36 matches
-
sufletului lui inocent în atingere cu o lume simplă și neschimbătoare, stadiu ireal, dar poetic, al existenței ființelor“ (s.m.). „Stadiu ireal“, spune Nicolae Manolescu și deja am făcut saltul către un alt nivel de semnificații, la ceea ce criticul a numit neaderența scriitorului moldovean la societatea industrială. Epoca însăși este marcată puternic de începutul relațiilor capitaliste și, în scurt timp, de criza de după Primul Război Mondial. De aici tendința de retragere în trecut sau în natură, paseismul ca expresie a inadecvării și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
atingere. Orice reținere se spulberase; Thomas a simțit pe unul din brațe o mușcătură; și-a Înfipt și el dinții Într-o carne, un sîn sau o fesă, nu mai judeca limpede. Transpirațiile, amestecate, făceau pielea alunecoasă, alte secreții sporeau neaderența palmelor, Își scăpau din mîini, se prindeau iar, dar nu de tot, abia cît să sporească zvîrcoleala; un animal cu trei coloane vertebrale gemea, zbătîndu-se agonic: s-a liniștit treptat, pe părți componente - ultima, Thomas. Nici nu mai știa care
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
în Manuscriptum, IX, nr. 1(30), 1978, pp. 133-140, cit. în „Sensuri ale avangardismului românesc. Insurecția de la Paris din 1922. Polemica Breton-Tzara“, apud. vol. Istoria poeziei românești moderne și moderniste, 2, Editura Curtea Veche, București, 2004, pp. 73-116). Originea străină, neaderența la poezia franceză a lui Tzara, denunțat ca „impostor avid de reclamă”, fuseseră invocate fățiș de liderul suprarealist în Le journal du peuple (22 februarie 1922). Iată și un extras copiat de mîna lui Breton din lucrarea Dada siegt (1920
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și plin de melancolie”. Voluptatea singurătății morale, refuzul comunicării, răceala și sterilitatea sunt trăsături satanice, cărora masca impecabilă a dandy-ului le sporește puterea de fascinație. Individul, conștient de excepționalitatea sa, subliniază prin semne, variabile de la o epocă la alta, neaderența lui congenitală la spiritul vremii sale, separația radicală, prin mijlocirea disprețului, Înțeles ca o tehnică ascetică de apărare a unicității sale, de indistincția și trivialitatea celorlalți. La Byron, unul dintre protagoniștii ostentativi ai acestui stil de viață, ca și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
elocventă emoție spirituală comunică dangătul clopotelor de la mănăstirile din muntele Athos: Când clopotele la Athos,/se înalță în cer mănăstirile/cetăți ale credinței, harfe de voal/ lumini de cristal își schimbă culoarea/... Degradarea existenței individuale,în timp, ireversibilitatea eternei treceri, neaderența la prezent, evadarea în vis, contemplația extatică sunt, desigur, doar câteva din motivele poemelor din acest volum al Mariei Octavian, dar sunt cele ce definesc și califică superior actuala etapă evolutivă a poetei. În temeiul acestei constatări, se poate spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de arbitrariul guvernului. Care este alegătorul care stă indiferent, când știe că tribunalul și curtea atârnă de ministrul justiției și când își închi puiește, poate pe drept, poate pe nedrept, că și câștigul sau pierderea lui atârnă de aderența sau neaderența sa la voința puterii executive?<ref id=”1”>Ibidem, pp. 110-111.</ref> Teoria constituțională pe care o schițează Maiorescu cu ocazia revizuirii este ilustrarea, în forme de oratorie clasică, a viziunii liberal conservatoare europene, care va miza, până către 1914
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
însuși (Știința logicii, p. 16), ideea apare la Aristotel: "știința aceasta însă [filozofia], necăutată pentru un anume folos, e singura liberă în sine și pentru sine și, de aceea, ea pare a nu fi o posesiune omenească". 361 Aderența sau neaderența generalizată la aceste idei nu reprezintă un aspect relevant din acest punct de vedere. 362 Vezi, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Fenomenologia spiritului, Editura Academiei, București, 1965, p. 108 și 276. 363 Eugeniu Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 21-23. 364 Vezi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca: Burke, de Bonald, de Maistre, critica revoluției franceze duce în mod direct la respingerea formelor sale politice-sociale, pe care convulsia de la 1789 le introduce în Franța și le răspândește în Europa. Ruperea firului tradiției, negarea realităților și etapelor istorice, neaderența construcției politice pur raționale la aspectele ireductibile ale specificului vieții popoarelor formează temele de predilecție ale întregii reacțiuni europene. Aceste idei au circulat și sub restaurație și sub monarhia din iulie și înainte și după 1848, și nu numai în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unei stări de spirit anterioare, generalizate, bine consolidate în cercurile de mentalitate conservatoare și reformistă, sensibilizate prin reformele structurale ale lui Cuza și mai ales de reforma agrară din 1864. Dacă formula ce exprimă neaprobarea ideii de progres social, totala neaderență la noile forme instituționale, la importul superficial de civilizație și cultură i-a fost totuși unanim atribuită, faptul vine de acolo că Titu Maiorescu i-a dat stringență deosebită, o formulare precisă, categorică, de la înălțimea unui mare prestigiu cultural, social
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu cât vrea să asimileze anumite individualități, iar în caz advers, de neaderență, să le atace, să le pună pe linie moartă... Marx e un fel de liberal, atunci când îi cere individului modern să-și formeze o "conștiință de clasă" și să preia puterea economică prin dezvoltarea unor afaceri pentru propriul său profit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau efect al unei intenționalități artistice. Corelate cu această atitudine sunt: buna dispoziție, lipsa de griji, seninătatea, evitarea gravitații, suspendarea urgenței necesităților vitale. În atitudinea comicului primează ridicolul reperat prin acuitatea simțului comic asociat cu cel critic, de respingere, de neaderență și dispreț. Dacă râsul mecanic este superficial și distractiv, cel critic se vrea a fi un corectiv, aplicat diferențiat, în funcție de gravitatea malformației detectate, cu bonomie, înțelegere sau, dimpotrivă, în răbufniri satirice, violent sarcastice, cu malițiozitate și cruzime. În conturarea portretului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]