57 matches
-
cunoscută și acceptată pe plan mondial, indiferent de domeniul de care aparține, de la cel tehnic (bus, cinema, fax, metro, modem, teflon etc.) până la cel politic (Benelux < Be[lgium], Ne[derland], Lux[emburg]). 5.1. Trunchierea cuvintelor simple și a compuselor neanalizabile se poate realiza în următoarele moduri: a) Prin apocopă (germ. Kopfwort): dan. aso < aso[ciaal]; engl., fr., rom. fax < engl. facs[imile], fr. fac-s[imilé], rom. facs[imil] (< lat. fac simile); engl. demo, germ. Demo < engl. demo[nstration], germ.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
spectacol, viziune, vedere", iar elementul de compunere -tron (vezi rom. betatron, ciclotron, sincrofazotron) a rezultat din [elec]tron (< gr. ήλεκτρον < tema ήλεκτρ+ desinența -ον)58. Faptul că unele compuse greco-latine au fost trunchiate și nu condensate arată că ele erau neanalizabile pentru creatorii noilor cuvinte sau elemente de compunere. c) Prin sincopă și apocopă (germ. Rumpfwort): engl. pram "cărucior pentru copiii mici" < p[e]ram[bulator] "idem"; magh. matek "matematică" < mate[mati]k[a]. d) Prin afereză și apocopă: engl. flu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
identice sau asemănătoare cu trunchierea sintagmelor sau cu alte fenomene lingvistice care țin de formarea cuvintelor, cum este contaminația, ori de falsele interpretări la nivel sintagmatic, cum sunt aglutinarea sau contracția, sub rezerva că rezultatele acestor evoluții sunt, în general, neanalizabile sintactic, în timp ce cuvintele-valiză sunt, dimpotrivă, concepute tocmai în așa fel încât elementele din care provin să poată fi identificate cu ușurință. Totuși, unele asemenea formații hibride aparțin mai degrabă categoriei contaminațiilor decât scurtărilor, atunci când rezultatul are aproximativ aceeași lungime ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compusele formate în alte limbi și preluate prin împrumut lexical pot avea ca și sintagmele aflate în aceeași situație o structură sintactică aberantă față de normele compunerii din limba receptoare; ele sunt împrumutate fie tale quale, în calitate de cuvinte simple sau compuse neanalizabile în limba adoptivă, chiar dacă, uneori, erau sintagme în limba donatoare (rom. alișveriș < tc. alıșveriș; beșleagă < tc. beșli ağası; fildeș < tc. fildiși), fie prin condensare, care adesea se datorează tot dificultăților pe care le-a întâmpinat analiza integrală a etimonului (rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cunoaștere preexistentă actului lingvistic substantive care denumesc: • „obiecte” unice sau cvasiunice, în mod obiectiv, constituind în ele înseși, din perspectiva cunoașterii umane, o clasă: lună, soare, ecuator, rai, iad, cer etc. sau în mod subiectiv: mamă, tată, bunic, bunică; • „obiecte” neanalizabile în interiorul raportului obiect-clasă; sunt obiectele denumite de substantive singularia tantum: aur, argint, vin, vânt etc. • părți componente ale organismului uman: mână, nas, ochi, păr, gât, cap, dinți etc. • clasa de obiecte: „Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înjosire și spoială” (Ibidem, p. 140), • nume predicativ, în predicatele analitice: „Iar noi locului ne ținem/ Cum am fost așa rămânem.” (Ibidem, p. 124) Adverbele de confirmare și de infirmare se pot constitui prin ele înseși în enunțuri sintactice complete, neanalizabile; conținutul semantico-sintactic al acestora rezultă din raportul anaforic cu enunțuri anterioare sau ulterioare, pe care le substituie în frază: „După întrunire avem preferanță (...) Da, neică Zahario.” (I.L. Caragiale, I, p. 116) Adverbele modalizante de tipul poate, firește, desigur etc. sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
introdusă prin conjuncția că (Poate că nu s-a observat...)." (vol.I, p.599) Adverbele de modalitate rămân în afara funcțiilor sintactice dar pot intra - unele din ele - în structura unor enunțuri complexe - printr-o relație de incidență, exprimând prin „propoziții neanalizabile” atitudinea subiectului față de conținutul desfășurat în planul obiectiv: „Pentru dăsagi și măgari/ Ușile-s, firește, mari.” (T. Arghezi, I, p. 235). Aceleași adverbe pot funcționa ca enunțuri sintactice globale când sunt întrebuințate și cu rol de adverbe de confirmare: „ - Lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întărește deosebirea dintre cele două categorii (subclase). Caracterul exclamativ al interjecțiilor asigură realizarea predicației prin intonație sau numai prin marcarea exclamativă a predicatelor. Realizează predicația prin intonație interjecțiile afective, care se impun ca termeni centrali (sau unici) ai unor enunțuri neanalizabile, componente ale unor enunțuri complexe, întemeiate pe relația de incidență: „Fac prinsoare pe ce vrei, că și tu ai venit să mă vezi pentru vreun măgar, pentru vreun leneș, pentru vreun ticălos... -Aș! zic eu... -Măi! adaugă el...” (I.L. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că și tu ai venit să mă vezi pentru vreun măgar, pentru vreun leneș, pentru vreun ticălos... -Aș! zic eu... -Măi! adaugă el...” (I.L. Caragiale) „-Văleu! și unde-i bălaurul, moș Nechifor?” (I. Creangă) Interjecția ei realizează predicația, în enunțuri neanalizabile, fie prin intonație exclamativ-asertivă, fie prin intonație interogativă: „-Dumneata vrei să mergem la plimbare... -Ei! da... -Ei! eu merg bucuros, da’ numa călare merg... Ei? -Ei? -Ei? ia-mă dumneata în cârcă...” (I.L. Caragiale) Tot enunțuri neanalizabile - termeni ai unor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicația, în enunțuri neanalizabile, fie prin intonație exclamativ-asertivă, fie prin intonație interogativă: „-Dumneata vrei să mergem la plimbare... -Ei! da... -Ei! eu merg bucuros, da’ numa călare merg... Ei? -Ei? -Ei? ia-mă dumneata în cârcă...” (I.L. Caragiale) Tot enunțuri neanalizabile - termeni ai unor enunțuri complexe - realizează și onomatopeele înscrise în stil direct: „Și pornind eu cu demâncarea, numai ce și aud pupăza cântând: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Onomatopeele, cele descriptiv-narative, realizează funcția de predicat, în enunțuri marcate exclamativ: „Noi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. însoțesc, fără a realiza funcții sintactice, vocative: „Bună vreme, măi băiete!” (M. Eminescu) sau se întrebuințează singure, cu același rol de adresare: „-Ho, măi! ce vă este...” (I. Creangă) „-Ia tăceți, bre, răspunse Zaharia.” (I. Creangă) sau constituie enunțuri neanalizabile: „-Mă! ia ascultați!” (I. Creangă) „-Dar cu chemarea împreună, cum te mai strigă? -Iaca așa: Vino! U! Mă! răspunse Pâcală.” (I. Creangă) Interjecțiile adresative (constituind singure un enunț, sau fiind componente ale unui enunț complex) corespund, sub aspect funcțional-semantic, imperativului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunț predicația, adverbele de modalitate nu pot intra în relație de interdependență cu un subiect (propoziția pe care o preced este interpretată ca subiectivă) și, deci, nu pot constitui nucleul predicațional al unui enunț. Întrebuințate singure, ele pot reprezenta enunțuri neanalizabile, în planul obiectiv al comunicării lingvistice: „Care va să zică încântat! - Firește.” (I.L. Caragiale) sau în planul subiectiv, printr-o relație de incidență: „Obișnuit cu mirosurile ierbii în floare, s-a speriat, firește, de mirosul de carne arsă.” (O. Paler, Galilei) Când, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este autonom. Sensul său informațional concret, însă, implică punerea lui în legătură cu un alt enunț prin care să se fixeze conținutul semantic concret al termenilor reprezentativi - el și acolo. 12. Pentru asemenea enunțuri, gramaticile vorbesc mai frecvent de propoziții sau fraze neanalizabile. Noua ediție a Gramaticii Academiei folosește termenul enunțuri nestructurate.(vol.II, p.14) 13. G. Ivănescu (în cursul litografiat Sintaxa limbii române moderne, Iași, 1947-1948, tipărit în 2004, la Editura Junimea, Iași ( editat, adnotat și prefațat de Oana Popârda) retrage
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizarea unui „ideal”, a unor „aspirații ale eului”, fiind prin aceasta În raport cu supraeul moral. Ea este o experiență spirituală pură, care „dublează” actele noastre, sondând necunoscutul. Pentru R. Le Senne, originea scopurilor noastre este destul de greu de precizat. Ea este neanalizabilă. Originea lor este situată Însă În sfera supraeului moral. În acest sens, R. Le Senne va distinge două tipuri de obiective-scopuri: scopurile elective și scopurile supreme. Ambele sunt atât „scopuri individuale” sau personale, cât și „scopuri colective”. Este important ca
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nominale. Dacă în limba latină, circumferenția era analizabil prin radicalul ferentia (formă nepersonală a verbului fero, fere, tuli, latum) și prefixul circum-, în limba română, forma internă, primară a împrumutului savant interesează doar lingvistica istorică. Limbile romanice au dezvoltat formele neanalizabile, neutre din punct de vedere al motivației interne, în structuri de tipul: es. decidir (a decide) - fr. décide (a decide). Termenii savanți circumscizie, circumferință - cuvinte de bază - sunt creații motivate prin caracterul semasiologic, la nivelul sistemului terminologic. De o productivitate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de afixul contra- (inter- și intralingvistic), prin unități terminologice având aceeași semnificație- "incizie secundară". A se compara: ro. contraincizie (cf. en. coterincision); ro. contraapertură (cf. en. counterincision), contraorificiu. Și la nivelul acestei paradigme limbajul medical cunoaște o serie de unități neanalizabile: contracație, contradicție, contractil. Prefixul contra "împotrivă" este utilizat în formații împrumutate ca atare sau calchiate după limba franceză, în limbajul economic: ro. contravaloare (cf. fr. contrevaleur). Prefixul are foarte puține derivative în vocabularul economic: ro. contrabanda (cf. fr. contrebandier; es
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Terminologia l-a conservat ca prefix de o mică productivitate, cu sensul "în afară, în exterior": exfoliere (lat. exfolio; en. desquamation, germ. desquamaton). Particula ex- apare în majoritatea cazurilor, în împrumuturi savante, neanalizabile ale căror cuvinte de bază existente ab initio s-au pierdut în formațiunile neolatine. Factorul de organizare lexicală a acestor formațiuni este condiționat de semantica lui ex- în raport cu termenul - bază latin, prin care sunt actualizate valori precum: (1) apartenența: ro
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
traduc în întregime, ca texte sau ca fragmente de texte de sine stătătoare și, prin urmare, it. Mi dispiace corespunde sp. Lo siento, germ. Es tut mir leid, engl. I am sorry, rom. Scuză-mă. Aceste formule nu sînt însă neanalizabile (precum rom. a spăla putina) din punctul de vedere al limbilor care le conțin, ci devin neanalizabile din perspectiva altor limbi atunci cînd se pune problema traducerii și, în acest caz, cel care traduce trebuie să știe nu numai ceea ce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Mi dispiace corespunde sp. Lo siento, germ. Es tut mir leid, engl. I am sorry, rom. Scuză-mă. Aceste formule nu sînt însă neanalizabile (precum rom. a spăla putina) din punctul de vedere al limbilor care le conțin, ci devin neanalizabile din perspectiva altor limbi atunci cînd se pune problema traducerii și, în acest caz, cel care traduce trebuie să știe nu numai ceea ce se traduce și cum trebuie tradus, ci și ceea ce nu trebuie tradus sau ceea ce trebuie adăugat. Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
textemele ca (sub)categorii ale "discursului repetat", dar și speciile de texteme ca (sub)categorii ale textemelor însele. 7.1.1. În această privință, s-ar părea că însăși doctrina coșeriană ne ridică un obstacol insurmontabil, care ține de caracterul neanalizabil al elementelor discursului repetat: "la drept vorbind, expresiile fixe nu pot fi analizate, în sensul propriu al termenului, deoarece ele se nu se opun altor expresii printr-o parte oarecare a elementelor lor constitutive: ele semnifică așa-zicând "în bloc
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aforisme, cultivate în domeniul celui mai lapidar gen al literaturii, va fi remarcat, o dată cu capacitatea acestuia de a concentra până la implozie expresia, și un anumit grad de evaziune a materiei comprimate din recipientul minuscul, sub forma unui ușor abur de neanalizabilă compoziție - ducând cu gândul la poezie. Mai cu seamă în aforismele lui Gheorghe Grigurcu fenomenul se dă la iveală prin chiar secretele licori puse în alambic ale unei particulare vocații de ordinul moralei, eticei, transferate pe un tărâm mai apropiat
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
Rodica Zafiu Gramaticile românești s-au ocupat destul de puțin de exprimarea aspectului, adică a felului în care e prezentată în enunț desfășurarea acțiunii: ca petrecîndu-se într-un interval scurt și neanalizabil (momentan, punctual) sau într-unul întins în timp și descriptibil din interior (durativ), ca act unic sau repetat, cu focalizare pe începutul evenimentului, pe continuarea sau pe încheierea sa. De fapt, interesul mai general pentru aceste fenomene a fost creat
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
specioase pentru a șterge granițele dintre ce se știe și ce se crede. O reverență formală în fața raționalității și a tezaurului de descoperiri științifice este urmată la ei de o piruetă în direcția iraționalului, a adevărurilor apriorice, a unor credințe neanalizabile și a unor ipoteze fanteziste. Cartea este semnată de profesorul Frederick Crews de la Universitatea Berkeley, din California, se numește Follies of the Wise, adică Neroziile înțelepților, are subtitlul Dissenting Essays (Eseuri în dezacord) și a fost publicată în anul 2006
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
but not least, să justifice ideea de sistem în estetică. El admite că sistemul, în accepția raționalismului clasic, așa cum a fost formulată de Descartes („icoană teoretică integrală a realității”) a devenit, datorită existenței „zonei iraționalului”, a „ceea ce este dat și neanalizabil”, problematic. Obiecției făcute sistemului din unghiul „filozofiei vieții”, după care există o contradicție între „forme” și „viață”, Vianu îi răspunde însă că, deși este adevărat că formele gîndirii nu pot - ca să folosim o vocabulă favorită a cărturarului - „istovi” viața, filozofia
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
mult decît analiza riguroasă a conceptelor; gîndirea mitico-metaforică fiind în continuare mai prețuită decît cea logică și disociativă. A învăța dogmatic asocieri paradoxale, în linie călinesciană, e dezastruos; istoria culturii și a literaturii române devine o suită de formule magice, neanalizabile, dar potrivite la orice (de la un "Lorenzo de Medici al nostru" la "țăranul-filosof"). În al doilea rînd, trebuie să recunoaștem că despre intelectual nu se vorbește prea serios nici în școală, nici în societatea românească de azi (și, la drept
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]