303 matches
-
din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba maghiară numeralele ordinale regulate se formează de la numeralele cardinale, cu sufixul -(a)dik/-(e)dik/-(o)dik/-(ö)dik. Sufixul ordinal a fost preluat din maghiară în unele dialecte rrome tot neaccentuat [-Vdik(n)o], fără să-l înlocuiască pe mai vechiul -to. Exemple: śeladikno [la romungri] al o sutălea, a o suta trijtodiko [la romungri] al treilea, a treia ezrediko [la rromii din Verśenda] al o miilea
SUFIXUL -VDIK(N)O de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372906_a_374235]
-
substantive, adjective, verbe. Substantivele abstracte formate pot exprima o calitate, o ocupație, o îndeletnicire, o situație, un teritoriu, o instituție, o colectivitate, un loc în care există mai multe obiecte de același fel. Sunt de gen masculin, cu terminații xenoclitice neaccentuate la N. sg. și pl.: -i, -ă (-lV̀ci / -nV̀ci) -os, -oja (-lV̀kos) kïstïrlïci strânsoare, încleștare, strâmtoare kajalïci lunecuș ustalïci pricepere śï
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
u) și -s`izi (după subst. ce au ultima vocală e sau i). Accentul cade pe vocala din interiorul sufixului, iar adjectivele formate îl preiau în această poziție. Adjectivele cu sens privativ sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -ă la plural (m. și f.), cum sunt: ahmàc/i, -ă prost | bèc/i, -ă urât, rău | javàś/i, -ă încet, lent, calm | uźu
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
i (după a și ï), -m`uśi (după o și u) și -m`iśi (după e și i). Cuvintele formate au accentul pe vocală din interiorul sufixului; sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -a la plural (m. și f.) la N. sannïr (sanndï) a crede, a considera s a nn- sannm ï śi crezut, considerat kïstïri
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
aceea a structurii sufletești românești. Spațiul, numit "mioritic", componentă a ființei țăranului, este un orizont înalt, ritmic și inefabil, alcătuit din dealuri și văi. Metrica poeziei populare este marcată de o simpatie profundă pentru versul constituit din silabe accentuate și neaccentuate. Filosoful insistă asupra distincției între peisaj și efectele sale asupra mentalității colective și asupra peisajului ca matrice a inconștientului. Mergînd mai departe, el încearcă să încheie, într-o filosofie a unui Unu național, dezbaterea privind originile folclorului: arhaism precreștin sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Casele în satele românești de la șes nu se alătură în front înlănțuit, dîrz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează, fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. [...] Spațiul mioritic este produsul unei matrici inspirate de spiritualitatea ortodoxă". Într-un text din 1936 despre "spațiul mioritic", Blaga revine la reflecțiile asupra Sofiei ca "Inteligență a ortodoxiei": "Sîntem siguri că spontaneitatea creatoare a popoarelor ortodoxe s-a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
numărului de cuvinte, a locului ocupat de fiecare cuvânt în structura propoziției respective (eventual, se poate schimba topica, pentru a vedea în ce măsură această operație influențează semnificația generală a enunțului); este bine să se evite formularea de enunțuri care conțin forme neaccentuate ale pronumelor personale/reflexive, asociate, prin cratimă, formelor verbale dificil de analizat (vezi diferența dintre cuvânt, în general, și cuvântul sintactic inoperabilă la nivel preșcolar); când este cazul, se poate valorifica asocierea fiecărui cuvânt cu siluete ale personajelor din poveștile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca și versiunea finală la persoana a treia. Cohn afirmă mai departe că "stilul indirect liber apare în romanul la persoana întîi doar atunci cînd accentul cade în întregime asupra eului care trăiește, atunci cînd eul narator este, prin urmare, neaccentuat, chiar nereprezentat [...]. Această empatie cu stadiul trecut al eului este, în opinia mea, una dintre premisele pentru stilul indirect liber în romanul la persoana întîi"506. Această observație scoate la lumină, de asemenea, unul dintre motivele pentru care stilul indirect
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
apare aici, așa cum Cohn a explicat deja, între eul narator și eul care trăiește: "exact așa cum stilul indirect liber apare în romanul la persoana a treia doar cînd naratorul dispare complet în spatele personajului lui fictiv și actul narativ însuși este neaccentuat, stilul indirect liber se găsește în romanul la persoana întîi doar atunci cînd accentul cade în întregime pe eul care trăiește, cînd eul narator este, prin urmare, neaccentuat, chiar nereprezentat"513. Această viziune ar trebui poate să fie modificată și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
naratorul dispare complet în spatele personajului lui fictiv și actul narativ însuși este neaccentuat, stilul indirect liber se găsește în romanul la persoana întîi doar atunci cînd accentul cade în întregime pe eul care trăiește, cînd eul narator este, prin urmare, neaccentuat, chiar nereprezentat"513. Această viziune ar trebui poate să fie modificată și accentul indicat de cuvintele mele în italice să fie omis, pentru a slăbi cumva criteriul excluderii formulat de Cohn. În narațiunea la persoana întîi, folosirea stilului indirect liber
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ireductibile”: „specifică unuia este omonimia infinită, tipică pentru celălalt este sinonimia, echivalentă, posibilitatea substituirilor”. Notația numerică a silabelor ce constituie un picior o înlocuiește pe cea clasică, greco-romană, a silabelor lungi și scurte, si pe cea a silabelor accentuate și neaccentuate. În felul acesta, se obține o imagine clară a succesiunii ritmurilor într-un poem în versuri sau în proza, ceea ce pune în lumina, așa cum s-a constatat, „natură tonica a limbii franceze” și, firește, a versului francez. Ritmul e definit
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
sigur. Totuși am făcut insula și e un paradis fertil, îmbelșugat și verde. Grimus i-a dat numele. Insula Kâf. Muntele este muntele Kâf. Dar pentru că nici Deggle, nici eu nu suntem maeștri ai pauzei guturale, nici ai vocalei arabe neaccentuate, mă tem că am simplificat numele până l-am făcut Calf. Cel gras? De aur? Timpul o va hotărî. în privința populației: Grimus își petrece acum tot timpul în fața Cristalului de Apă. A făcut o descoperire: fiecare viață pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dincolo de lespede venea și scârțâitul, scârțâitul acela pătrunzător. Vultur-în-Zbor se duse încetișor în direcția zgomotului. Lumina de un galben murdar a lămpilor cu ulei strălucea prin ușa secretă. — Acustica este oarecum lugubră aici, nu? Consoane repezi, trunchiate, și vocale scurte, neaccentuate. Vocea lui Grimus. Presupun că stați bine amândoi? Balansoarul era îndreptat către fereastra închisă și întors cu spatele către Vultur-în-Zbor. Indianul îi putea vedea capul: o coamă de păr alb, din care o parte i se revărsă peste spătarul scaunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
prime naționale sau exotice), central/vs/periferic (baza mesei și adausurile), accentuat/vs/non-accentuat (sau savuros/vs/insipid) construiesc următoarea arhitectură a combinațiilor în care semnul + sau marchează caracterul pertinent, respectiv nepertinent al opozițiilor respective. Bucătăria franceză central/periferic accentuat/neaccentuat Bucătăria engleză + + - Bucătăria franceză - - + (C. Lévi-Strauss, 1978: 106.) Altfel spus, gastronomia engleză pune accentul pe preparate naționale (pudding, porridge etc.) nu excesiv de savuroase și reprezentînd baza mesei, în timp ce gastronomia franceză se axează pe elemente savuroase, desființează opoziția bază/adausuri (importanța
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este creat discursul poetic, reguli metrice relativ stabile utilizate în compunerea versurilor și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. Această distanță, ce se mai păstrează, e parcă ultima rămășiță și amintire a văii, care desparte dealurile cu așezări ciobănești (Ibidem, p. 198). Doina exprimă melancolia, nici prea grea, nici prea ușoară, a unui suflet care suie și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
duioșia unui suflet, care circulă sub zodiile unui destin ce-și are suișul și coborâșul, înălțările și cufundările de nivel, în ritm repetat, monoton și fără sfârșit (Ibidem, p. 195). Specific poeziei românești este „versul construit din silabe accentuate și neaccentuate, una câte una”, asemenea ritmului „alcătuit din deal și vale sau din vale și deal”. Limba românească și-a creat, probabil concomitent cu constituirea ritmică a spațiului nostru, un ritm interior, care a făcut-o mai aptă pentru metrica întemeiată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este creat discursul poetic, reguli metrice relativ stabile utilizate în compunerea versurilor și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată problema. Problema mi (ți, i, ni, vi, li) se pare rezolvată. După cum observăm, pentru verbul a (se) părea, valoarea impersonală se păstrează și în situația prezenței formelor neaccentuate de dativ ale pronumelui personal (pentru toate persoanele). De obicei, verbele impersonale au ca marcă distinctivă pronumele reflexiv se (pers. III). Fac excepție unele verbe intrinsec impersonale: a trebui, a merita, a urma, care nu dispun de mărci formale pentru
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale: “timpuri scurte” și “timpuri lungi” și prin introducerea accentuării. 1. Accentuarea: introducerea accentuărilor într-o cadență taie următoarea cadență într-un anumit număr de secvențe ritmice organizate. 2. Structuri ritmice neaccentuate: structurile ritmice spontane arată că aceste secvențe se constituie prin asocierea a 2 tipuri de intervale “tipuri scurte” egale între ele și “timpuri lungi” egale între ele. 3. Limitele temporale ale grupului ritmic: grupul nu este posibil atunci când stimulii succesivi
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
coopta, ființă, știință, fiică). Când vorbitorul se exprimă într-un ritm rapid intervin modificări provocate de fonetica sintactică Ăcân vrei, poa să fie, o juma de oră). Altă tendință cu care se confruntă școala este aceea de dispariție a finalei neaccentuate - iu sau u în cuvinte ca obligatoriu, serviciu, rostite obligator, servici. Elevii greșesc din diferite cauze pe care nu le putem determina totdeauna. Pot fi de ordin psihologic, pentru că învățarea ortografiei trebuie să urmeze evoluția genetică a copilului. Regulile ortografice
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
este ca noi să reușim să stabilim o corelație justă între comunicarea verbală Ăstrategia deductivă) și aprecierea cu exemple Ăstrategia inductivă), în cadrul fiecărei lecții. Astfel, după ce și-a însușit cunoștințele teoretice despre pronumele personal, după ce a înțeles regulile scrierii formelor neaccentuate, după multe exerciții, supunându și scrisul mai mult timp controlului direct al conștiinței, elevul ajunge prin deverbalizare treptată să scrie v-a dat, trimitene fără conștientizarea noțiunilor și regulilor însăși, fără să recurgă în mod explicit la ele. Având deprinderi
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
o concretizare a abstracțiilor gramaticale, în dependență de care trebuie tratată și însușită. În ortografia părților de vorbire am avut în obiectiv greșelile tipice săvârșite de elevi în scriere: pluralul substantivelor și adjectivelor cu articol hotărât și nehotărât, ortografia formelor neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv, despărțirea cuvintelor în silabe la sfârșit de rând. Pornind de la constatarea că elevii ajung destul de repede să stabilească o corespondență regulată între foneme și grafeme și de la faptul că încă din perioada primei școlarități își
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
de vorbire care le-a dat prilejul consolidării scrierii corecte, de a face cunoscute elevilor și alte ortograme a fost pronumele. Dificultățile care persistă la unii vorbitori ai limbii în folosirea pronumelor sunt cauzate de: sensurile abstracte ale pronumelor, forme neaccentuate și faptul că unele apar deseori reduse numai la nucleul semantic Ăm, v, s, l, i), numărul mare al formelor și varietatea construcțiilor în care apar pronumele accentuate, numeroase situații conflictuale rezultate din rostirea pronumelor Ăforme neaccentuate) cu verbele auxiliare
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
ale pronumelor, forme neaccentuate și faptul că unele apar deseori reduse numai la nucleul semantic Ăm, v, s, l, i), numărul mare al formelor și varietatea construcțiilor în care apar pronumele accentuate, numeroase situații conflictuale rezultate din rostirea pronumelor Ăforme neaccentuate) cu verbele auxiliare sau cu alte cuvinte monosilabice: m-ai mai s-a sa l-a la s-au sau i-ați ia-ți mi-i mii i-ar iar vi-i vii corespondența fonetică dintre pronumele - formă neaccentuată, ți
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]