460 matches
-
dezarmarea nucleară totală, să fie în sfârșit onorate. Aceasta a fost una dintre principalele promisiuni pe baza cărora multe state au semnat Tratatul de neproliferare nucleară și s-au abținut de la a achiziționa arme nucleare în urma semnării tratatului. Garanțiile solide de neagresiune reprezintă cele mai bune metode de a împiedica proliferarea nucleară, căci, altfel, țările amenințate de intervenții vor încerca să oprească atacurile de acest fel prin achiziționarea de arme nucleare. În fine, în acest context, aș dori să subliniez și să avertizez
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
aideți să fim sinceri. Starea de non-război, pentru că în niciun caz nu putem vorbi despre pace în Orientul Mijlociu, a permis cel puțin dictatorilor și regimurilor autoritare să exercite un control strict asupra popoarelor lor și să încheie un pact de neagresiune cu Israelul, care la rândul său a procedat la fel. După cum am văzut însă, astfel de fundamente sunt foarte fragile și se pot prăbuși oricând. Acum s-au prăbușit. Mă bucur că Israelul nu a intervenit în evoluțiile interne din
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
crimelor regimului comunist, care a fost solicitată de miniștrii justiției din mai multe state membre, inclusiv din statele baltice, și să termine sarcina neîncheiată de evaluare a crimelor tuturor regimurilor totalitare. Vă mulțumesc. (DE) Dle Președinte, în Pactul germano-sovietic de neagresiune, Hitler și Stalin au stabilit sferele lor de interes în Europa Centrală, iar consecințele au fost devastatoare, în special pentru statele baltice. La fel cum au făcut în Belarus, sovieticii au planificat repede deportarea secțiunilor conducătoare ale societății din statele baltice
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
dezvoltarea să internă în pace, statu-quo și respectul Tratatelor, confirmă declarațiunile făcute la Conferința dela Genova din 17 Mai 1922, la a cincea ședința a primei Comisiuni, de către Președintele Delegațiunii Române, d. Ion I. C. Brătianu, cu privire la un angajament permanent de neagresiune față de Rusia, bazat pe statu-quo. România este gata de a extinde acest angajament la toți vecinii săi. România interpreta zisul angajament că o obligațiune de a nu atacă Rusia cu trupele sale regulate și bine înțeles de asemenea de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
și statul său și își va impune și propriile sale valori morale: credința; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de inițiativă și de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranța; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară; neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare, am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituție a României." 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) România este stat național, suveran și independent, unitar, indivizibil, democratic și social. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizației românești: credința, demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de inițiativă și de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranța; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară; neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare. ... (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației, independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
și statul său și își va impune și propriile sale valori morale: credința, demnitatea, libertatea, dreptatea, adevărul, cinstea, onoarea, curajul, munca, spiritul de inițiativă și de întreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranța, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară, neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare, am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituție a României." 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) România este stat național, suveran și independent, unitar, indivizibil și democratic. (2) Forma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizației românești: credința, demnitatea, libertatea, dreptatea, adevărul, cinstea, onoarea, curajul; munca, spiritul de inițiativă și de întreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranța, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară, neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare. ... (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației, independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
mai apoi comanda în cea mai importantă misiune a sa: comanda Grupului de Armate Centru care trebuia să cucerească Moscova și să învingă Uniunea Sovietică. În 1941, von Bock a invadat regiunea Poloniei ocupată de sovietici, încălcând prevederile pactului de neagresiune germano-sovietic. Până la sfârșitul lui decembrie, au fost cucerite întreaga Polonie, RSS Ucrainiană, RSS Belarus și cea mai mare parte a vestului Rusiei. Von Bock a avut neșansa ca armatele sale să fie prinse total nepregătite în cumplita iarnă rusească, armate
Fedor von Bock () [Corola-website/Science/307262_a_308591]
-
și în felul acesta au fost perturbate și comerțul și viața economică a Acrei arabe. La început conducători arabi moderați au încercat prin mediere britanică să negocieze cu evreii pentru a evita atacuri reciproce și au obținut un acord de neagresiune care a fost respectat doar câteva săptămâni. Agravarea ostilităților militare în țară a dus la întărirea celor cu poziții extremiste din rândul localnicilor arabi. La 17 martie 1948 a izbucnit un incident între Comitetul Național Arab din Acra și reprezentanți
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
între Germania și Polonia. Această înțelegere a crescut temerile sovietice pentru un atac german, ceea ce a făcut ca, în cele din urmă, URSS să ia inițiativa diplomatică. În 1939, a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, în mod oficial un tratat de neagresiune, în fapt o înțelegere între două puteri pentru împărțirea sferelor de influență. Pe 17 septembrie 1939, în timp ce armatele germane erau la 150 de kilometri de granițele sovietice, Armata Roșie a invadat Plonia de răsărit populată de etnici ucrainieni și belaruși
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Roșii, inițiativa stategică aparținând pentru tot restul războiului sovieticilor. Până la sfârșitul anului 1943, Armata Roșie a reușit despresurarea Leningradului și eliberarea celei mai mari părți a Ucrainei. Până la sfârșitul anului 1944, frontul se mutase dincolo de granițele stabiliete de pactul de neagresiune din 1939, iar forțele sovietice au pătruns în țările Europei Răsăritene. Bucurându-se de o superioritate decisivă în oameni și materiale, forțele sovietice au pătruns în Germania de răsărit, cucerind Berlinul în mai 1945. Războiul cu Germania s-a încheiat
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
va ataca URSS-ul până în cele din urmă din Finlanda, care era o excelentă bază de atac, în condițiile în care granița sovieto-finlandeză era la doar 32 km depărtate de Leningrad. În 1932, Uniunea Sovietică a semnat un pact de neagresiune cu Finlanda. Pactul a fost prelungit pentru încă 10 ani în 1934. În aprilie 1938, sau chiar mai devreme, Uniunea Sovietică a început negocieri diplomatice cu Finlanda în încercarea de a îmbunătăți apărarea mutuală împotriva Germaniei. Principala preocupare a sovieticilor
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
orașului-leagăn al revoluției bolșevice. Cea mai mare parte a anului a trecut cu discuții sterile. În același timp, situația politică din Europa s-a înrăutățit. Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, pe 23 august 1939, Pactul Molotov-Ribbentrop. Pactul de neagresiune sovieto-german conținea și clauze secrete prin care țările Europei Răsăritene erau împărțite între cei doi semnatari. S-a căzut de acord ca Finlanda să devină parte a "sferei de influență sovietice". Invazia Germană a Poloniei de pe 1 septembrie 1939 a
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
și să-și mute forțele armate 20-25 km depărtare de frontieră. Guvernul Finlandei a tăgăduit orice responsabilitate pentru incident și a refuzat să-retragă armata din zonă. Refuzul acesta a fost folosit de Uniunea Sovietică ca să nu mai respecte tratatul de neagresiune. În ziua de 30 noiembrie 1939, 23 de divizii ale Armatei Roșii, în total 450.000 de mii de oameni, au atacat, atingând, în scurtă vreme, linia Mannerheim. În zona de frontieră ocupată de sovietici, în orășelul Terijoki - azi Zelenogorsk
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
alianței transatlantice, dar că își intensifica eforturile pentru îmbunătățirea relațiilor cu Europa Răsăriteană și cu Germania Răsăriteană. Germania de Vest a inițiat ceea ce avea să se numească "Ostpolitik", înfruntând, la început, opoziția puternică a conservatorilor, negociind, pentru început, tratate de neagresiune cu Uniunea Sovietică, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria și Ungaria. Relațiile dintre cele două state germane au reprezentat una dintre cele mai dificile probleme de rezolvat. "Ostpolitik" - "Politica (față de) Est" - a cancelarului Brandt urmărea conceptul "două state - o singură națiune germană". Relațiile
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
care cerea evacuarea imediată și necondiționată a Basarabiei, (fostă parte a Imperiului Rus între 1812-1917, care se unise cu România după Primul Război Mondial) și a Bucovinei de Nord. Somația sovietică se baza pe anexa secretă expansionistă a pactului de neagresiune germano-sovietic semnat la 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov). Guvernul român, pe fundalul conjuncturii internaționale nefavorabile intereselor (suveranității) României, a cedat presiunilor sovietice și germane. Pe fondul aprecierilor lui Hitler că „România a fost, timp de câteva decenii, aliatul activ și
Dictatul de la Viena () [Corola-website/Science/302692_a_304021]
-
regele hitit Hattușil al III-lea. Ramses a fost de acord să semneze tratatul cu condiția să se specifice că hitiții au fost responsabili pentru încălcarea tratatului anterior agreat de Akhenaten și Suppiluliumas. De asemenea tratatul prevedea un pact de neagresiune și alianță în cazul în care cele două părți sunt atacate de o a treia parte, sprijin reciproc în înăbușirea revoltelor interne, extrădarea oponenților politici și delimitarea frontierelor. Copii inscripționate ale tratatului s-au găsit la Ramesseum și pe pereții
Ramses al II-lea () [Corola-website/Science/302466_a_303795]
-
l-a încurajat, aducându-i aminte lui Madgearu că el însuși fusese închis de regimul lui Carol al II-lea, că interpelase guvernul Tătărescu în parlament la momentul demiterii lui Ion Antonescu și că fusese parte la încheierea pactului de neagresiune dintre PNȚ și Mișcarea legionară. Apoi a plecat la ora 13:30. Madgearu a fost ridicat de un comando legionar de la locuința sa, în aceeași zi, pe la ora 14:00. Aflându-se la masă cu soția sa, Ecaterina Madgearu, șase
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
1938 și reprezintă unul din pașii importanți ai regimului nazist din Germania spre război. Germania făcut, apoi, o alianță cu Italia și Japonia, numită Axa Berlin-Roma-Tokio. La 23 august 1939 Hitler a încheiat chiar și cu Stalin un tratat de neagresiune, cu urmări importante asupra lumii și României, numit Pactul Ribbentrop-Molotov. În virtutea acestui pact, politica lui Hitler de a anexa țările vecine a culminat, la 1 septembrie 1939, prin cotropirea Poloniei și izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. În prima
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
ca doar 30% din populație să fie moldoveni. În 1929 capitala a fost mutată la Tiraspol. Parte a României, Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică (cu consimțământul Germaniei naziste) în 1940, conform unui protocol expansionist secret atașat pactului de neagresiune germano-sovietic din 1939, pactul Hitler-Stalin. Aceast protocol a fost o premisă a așa-zisei „cortine de fier”. La 2 august 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, având capitala la Chișinău (Kișiniov în limba rusă), prin contopirea unei
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
semnarea acestor protocoale, părțile semnatare se angajau: La 21 iulie 1936, Maxim Litvinov și Nicolae Titulescu, miniștrii de externe sovietic, respectiv român, au semnat „Protocolul de asistență mutuală”, care a fost interpretat unilateral de partea română ca un tratat de neagresiune recunoscând existența de facto a graniței din acea vreme dintre România și URSS. Franța era desemnată în calitate de arbitru al relațiilor sovieto-române. Pentru negocierile cu Uniunea Sovietică, Titulescu a fost puternic criticat de politicienii de dreapta din România. De altfel, atât
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
puternic criticat de politicienii de dreapta din România. De altfel, atât Titulescu cât și Litvinov au fost schimbați din funcție în 1936, respectiv 1939. Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conținea un protocol adițional imperialist secret, cu hărți privind sfere de influență, pe care erau trasate linii de demarcație în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri. Pe această bază, o săptămână mai târziu, la 1
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
mai mult de soarta celor aproximativ 100.000 de etnici germani din Basarabia. De asemenea, Ribbentrop s-a arătat uimit de pretențiile sovietice în ceea ce privește Bucovina, (acest teritoriu nu fusese menționat, în niciun fel, în protocolul secret al Pactului sovieto-german de neagresiune). În continuare, ministrul german de externe a subliniat că Germania are interese economice puternice în restul teritoriului românesc.În cartea de amintiri a lui "Viaceslav Molotov" ""Molotov remembers. Inside Kremlin Politics"" sunt relatate circumstanțele în care România a pierdut nordul
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
înainte de a ajunge la acceptarea unui armistițiu pe 13 martie 1940. Ca urmare directă a agresiunii sale, Uniunea Sovietică a fost a fost exclusă din Liga Națiunilor pe 14 decembrie 1939. Pactul Molotov-Ribbentrop din august 1939 a stabilit relații de neagresiune între Germania Nazistă și Uniunea Sovietică, iar un protocol secret stabilea că Polonia și statele baltice vor fi împărțite între cei doi semantari. În timpul invadării Poloniei din 1939, cele două puteri au atacat, ocupat și împărțit Polonia, iar în iunie
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]