841 matches
-
pământul devenit-a închisoare!” (Retrăiri). Dacă vei căuta grăuntele de aur în muntele de steril, cu stăruință și răbdare și fără idei preconcepute, poți afla în cărțile lui Virgil Ciucă, acea năzuință spre o lume mai bună, eliberată de viclenie, neadevăr și înșelătorie, în care suntem siliți să trăim, pe care o slujim tăcuți și amnezici. Nu toți au curajul să rostească aceste sentințe, care taie uneori în carne vie, despre țara lui natală, despre țara de adopție, despre lume în
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
din "vechiul regat" al României. Părându-mi-se că, totuși, nu se cuvine să presupun, oricât de oportuniști și oricât de sinceri în ignoranța lor vor fi fost cei trei, că vreunul din ei, implicându-se nitam-nisam în difuzarea acestui neadevăr, a mințit cu ne-bună-credință, cu alte cuvinte că a voit să introducă o informație falsă în istoria literaturii române și în biografiile "condamnaților", în primul rând ale lui Tudor Arghezi și N. D. Cocea, nu rămâne plauzibilă decât o singură
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
o singură cauză: eroarea. Desigur, errare humanum est, dar sînt greșeli ce nu pot fi trecute cu vederea. A nu le da în vileag ar însemna să acceptăm și nu numai, ci să și promovăm, din îngăduință "umană", drept adevăruri neadevărurile cunoscute și să admitem, cu aceeași îngăduință, motivele lor. Excluzând din aserțiunile celor trei condeieri despre procesul revistei Facla cu Regele Carol I, intenția neonestă, rău-voitoare a falsificării, falsul, totuși, rămâne fals, nu numai înregistrat pe o casetă video (dacă
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
în jos ca să progresezi. • Martirajul cuvintelor (versuri). Nu aș vrea să-mi dau cu părerile în cap . • Nici teoria relativității nu dă soluții... • Te poti culcă pe o ureche în ideia că mai ai una?! Dramaticul fără comic devine tragic. • Neadevărul ajuta la supraviețuire (Bianca Marcovici). • I-au spus să mai pună mâna pe o carte. A pus mâna dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de nonvaloare. • În unele cazuri, daca as înțelege întrebarea, poate aș găsi și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în jos ca să progresezi. • Martirajul cuvintelor (versuri). Nu aș vrea să-mi dau cu părerile în cap . • Nici teoria relativității nu dă soluții... • Te poti culcă pe o ureche în ideia că mai ai una?! Dramaticul fără comic devine tragic. • Neadevărul ajuta la supraviețuire (Bianca Marcovici). • I-au spus să mai pună mâna pe o carte. A pus mâna dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de nonvaloare. • În unele cazuri, daca as înțelege întrebarea, poate aș găsi și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
retroactiv, ar fi normal ca însăși guvernul să-și afle locul cuvenit în spatele gratiilor! Creat la comandă, pentru câștigarea unor avantaje politice, Raportul Comisiei spune că „România a ucis, a ucis, a ucis”. Astfel, se spune, fără clipire, un mare neadevăr cutremurător: „În România a fost decimată întreaga populație evreiască, cu excepția unor regiuni unde au supraviețuit”. I-am asigurat pe membrii delegației că adevărul este exact invers și că aceste câteva regiuni reprezintă, de fapt, actualul teritoriu al României. Mă întreb
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
lipsa de fonduri'. De-o parte, bugetul enorm alocat propagandei, informație computerizată la zi, festivaluri, colocvii, acapararea de mass media occidentale, legături întinse, subtile și profitabile, în parlamente, la somități, în comisii și comitete, cultivarea tradițiilor habsburgice, afirmarea răspicata de neadevăruri în toate tribunele posibile. De cealaltă parte - un articol ezitant, semnat de Ștefan Păscu, trecut printr-o sută de lentile aburite până ce devenea un sfârâiac. Sau o replică redactată în cabinete oculte și semnată de nefericitul Pompiliu Marcea. Ei - cu
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
în urmă cu câțiva ani, că am sucit mințile unor văduve din Bucureștii Noi. Ce frumos ar fi să fie adevărat! Din nefericire, însă, eu nu mai reușesc de multă vreme să sucesc nici macar mințile unor neveste. Numărul mare de neadevăruri puse în circulație în legătură cu mine îmi dă o idee clară (trăită!) despre neprofesionalitatea presei. Dacă eu, un figurant al vieții publice din România sunt tratat astfel, îmi dau seama ce se întâmplă cu un protagonist. Mă grăbesc să precizez că
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
Ligii Culturale. Dar și-a păstrat, neclintita poziția. Unii au spus ca Ducă, ca ministru al Instrucțiunii, a avut misiunea de a-l răsplăți pe Iorga pentru atitudinea să, ipoteza care reiese și din memoriile lui Ducă. E însă un neadevăr sfruntat, Iorga slujind unei convingeri. Pertinent e portretul regelui Ferdinand, om cultivat și prea timid, pasionat după lecturi care, curînd, va dovedi calități de monarh, totuși mereu influențabil de soția sa, regina Maria, Barbu Știrbei (curios lucru, totuși amantul știut
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Rusia în privința instalării așa-numitului fir roșu. Cronicarul a mers pînă în ultima clipă de partea d-lui Iliescu, riscînd să fie luat în rîs, deoarece n-a vrut să accepte că fostul președinte al României a putut susține un neadevăr, acela că n-a știut de negocierile firului roșu. Declarațiile ulterioare ale d-lui Iliescu dovedesc din belșug că știa despre ce e vorba și ne face să ne punem serioase întrebări asupra onestității sale, în principiu. Dl Iliescu poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
sociale aveau caracter științific și permiteau identificarea unui țel al evoluției și anume orînduirea comunistă. Noi am fost învățați să credem că scenariul (de la comuna primitivă la comunism) este ineluctabil, că roata istoriei nu poate fi întoarsă. Mult înainte ca neadevărul acestei costisitoare (în vieți omenești) teze istoriciste să fie probat, Popper îl ataca în cartea lui cu argumente logice și pline de bun-simț.
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
nici o legătură cu originea acuzatorilor. La fel cum România Mare și Atac la persoană îi trec pe listele cu evrei pe toți cei care contravin intereselor lor, cam așa e sporită și lista antisemiților, din nemulțumiri personale. * Dar nu despre neadevărurile din "Le Monde" ale lui Edgar Reichmann ne vom ocupa azi (în revista 22 nr. 5 și 6 cei interesați vor găsi atît textul din "Le Monde" cît și replici convingătoare), ci despre un foarte bun grupaj din VIAȚA ROMÂNEASCĂ
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
Munții Apuseni, prezentați în primitivismul unor porniri instinctuale: După mostrele citate îmi va da dreptate orișice om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel Sandor în vreo direcție literară. Direcția lui este ocara, școala lui neadevărul. Asemenea dreptate îmi va da orice om cu cea mai rudimentara judecată literară, că mare neadevăr a grăit și precuvântătorul, dl. Iakab Odon, când a introdus această tristă aparițiune literară cu cuvintele, - cel puțin pline de bonomie, - că autorul ne
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel Sandor în vreo direcție literară. Direcția lui este ocara, școala lui neadevărul. Asemenea dreptate îmi va da orice om cu cea mai rudimentara judecată literară, că mare neadevăr a grăit și precuvântătorul, dl. Iakab Odon, când a introdus această tristă aparițiune literară cu cuvintele, - cel puțin pline de bonomie, - că autorul ne prezintă în cartea sa - numai poporul, fără nici o deosebire de naționalitate. Să ne ierte onorabilul. Față
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
care compun decatlonul. Am amintit și despre asasinarea campionului, prin înjunghiere, chiar la poarta casei lui din Domnești, din pură invidie. Unii cititori, neîncrezători, au gândit poate că spusele mele sunt exagerări, prezentare romanțată a faptelor, câțiva considerându-le chiar neadevăruri. În numărul din decembrie am publicat articole din presa vremii despre campionul din Domnești și chiar medalia sa de la Campionatele balcanice, documente pe care cu greu le-am obținut de la familia sa, căreia îi mulțumesc pe această cale. Astăzi mă
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
Geo Dumitrescu vorbește de un „dans al omului încătușat” face aluzie la un moment distractiv din viața redactorilor amintit de însuși Cornel Regman într-un interviu din 1988. Mărturisea acolo criticul: „Să spun că învățământul ma captivat, aș rosti un neadevăr. Prea începuse a fi grevată profesiunea aceasta de tot soiul de îndatoriri excentrice, precum, în toamna lui 1949, obligația de a preda la orele de română, la clasele mari, biografia lui Stalin, în alternanță cu studiul operei Sofiei Nădejde sau
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost Articolul se vrea o analiză a ce a fost bun și ce a fost rău în sistemul comunist în general și în special al celui din România anilor 1945- 1965. Textul conține numeroase neadevăruri și falsificări ale faptelor, care sunt strecurate pe nesimțite printre criticile pe care autorul le menționează. Astfel, încă din primele rânduri autorul afirmă: „Există un document public de rang prezidențial care și-a asumat, chipurile, rolul de bilanț al epocii
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
care îl are România. Românii au acum șansa de a vedea clar, în viu, că seriozitatea cu care pozează dl. Iohannis în public este doar un mit, o imagine atent construită, dar falsă. Un om serios s-ar feri de neadevăruri, dar dl. Iohannis a demonstrat deja că nu este un astfel de om serios, ci un om nesincer, lipsit de credibilitate”, a afirmat Claudiu Manda.
Claudiu Manda, atac din ficați la Klaus Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21648_a_22973]
-
fost să fie, fiindcă așa au vrut ei, cărămidarii istoriei din urmă? Aflăm, de curînd, despre apariția pe Internet a unor fapte și date privitoare la Ion Iliescu, confecționate și difuzate de partidul sus-numitului. Iată cum se înlănțuiesc adevăruri și neadevăruri, ducîndu-se - unele pe altele - în spinare, redate, fabricate după rețete și tehnici de sorginte marxist-leninistă, alcătuind un curriculum vitae ingenios țesut (un fel de autobiografie demnă de o cauză mai bună, justițiară). Într-o revistă bucureșteană de specialitate se explică
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
Lăsăm la o parte circumstanța că "libertatea" iliesciană nu era decît un surogat compatibil nu doar cu risipirea brutală a manifestanților din Piața Universității, ci și cu vandalicele și sîngeroasele mineriade ce se profilau la orizont... Și acum urmează două neadevăruri marcante, primul din ele, vai, de ordin fizic: Vedeți, dintre cei care cît de cît făcusem ceva înainte, cei care schițasem un gest - scriitori, istorici - nimeni, nici unul, nu a participat la Piață dintre intelectualii "disidenți" ai României". În realitate, la
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
dl. Răzvan Theodorescu. Oare d-sa consideră că acolo unde nu cuvîntează d-sa nu pot exista intelectuali "disidenți"? Oare așa se face istoria, ștergînd pur și simpl cu buretele faptele ce nu intră în tiparul unei preconcepții? Al doilea neadevăr, de ordin moral, nu e mai puțin grav: "Piața Universității n-a fost nici o școală a democrației, ba chiar a fost o școală a intoleranței, n-a fost nici o școală a oratoriei, ba chiar a fost locul unor discursuri inepte
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
ștearsă, cu privire la teribila aventură chimică a materiei vii, supusă transformărilor pământești; așadar, între cer și pământ, o înșiruire de cuvinte, fraza interzisă și anume că somonii, murind, se prefac în cel mai bun îngrășământ chimic... Și nici măcar nu era un neadevăr, o contradicție politică... Atâta doar, o delicatețe complet deplasată: să nu afle cumva cititorul că materia se poate preface în asemenea hal, niște somoni atât de vii și de puternici, preschimbându-se într-un praf chimic... Faptul că ar fi
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
centrul imperiului teza nelegitimității imperialismului roman. Elita politică romană a fost fascinată, incapabilă să formuleze vreo obiecție, iar reacția conservatoare promptă: filozofii au fost izgoniți din Roma, deoarece spune Pliniu cel Bătrân, romanii nu mai știau să discearnă adevărul de neadevăr. Cu toate acestea, odată intrați în contact cu lumea greacă, descendenții lui Romulus au trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
memorii contemporan mai mult din cauză că nu mi-a dat motive să-l suspectez pînă acum, dar îmi păstrez o anumită rezervă (aș numi-o rezerva de subiectivitate) pentru a nu fi silit ulterior să declar că m-am înșelat îmbrățișînd neadevărurile sau inexactitățile altora. Un jurnal alcătuit după principiile pamfletului îmi stîrnește neîncrederea, iar marile dezvăluiri pe care mi le oferă autorul său îmi provoacă suspiciuni. La noi și numai la noi, din păcate, tocmai aceste jurnale au succes. Jurnalul de
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
tot spune, numai latura meridională, șugubeață și neserioasă a lumii românești, dimensiunea tragică trebuind exclusiv căutată la Eminescu. De aceea, se adaugă, între cei doi a fost un abis, neînțelegîndu-se deloc. E, în aceste judecăți prea sumare, un prea mare neadevăr. De fapt, pentru a înțelege lumea românească trebuie apelat deopotrivă la Caragiale și la Eminescu. Ba chiar nu o singură dată avînd a constata că românul și românescul sînt mai bine dezvăluiți de nemuritoarea operă a lui Caragiale. Pentru că, nu
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]