32 matches
-
nu costă mai mult efort și e elegant, simplu, universal. Între prieteni, există ' Salut' sau adorabilul ardelenism cu iz medieval și central-european, valabil din Bavaria până-n Brașov, 'Servus' (nu 'SERUS'). 4. Barbarismele (cel mai adesea anglicisme redundante). Mai bine un neaoșism sau un neologism bine asimiliat, dacă există. Deci: nu targeturi, ci ținte, obiective; nu suport, ci sprijin; nu benăre ci pancarte; nu postere, ci afișe; nu baxuri, ci cutii; nu printăm/listăm, ci imprimăm. 5. Țopârlănismele: "de genu' ", "fato/soro
Papahagi, lecție de gramatică pe Facebook: Dovadă de patriotism! by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33998_a_35323]
-
o traducere matură. Asta nu înseamnă că am eliminat pur și simplu din preocupările noastre chestiunea stilistică. Nu. Dar să nu confundăm stilul cu alambicarea frazei și nici poezia cu simpla rocadă subiect-predicat, agrementată cu nițică spoială arhaizantă, plus ceva neaoșisme lăcrămoase. Îmi plac și mie arhaismele, dar la locul lor, în paginile autorilor din secolele trecute, acolo unde le este locul și unde sună realmente frumos. Papagaliceasca arhaizantă modernă nu poate stârni decât haz, ca și papagaliceasca neologizantă. Noi am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dare de seamă și-n dialect proletcult. Pe eventualii sovietofobi îi mustra rigid, dar previzibil: "Creiațîia din URSS e in-su-fi-cient popularizată în "Iașul nou"". Scarlat Carp s-a orientat altfel: s-a despărțit de comunismul sovietic și a trecut la neaoșism, în timp ce Vova Mistrie mai aniversa în octiabrî. Lui, steaua de pe Kremlin în cinci colți îi arăta "o singură cale, nu două". Dogmatismul kominternist nu se vindecă lesne. "Gata cu soldățelul Tiorkin", nu l-a mai răbdat, pe cale de consecință, Carp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu neapărat edenică. Privirea e reținută mai mult de plante mustoase decât de flori gingașe, mai mult de reptile decât de vietăți paradisiace. Lexicul e pe măsura reprezentărilor: cuvinte dure, pământoase, bolovănoase, colțuroase, zgrunțuroase, țepoase, deseori clocotitoare, vuitoare. Frecvente sunt neaoșismele suculente, regionalismele cu înfățișare de bărăgan bălărios și bulgăros. În versurile din cărțile următoare provincialismele se răresc, fără a dispărea. Cu asemenea material poetul compune pregnante gravuri, de proporții, cu priveliști când statice, precum cele din Pe muntele Obârșia, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
vitalitatea lui nativă, ca și prin puterea de asimilare, reglată în ultimul secol de un excelent spirit critic. Discuția se extinde și în planul artei, sub forma raportului dintre tradiție și inovație, revista adoptând o poziție moderată între prăfuitul tradiționalism (neaoșism) și inovațiile moderniste. Este combătut, neconvingător, E. Lovinescu. Firește, nu se ajunge la o perfectă unitate de vederi. Spiritele „cuminți”, în frunte cu directorul revistei (M. Sevastos), preferă proza de observație socială, în dauna celei de analiză psihologică. Nu era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
A doua modalitate defulatoare, cea mai dezonorantă și mai respingătoare pentru ochi, este înhămarea la hidosul car alegoric al național-comunismului dîmbovițean și producerea, pe bandă, a surogatelor elogiind impostura unui regim impus prin tancurile rusești și dăinuind prin sloganele unui neaoșism găunos. Contingentele imnografilor de serviciu se întrec în campanii din ce în ce mai grotesc onomastice și se-nfig, prin rotație, la bucate. Printre protagoniști, și inși dotați, dar autoanulîndu-se prin chiar dezerție morală. Pentru modalitatea onorabilă, adesea demonstrativ onorabilă, optează acea parte de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care participă și simbolistul Vrubel. Ca și în cazul altor reviste secesioniste, Mir Iskusstva scoate în evidență caracterul eclectic al mișcării artistice și atitudinea de frondă față de academism, prin care în epocă erau înregistrate clasicismul și romantismul, și față de un neaoșism îngust, predicat de mișcarea peredvijnicilor, prin care se avea în vedere realismul în artele plastice. În articolul-program, intitulat "Probleme complexe", Diaghilev ține să disocieze mișcarea de "decadentism" cum fusese deja taxată, Diaghilev însuși primind porecla de "staroste al decadentismului", semn
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]