58 matches
-
artei de pildă, arătându-se că «arta s-a născut din necesitatea omului de a supune natura Înconjurătoare, pentru a-și putea satisface mai ușor trebuințele materiale ale existenței sale.» (Ă). Se vorbește de asemenea - din păcate foarte sumar și neargumentat - despre legătura dintre artă și lupta de clasă (Ă). Tot așa, În treacăt, se pomenește ceva și despre caracterul popular al artei realiste. (Ă). Un merit deosebit al manualului stă În faptul că tezele teoretice sunt legate de exemple concrete
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
această viziune, muzeul în aer liber este un element de pedagogie socială. Această originalitate concretizată în înființarea Muzeului social de către Gusti și școala sa, dorința de a nu copia modelul Skansen au devenit pretext al unor dezbateri contradictorii, uneori tendențioase, neargumentate. Un articol publicat în revista Ideea Românească, semnat de Dumitru Cristian Amzăr, semnala că profesorul Gusti nu agrează ideea muzeului nordic marcat de o viziune romantică: "D-sa a ținut să facă un muzeu social în care locul valorilor și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mult mai numeroși cititori decât cei care au avut șansa de a poseda, prin cumpărare, câte un exemplar al acestei opere excepționale, care, din nefericire, n-a putut apărea decât În tiraj insuficient. Ca aprecierile noastre elogioase să nu rămână neargumentate, mai bine zis neadevărate, le vom ilustra prin reproducerea povestirii „Moaștele Sfintei Parascheva” și a câtorva fragmente felurite. „Tot În perioada foametei din 1946-1947, satul nostru a avut cinstea deosebită să primească În sânul Bisericii Sfântul Nicolae moaștele Sfintei Parascheva
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
chiar iradiat, murind în chinuri (p. 21). De aceea, evenimentele din decembrie 1989 au constituit o lovitură de stat în care „teroriștii” și-au avut rolul lor în manipularea opiniei publice. Teza susținută de cei trei autori este expediată și neargumentată (deși oferă interpretări noi față de alți cercetători în același sens ai evenimentelor din decembrie 1989); asemenea altor analiști ai fenomenului, cei trei se fixează pe o poziție rigidă, în afara căreia nu mai văd și alte puncte de reper. * Teodor Filip
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un aide-mémoire practic și concis, însoțit adesea de ilustrații grăitoare. Prin gruparea grafic distinctă a informațiilor "științifice" se evita restrângerea povestirii în perimetrul legendei, cea din urmă fiind percepută ca o formă de ficțiune plasată în decor de epocă, dar neargumentată istoriografic, așa cum apare în cărțile lui Dumitru Almaș. Apelul la documentul scris și la autori era însoțit de o minimă judecată asupra lor, nu foarte pretențioasă, dar suficientă pentru a obișnui cititorul cu ideea unor astfel de analize. Mostrele de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a celuilalt în povestea noastră. Acceptarea mai multor voci începe însă cu cele din prezent, pentru a le putea descoperi, treptat, și pe cele din trecut. Ignorându-i pe ceilalți Privirea din afară este educativă, tocmai prin dezacordul, fie și neargumentat, pe care ni-l poate oferi. Catherine Durandin, de pildă, observa, între altele, că românii au avut un război de după Marele Război. Neavând răgazul să detalieze în toate consecințele sale această afirmație, s-a mulțumit să îl considere un "fals
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regimului comunist, tensiuni sociale semnificative. Violentele tulburări legate de existența minorității turcești, gravele probleme ecologice ori statutul altor biserici decât cea majoritar ortodoxă lipsesc din aceste pagini. Acuzația cea mai gravă adusă aici comunismului nu depășea stadiul unei etichetări abstracte, neargumentate, dar deja clișeizată, aceea de "regim totalitar". Judecata sumară asupra trecutului a fost dublată de o pledoarie cam patetică pentru democrație. În slujba noului ideal se cerea tuturor "dedicație", căci libertatea trebuie "protejată" (împotriva cui?) și chiar "iubită"43. Practic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
disciplina", "colectivul (de elevi)", controalele școlare, situația "cadrului didactic", examenele etc. 126 Adrian Marino, Scris și oralitate, în "Revista de istorie și teorie literară", nr. 3, 1984, p. 46. 127 Ca dovadă pentru această afirmație destul de răspândită dar, de obicei, neargumentată, putem aduce o bogată literatură pusă, atunci, în slujba școlii; am găsit și o carte ce reunea, în tonul prescris de epocă, evocări vesele și triste dar "obiective" ale unor foști elevi merituoși, deveniți academicieni ai regimului (vezi, de exemplu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
concretizează la nivelul fiecărui element al procesului educațional sau autoeducațional, la nivel școlar sau extrașcolar. Desigur că nu vom confunda alternanța metodologică, ca mod de schimbare rațională, oportună, reflexivă, prin cercetare, cu instabilitatea, nesiguranța, empirismul procedural cauzat conjunctural, prin imitație, neargumentat, fără un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a așteptărilor, a dificultăților. Educatorul poate să demonstreze că recursul său la alternarea unei paradigme, pentru a schimba aspecte ale modului de educare, este rezultatul unui proces
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
totuși momente în opera vastă a lui M. Proust, care arată preocupări de semnificativ și perenitate, specific fenomenologică, deși e puțin probabil că a cunoscut această gândire, dar dovedind astfel un instinct adânc al cunoașterii" (p. 22). Observația rămâne însă neargumentată. 25 Idem, p. 34. 26 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215. 27 Camil Petrescu, "Noua structură... ", în op. cit., p. 35. 28 În tradiția filosofică occidentală s-a acreditat ideea că, dintre cele cinci simțuri, doar văzul și auzul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
construirea de explicații. Pentru cercetătorul Economiei simplificarea aceasta, de natură utilitară, nu este nici posibilă, nici de dorit, cum am arătat mai înainte. Spre deosebire de cogniția din fizică, în Economie se uzează cu opinii, păreri, puncte de vedere, chiar impresii, adesea neargumentate (ceea ce pune un semn de întrebare în privința științificității demersului) care nu pot fi excluse. Cel care generează cogniție în Economie face parte el însuși din obiectul analizei, este parte indisolubilă și, deci, are semnale la prima atingere (la prima mână
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
persista multă vreme, răsunetul lor, infuența mare a reprezentărilor asupra percepției prezente. Tendința de a fi mereu vesel, optimist, sau invers; după cum unii tind mereu să aibă aceeași dispoziție, pe cănd alții și-o schimbă cu ușurință. Încrederea exagerată, oarbă, neargumentată, întreținută de propria infatuare, și indiferența, nu susțin însă eforturile adaptative. În tratarea acestei probleme vom face referiri, în special, la integrarea socio-profesională a tineretului școlar. Prin urmare, atât considerațiile de ordin general referitoare la problema „integrării”, cât și cele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
respective a relațiilor armonioase de grup, a unei activități de imagine orientate spre fața pozitivă a interlocutorului. De aceea sunt preferate luările de cuvânt relativ lungi, se acordă atenție deosebită formei, în defavoarea conținutului. Printre caracteristicile acestui stil se numără: aserțiuni neargumentate, generalizări, înfrumusețarea expresiei prin metafore și comparații, repetiții și paralelisme, menite să convingă interlocutorul prin impresia pe care cuvântul o face asupra lui, nu argumentul. Stilul birocratic-afectiv caracterizează societățile cu dependență mare de context, care valorizează armonia socială și strategiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fie consumată fără a se ajunge la nici un rezultat concret, ceea ce poate imprima un sens negativ, superfluu medierii. De aceea, cadrul didactic nu trebuie să grăbească elevii/studenții să ajungă la o concluzie prematură, această situație denotând un compromis superficial, neargumentat suficient si, în fapt, ineficient. Tot în ceea ce privește medierea conflictelor, este important de știut că părțile aflate în dispută pot în special dacă vorbim despre vârste mai mici să devină dependente de mediator. Pentru a putea preîntâmpina aceasta, trebuie găsite modalități
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
acceptată cu o duioșie ironică și ca unitate de măsură pentru receptarea distanțării care îl favoriza, Mateiu se poziționează în permanent contrast cu modelul patern, fapt pentru care s-au căutat explicațiile cele mai subtile: o opinie singulară, neconvingătoare și neargumentată susține Perpessicius în prefața la ediția Crai-lor din 1965, proiecînd o imagine de fiu model care a păstrat pentru părintele său "o deferență și o pietate izvorîte, mai cu seamă, din exemplul trudei literare"; Ovidiu Cotruș fixează antinomia Ion Luca-Mateiu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
asemenea piesă [...] cuiburi de infecțiune fizică și morală [...] vodevil francez localizat [...] concesii făcute publicului ignorant." În acest context, chiar intervenția lui Maiorescu (Comediile d-lui Caragiale 1885) pare indecisă și demonstrația nu este dusă pînă la capăt, căci concluzia rămîne neargumentată: "Comediile d-lui Caragiale, se zice, sunt triviale și imorale; tipurile sunt alese dintre oameni sau vițioși, sau proști; situațiile sunt adeseori scabroase..." însă "valoarea lor morală este afară din chestie". În schimb, același critic se pronunță hotărît în favoarea dramei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
religia în ansamblu, sunt toate speculații, înșelătorii prin care unii oameni urmăreau anum ite interese. În consecință totul era fals, toate erau minciuni și astfel de referiri nu aveau ce căuta în societatea noastră ,,multilateral dezvoltată“ . A nu accepta afirmații neargumentate este norma l ș i este una. Dar a trece sub tăcere multe lucruri sub motiv că știința nu le poate explica, este altceva. Este un fals și o inducere în eroare a oamenilo r. În general comunismul a fost
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
să facem distincția dintre nexus-uri și reprezentările sociale. Spre deosebire de reprezentarea socială, "nexus-ul nu este o construcție destinată înțelegerii și stăpânirii unei porțiuni sau unui aspect al mediului material și cultural; el este cristalizarea psihologică și socială a anumitor implicații ideologice neargumentate, care sunt primite a priori de către un larg grup social, într-o epocă dată. Astfel, el nu se discută deloc, sau se discută foarte putin; nu intră într-o dialectica interactivă, așa cum este cazul reprezentărilor; la nivel individual, el ține
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
păcătuia prin emiterea unor prezumții simplificate despre natura umană, nefondate științific și, deci, prin absolutizarea doar a unui tip de motiv, teoriile bazate pe liste de trebuințe și motive păcătuiesc prin caracterul lor eclectic, prin încercarea de cuprindere neselectivă și neargumentată a cât mai multor motive între care nu se stabilesc nici corelații, nici predominanța unora asupra altora. În aceste condiții, Maslow propune propria sa teorie asupra motivației umane, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de „piramida trebuințelor”. În esență
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dumitrescu, chiar eliminându-l din PNȚCD pentru că a vrut să se afle adevărul. Majoritatea politicienilor, s-a văzut abia după 1989, aveau motive să-și dorească să nu se afle tot adevărul despre comunism, să rămână un obiect al damnării neargumentate. Revendicarea legitimității apartenenței la elită s-a bazat pe o evaluare a trecutului: plasarea într-una din tabere, erou sau victimă. Dar, aproape toți politicienii se tem că o analiză a trecutului s-ar putea să aducă dovezi contrare. Și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că este un fenomen foarte vechi, apărut odată cu moneda metalică. Este dificil, însă, în istorie, să spunem când a început procesul de falsificare și depreciere a monedei metalice. Încercăm de aceea pentru rigurozitate să nu lucrăm cu presupuneri sau aprecieri neargumentate. În legătură cu vechimea fenomenului, invocăm cele spuse de Mircea Coșea (Curs de economie, Editura Tribuna Economică, București, 2003, p. 211), care arată că Plutarh ar fi semnalat pentru prima dată ceea ce numim inflație, "evocând politica Regelui Solomon de susținere a monedei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sus, ocolindu-le în stil darwinist. Prin urmare se poate spune că încercările moderne de a explica aceste fenomene nu sunt decât simple exerciții tehnice pe principii mecaniciste sau ale teoriei informației, care nu duc decât la presupuneri, în final neargumentate și deci imposibil de susținut. Doctrina socialistă și îndeosebi ideologia comunistă înfierează (cu mânie proletară) existența lui Dumnezeu ca religie, indiferent de formă. Ori, spune Paulescu, „a-l nega pe Dumnezeu înseamnă a nega finalitatea, înseamnă a nega instinctele naturale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de fapt, lupta continuă cu discriminările și disprețul față de femei, în care Mihaela Miroiu e virful de lance: împunge bine și cu folos, dar și parează lovituri care mai de care mai multe și mai năstrușnice, mai grobiene și mai neargumentate. Femeia ar trebui să fie supusă bărbatului, cum spune învățătura creștin-ortodoxă? Mihaela Miroiu: La modul absolut? O.Ș.: Mă gândesc la modul în care se oficiază căsătoriile religioase creștin-ortodoxe și unde există această sintagmă. N-ai auzit-o? M.M.: Am
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fugă de idei. În treacăt, prof. Petru P. Andrei aduce o acuza deosebit de gravă lui Adrian Marino. Dintr-o reprobabila dorința de senzațional, jurnalistul a găsit de cuviință să scoată în titlu, cu litere de-o șchioapa, tocmai această acuză neargumentata: Adrian Marino m-a băgat în pușcărie. Fiind vorba despre o personalitate marcanta, ale cărei merite intelectuale și civice sînt unanim apreciate, etică jurnalistică impunea să fie solicitată și replică lui Adrian Marino la afirmația ce pare aberantă: "Adrian Marino
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
or, este evident că prin prisma considerentelor anterior menționate acesta a fost încălcat în ceea ce-i privește pe reclamanți". *2) Sentința nr. 1.006/CAF/2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.478/107/2015. B) Într-o altă opinie*3), neargumentată, s-a apreciat că prevederile art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 nu se aplică ambelor situații reglementate de dispozițiile art. 99 alin. (1) lit. a) din lege, respectiv nu se aplică tezei I: "autoritatea sau instituția publică
DECIZIE nr. 12 din 18 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272231_a_273560]