533 matches
-
nimic mai prejos de un alt cimitir aflat pe rol, adică un cimitir în viață, cu humusul lui, mai humus decât în alte părți, cu putrefacțiile lui normale, mai ptrefacții decât în alte părți, și cu nișele și criptele lui neaoșe...Și, cu toate că în urmă cu zeci de ani, grilajele forjate și împrejmuirile de pe morminte, fuseseră descompletate treptat și cărate de cei care urmau să le folosească fie la cotețele de porci, fie la consolidat garduri și boxe în gospodărie, fie
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
stră - strămoșilor lor. Poate că de aceea așa i-a și rămas supermarketului numele: La cimitir. Nimeni nu zice : Mergem la Kaufland, așa cum se cheamă de adevăratelea supermarketul. Toată lumea zice: Mergem la Cimitir, la șoping. Adică ceea ce, în limbajul nostru neaoș, s-ar traduce: Mergem la Cimitir, la cumpărături. Ori că ar zice cineva șoping, ori că ar zice cumpărături, aceleași articole- stereotip, croite în serie, îl așteaptă bine-mersi, pe cumpărător: cam aceleași feluri de mezeluri cu același gust, aceleași feluri
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
discernământ, care i-a spus: „Să stai în preajma unui om doar dacă vezi că are sâmbure în ceea ce spune. Dacă nu are sâmbure în ceea ce spune, lasă-l acolo unde l-ai găsit!”. Și bine-a grăit cu înțelepciunea-i neaoșă românească, bunicul din împrejurimile Sibiului, de care prietenul meu își amintește cu mare drag și acum, la anii senectuții! Viața l-a călit, l-a încercat mult și astfel nea Mitică a devenit persoana care-i analiza foarte atent pe
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
Până și natura rezonează cu atâta tinerețe, frumusețe și candoare sufletească și ajută fecioarele să-și desăvârșească munca, altfel destul de prozaică, dacă nu ar exista întrecerea și jocul. Volumul se încheie în forță cu “Plugușorul scriitorilor” - o mostră de umor neaoș și de satiră, în care sunt surprinse figuri clasice de autori români și urările tradiționale pentru breasla din care și autoarea face parte. Prin această nouă bijuterie literară, Ioana Stuparu și-a demonstrat încă o dată măiestria creatoare și disponibilitatea de
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
nararea vieților corporale și sufletești cuvinte fără hulă nici atunci când sunt critice ca acidul, pur bănățene! Este o carte de citit odată cu cercetarea dicționarului de arhaisme, de către cine n-are sângele îndoit cu vinul de viață bănățeană, dar pentru bănățeanul neaoș e o aducere aminte de graiul mamei, de încetele, blândele vorbiri cu vorbe de la suflet, de odinioară, ale oamenilor locurilor sud vestice românești, unde soarele se duce sub pământ (ar spune poetul), seara, să se-odihnească! „După covăsală”, „În pețât
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
făcut, că nu vorbește românește, Liviu Dragnea ne zice acum că „doamna Shhaideh este cetățean român care are toate drepturile”. O, pașă, cât de darnic ești! PSD a băgat în campanie etnia drept criteriu de competență ca să stârnească frica românilor neaoși de străinii care ne fură țara. După ce a deversat tone de venin în niște capete goale, este greu acum să le mai spună dl. Dragnea - corect! - că un bun român poate fi și ungur, și țigan, și turc, și evreu
Ați salvat țara de Julien și Klaus, luați acum cu Shhaideh! by https://republica.ro/mandrilor-romani-ati-salvat-tara-de-julien-si-klaus-luati-acum-cu-shhaideh [Corola-blog/BlogPost/339086_a_340415]
-
de băț (mai bine spus, la o aruncătura de piatră, căci că numele Insulelor Baleare provine tocmai de la vestiții ei soldați din antichitate, numiți Balearides în greacă veche, cărora li se dusese vestea că temuți ochitori-catapultori de proiectile din rocă neaoșa). Ibiza are vocația sărbătorilor. Evantaiul larg se-ntinde de la spiritul păgân al carnavalului pestriț, până la spiritualitatea profundă a Săptămânii Patimilor, a Crăciunului sau a omagiului pios, cu ofrande îmbelșugate, presărate pe suprafața mării la aniversarea Sărbătorii Fecioarei Virgen del Carmen
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
mai semeață, cum te curtau crai fără număr: neghiobi, tonți, îngâmfați, urâți, tu, sărmănică fetișcană, n-aveai la cin’ să te mai uiți! Până-ntr-o zi, pe înserate... veni și Gheorghe mult visat, era frumos și vrednic tare, un neaoș 'nalt, bine legat, viteaz în fapte și destoinic, la minte, vorbă închegat, n-a stat pe gânduri, dând târcoale, el deîndată te-a furat. - Și unde este Gheorghe-al tău, cel prea-mărit, a mea mămuță? De ce nu e cu noi
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1464906795.html [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
Prin ce face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin acest volum, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la afi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste. Lucrarea de față conține subiecte și probleme de o
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_la_cartea_cine_suntem_de_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
mama în perioada aceasta este vital pentru viitorul ființei umane care se naște și crește, care trăiește și își scrie destinul cu fiecare alegere pe care o va face. Sebi a fost un copil dorit, atât de dorit încât doar neaoșul cuvânt DOR îl poate descrie. Părinților le-a fost dor de EL înainte de a fi conceput, înainte de a se naște. La 3 luni de sarcină, a apărut o problemă majoră: sângerarea. Din păcate, lucra într-o croitorie și stătea în
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
în pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri anti-evreiesti. Aproximativ 132.000 evrei au fost deportați la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944 din Ungaria, care stăpânea și Nordul Transilvaniei”. Că și pe dl. Bucurenci, si pe mine, român neaoș, mă cuprinde rușinea pentru aceste crime făurite de conaționali ai mei. Și de aceea consider că este inadmisibil, orice pretext s-ar invocă, să se încerce a fi reabilitat Antonescu și întregul sau guvern, precum și trei fruntași legionari (Sima, Iasinski
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
majoritatea subiecților care au făcut sau care vor face parte în viitor din ceea ce denumim generic „clasa politică” a fiecărui stat al lumii. Privind în ansamblu desfășurarea teatrului autohton mundan, putem lesne constata faptul că amestecul eterogen dintre aportul mioritic neaoș la construirea templului democratic postmodern și rația de occidentalism înghițită fără discernământ și măsură, dar cu forța, în ani, a generat după reperul fix „1989” nașterea unui soi de zgomotăreală politicardă plictisitoare și, pe alocuri, indecentă din orice unghi ai
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1407713983.html [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
că doar românul se pricepe să-și aclame bucuria, să-și plângă dorurile, neputințele, soarta crudă, dar nu ca pe un vaiet continuu, ci ca pe o dorință de a-și găsi forța și curajul propășirii. Cuceritoare prin simplitate - tonul neaoș, uneori vesel, alteori trist, dragostea cu care vorbește despre țară, despre România, despre limba și plaiurile ei mirifice - cartea va fi cu certitudine un succes al unui debut în forță. Cu siguranță, ochii au lăcrimat de fiecare dată, la amintirea
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1418195781.html [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
zilele noastre, amin! Cum ar fi rezolvat acest conflict popoarele care, cînd sapă după apă, dau de petrol?! Cînd vițeii unei femei au intrat în porumbii unui vecin și a început războiul de treizeci de minute, cu ocărurile și înjurăturile neaoșe de rigoare, conflictul a fost aplanat de înțeleptul satului, care le-a sfătuit pe cele două beligerante să-i pupe în fund pe viței, dacă sînt vaci și se pun la mintea lor. Celelalte bîrfe ale muierilor se consumă pe
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_4.html [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
nopți ca în basme. O familie fericită! Prin mai, când porumbu’ era-n trei foi, Costică Pârvu pusese câteva femei la prășit. La muncă, să treacă timpul mai repede, se cântă, se spun bancuri, ghicitori sau se bârfește; o- bicei neaoș românesc. Pușulenta, bună de gură, o cunoaște toată comuna, tocmai își intra- se în rol. - Ce dracu vorbiți, fă, de mine? le întreabă Sofica peste gard. - Dar tu ce stai, fă, ca stafia și asculți? - Trecui Șasa, să mă duc
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
noaptea vârsase liniște/ luna galbenă de sus privea/ în colț de stradă un om/ steaua sa polară o măsurase” (Insomnie). Geografiei sufletului nu-i lipsește elementul erotic al sensibilității. Vajnic „Trezit”, îndrăznesc a spune, poetul se deconspiră din acea intimitate neaoșă pornită că n-ar fi avut altfel unde decât în inevitabila relativitate: „ora două a nopții/ tu dormi nu-i târziu/ în pentagrama cantatei/ elegia visului nostru// ora patru a dimineții/ tu dormi și nu-i târziu/ prin labirintul năravului
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1480010814.html [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
cea-cea-cea era să se transforme, pentru unii dintre noi, într-o „bătută” de cea mai veridică încăierare „western”-iană - aplicată cu „finețe și dulce amorțire” (să nu-ți ieși din fire, adaugă pentru rimă „liricul” din mine) în cea mai neaoșă și veridică sorginte tradițional-milițienesc-scuristo-românească! Cu apelațiuni, mutatis-mutandis („comorra” , cu legile ei inflexibile bântuia cam de multișor pe acestre meleaguri!) la instrumente de „tortură” verificate cu dezinvoltură și maximă eficiență de promoții întregi de urmași „a la Țurcanu”, „strașnicii apărători ai
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
p.c.r, din care făceau parte mastodonții promovați de Manolescu și Ștefănescu în istoriile lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în „armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris-uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I. Mureșan și poezia bună, izbânzile
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491919257.html [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
pământul natal, pentru tot ce e românesc; cum puteți explica acest fenomen? Gheorghe Zamfir: De talent și, mai ales de har, nu mi-am dat seama decât foarte târziu, când am descoperit „Rugăciunea în Nai” prin Doină și prin cântecul neaoș, profund românesc, în care am găsit valențe divine. În perioada anilor 1978-1980 am văzut adevărata Lumină, lacrima ce izvora din rădăcina de peste 7.000 de ani a neamului nostru cu care am construit templul sacru al României în lume, prețuind
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
de perspectivă, nededați la blaturi. Un meci bărbătesc, nu de babe. Să mă ierte Babele din Bucegi! Mă aștept la etape live extrem de interesante și pline de adrenalină! Vom petrece, fără îndoială, o vară politică de neuitat! All inclusiv. Stil neaoș sau European style?!? Mă gândesc, cu tristețe, că pe micul cârmaci nu avem cum să-l acuzăm, nicio clipită, de plagiat! Domnul Google nu mi-a livrat vreo creație de-a sa, deși îmi amintesc de ceva versificații televizate, destinate
TABLETA DE WEEKEND (3): FOTBAL ŞI POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_3_sergiu_gabureac_1337473143.html [Corola-blog/BlogPost/358683_a_360012]
-
de picior, de potcoave, de șenilă... Nu cumva, urmele lăsate în cultură sunt, în comparație cu acestea, urme bune de la care nu a avut de pierdut, ci de cîștigat?! Sigur că da! Cu condiția ca ele să nu astupe și înghită cultura neaoșă, să nu dea Dobrogei o față străină, încât să i se piardă și uite zestrea și testamentul. Încât, tânărul interpret de muzică folclorică dobrogeană Marius Brutaru este, spre lauda sa, ca știutor de folclor, bun, autentic și cald cântăreț și
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
2016. Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
mai mult Lecturi aleatorii. Basne trotușeneLa șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator.Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]