. 165. Neț, Mariana, O poetică a atmosferei, Editura Univers, București, 1989. 166. O’Hara, Frank, Personismul. Un manifest, în Caiete critice, 1-2, 1987. 167. Ong, W.J., La presenza della parola, Il Mulino, Bologna, 1970. 168. Ottonieri, Tommaso, La plastica della lingua
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
147, 148 (n), 203, 222 Negoițescu, Ion, 25 (n), 222 Negrici, Eugen, 78(n), 127 (n), 133 (n), 143 (n), 162 (n), 163, 169 (n), 171 (n), 172, 176 (n), 178 (n), 182 (n), 223 Nemoianu, Virgil, 32, 145, 223 Neț, Mariana, 158 (n), 223 O’Hara, Frank, 93, 186, 194, 223 Olson, Charles, 93 Pagliarani, Elio, 113 Panseca, Filippo,118 Papahagi, Marian 112 (n), 223 Paraschivescu, Miron Radu, 200 Pasolini, Pier Paolo, 93, 113, 228 Pareyson, Luigi, 20, 223 Pavel
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]