44 matches
-
obiect", ci "de mod și de articulație interioară a construcțiilor". Aici, totul se reduce de fapt la atitudinea față de existență în genere și față de experiența proprie în special: metafizica "posedă totdeauna prin natura ei implicațiile unui <<sens>>", în vreme ce știința "e neasemănat mai neutrală" în atitudinea pe care o adoptă (Censura transcendentă, pp. 442-443), adică lipsită de valorizări (vezi I, 2C). La această distincție metodologică se referă și Virgil Drăghici (cf. Prefață la op. cit., p. 13). 164 Investigația hermeneutică, bazată preponderent pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lui Platon (care "produc o neliniște și ne pun în mișcare prin această neliniște") și teza despre existența atomilor (care nu ne stârnesc nici un "ecou lăuntric", astfel încât atitudinea noastră "față de existență în genere și față de propria existență în special" rămâne "neasemănat mai neutrală" cu privire la știință vezi și I, nota 163). Revenind la un termen husserlian, am spune că știința, fiind ea însăși "impersonală", ne determină și pe noi să o receptăm impersonal, fără să ne implicăm sufletește. Pe baza acestor constatări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
căutau s-o privească măcar în fugă. Era numai o banală și lacomă cocotă, fostă servitoare, care nu cunoștea Dama cu camelii nici măcar din traducerea apărută în "Biblioteca pentru toți", dar care, cu ușurința levantinilor ori a specimenelor inferioare, frumoasă, neasemănat machiată, imita la perfecție modelele ajunse aci din a treia, a patra mîna (cînd sensul și conținutul se evaporează și cînd imitatorul nu mai știe măcar pe cine imită)." Pentru autorul rîndurilor de mai sus, fie el de invenție, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se manifestă constant pudibond și nu creditează părerile bărbaților și ale amicelor de un "servilism" estetic deranjant pentru ea: "...Nu știu dacă mă lăsasem cu totul dezbrăcată, dintr-o inconștientă cochetărie cei doi bărbați îmi spuseseră că am un corp <<neasemănat>>, de <fausse maigre>>, ca și pritenele mele, care mă vedeau goală..." Cf. Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 20 360 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 189 361 Ibidem 362 Idem, p. 259 363 Cf. V.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
distinși medici angajați în acea campanie: "Mă întîlnii cu doctorul Jean Cantacuzino și cu ajutorul lui, doctorul Slătineanu..., amândoi îngroziți de greutățile ce le întîmpinau. Intrai într-o lungă convorbire cu dânșii și îmi spuseră că le puteam da un ajutor neasemănat de mare, dacă îmi puneam în joc toate puterile. Adăugau că lumea va fi gata să mă asculte și să mă urmeze, dat fiind că eram principesa moștenitoare"538. 3. I. Cantacuzino la conducerea campaniei antiholerice Discuția aceasta avusese loc
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la închinătorii idolilor cu adevărat cine este Făcătorul tuturor (cu toate că au ca scop să-l străvadă pe El), totuși lucrează în ei o lege naturală și necesară și îi mișcă o cunoștință spontană ca să trebuiască să cugete, la ceea ce e neasemănat mai înalt și mai bun decât cele ale noastre, adică la Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21-22) „Iar cel necredincios și fără grijă, va fi îngâmfat și batjocoritor<footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prohorescează) ortografia etimologică și nu sânt pe semne că aceasta majoritate să va supune minorității; din contră, ortografia etimologică pierde pe zi ce merge tot mai mult din terenul avut. Nici că este mirare, deoarece: 4. Ortografia cu semne este neasemănat mai precisă, prin urmare și mai simplă și mai ușoară. Însuși d. Bariț, etimologist pronunțat, recunoaște că "pentru începători este greu a ceti fără semne" ("Observatorul", nr. 8). Odată acest adevăr recunoscut, pentru noi cestiunea ortografică este definitiv decisă; căci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urmarea și superioritatea calităților sale Înnăscute”231. Întruparea Fiului lui Dumnezeu În condițiile cele mai umile și smerite, viața Sa pământească Însoțită la tot pasul de lipsuri și suferințe, pătimirile, jertfa și moartea Sa, consti‑ tuie modelul sublim al răbdării neasemănate pe pământ. 192 Suferința și creșterea spirituală Astfel, În literatura patristică ni se lansează deseori reco‑ mandarea În a urma răbdarea Stăpânului și Părintelui nostru : căci slujitorii se cuvine să fie supuși, iar fiii se cade să semene părintelui. Sfântul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cuprindă concomitent reluarea, sporirea activității productive pentru satisfacerea nevoilor militare, combaterea foametei, epidemiilor, organizarea transporturilor, aprovizionărilor, dar și îmbunătățirea asistenței sociale’. În ciuda unor condiții grele, armata română se refăcea. Nicolae Iorga, referindu-se la acest aspect, nota: ,,Încetul cu încetul neasemănata putere de refacere a acestui neam, de atâtea ori cosit și călcat în picioare, începea să se manifeste. Înainte de a se ridica această iarnă aspră, fără pereche, care parcă voia să ne ție nesfârșit supt tristul ei giulgiu, semnele de
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
însuși faptul că Rusia dispunea, în capitala fiecărui Principat, de un reprezentant cu drept de control și de imixtiune asupra afacerilor interne ale țării, pe când Poarta n-avea dreptul să întrețină un asemenea agent, înrâurirea și puterea Curții Protectoare, erau neasemănat sporite față de acele ale Curții Suzerane. Dar găsim în ambele Regulamente un paragraf care, mult mai cu desăvârșire decât acele sus pomenite, face cu totul iluzorii mult lăudata autonomie și sistemul reprezentativ hărăzit țării prin mărinimia Rusiei. Acest paragraf este
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sau contemplația creatorului e de ordin imaginativ, înzestrat cu o sensibilitate excesivă, cu o emotivitate profundă și cu puterea excepțională a fanteziei creatoare, care e distincția lui între muritori, geniul are capacitatea originală de a vedea mintal forme noi și neasemănate, de frumusețe, pe care noi, ceilalți, nu suntem în stare să le bănuim. Și chiar dacă am fi în stare să le întrezărim, nu suntem totuși în stare să le coborâm din ordinea imaginativă în ordinea sensibilă, de vreme ce nu suntem dotați
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nedreptățile și treci peste fărădelegi. Că tu ai zis, Doamne: cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; și: de șaptezeci de ori câte șapte să iertăm păcatele. Pentru că, după cum slava Ta este neasemănată, așa și mila Ta este nemăsurată; că de vei căuta la fărădelegi, cine va putea suferi? Că Tu ești Dumnezeul celor ce se pocăiesc și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nevrednicii robii Tăi, că am greșit și fărădelegi am făcut și nu suntem vrednici să ridicăm ochii noștri și să privim la înălțimea cerului, pentru că am lăsat calea dreptății Tale și am umblat în voile inimii noastre; ci ne rugăm neasemănatei bunătății Tale, iartă-ne pe noi, Doamne, după mulțimea milei Tale și ne mântuiește pentru sfânt numele Tău, că s-au stins întru deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul nostru cel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Seara, la întrunirea de la Maiorescu, a apărut și Rosetti, liniștit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat...În „Amintiri din Junimea”, Negruzzi se întreabă: „Cine ar fi putut crede că același Rosetti va deveni mulți ani mai târziu, în condiții neasemănat mai grele, fiind prezident al Consiliului de Miniștri (23 martie - 28 martie 1889 n. a.), un orator așa de interesant și de sigur pe sine!” Să revenim, însă, la începuturile Junimii. Noua societate literară, care abia își ițea nasul din scutece
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
atâtea ori ochii i se umplu de lacrimi". Memorabile și adânc gândite cuvinte, care ne amintesc îndemnul persuasiv al autorului dintr-o pagină a volumului precedent: "De ce nu merg românii noștri mai des să viziteze acele locuri (Ceahlău n.n. I.D.) neasemănate, să-și deschidă inima la frumusețile lor, să aspire acolo, în auzul doinelor, dragostea de țară, căci nicăierea nu vor găsi emoțiuni mai curate care să le miște sufletul!" Cu tristețe, constatăm că pentru generația tânără de azi o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
străinătăței spre a obținea un rang de onoare între popoarele civilizate occidentale. Am zis că în cariera mea literară am avut oarecare mici satisfacțiuni de autor care m-au îmboldit la lucru; dar nu-i mai puțin drept că de neasemănat mai multe ori m-am simțit atins de descurajare față cu cunoscuta indiferență a publicului. Îmi ziceam că poate publicul, supremul judecător, este îndreptățit să mă primească cu răceală, căci de ce adecă m-aș crede eu mai presus de ceata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spre a moraliza pe contemporani. Desigur, Caragiale nu a scris cu nici un scop extern artei. El a fixat o lume întreagă, pentru că, văzînd-o, cunoscînd-o, și pricepînd-o, a simțit nevoia să exteriorizeze ceea ce crease în închipuirea sa, ajutat de o putere neasemănată de expresie. Dar de aici nu urmează că opera sa obiectivă este oglindirea indiferentă a lumii din afară, în cazul acesta special: a societății românești. Pretenția de conștiință în care se oglindește exact lumea din afară, pretenția de conștiință-oglindă, când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la simbol din volumul Expresivitatea limbii române (1942). Se învederează din nou, odată cu o solidă știință de carte și opțiunea fermă pentru metodologia științifică, un deficitar simț al ierarhiei valorilor estetice. Comparat cu Arghezi, Gala Galaction ar fi „un reprezentant neasemănat mai de valoare al aceleiași generații”. Prin coborârea poetului Blestemelor (care nu ar fi decât „o hibridă împerechere de byronism și de verism al ulcerelor”) este caracterizat și Crainic. În timp ce în poeme argheziene dintre cele mai importante (socotite de exeget
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
voie, numai să plece mulțumit din casa lor. Închipuiește-ți o casă parohială cu odăi largi, luminoase; pretutindeni, curățenie exemplară, o grădiniță drăgălașă în față, în fund, ograda mare, care dă într-o livadă minunată. Și totul situat într-o poziție neasemănat de pitorească."" Casa parohială are o arhitectură în stil austriac, cu fronton specific perioadei. Ea este compusă din șapte camere mari și înalte, cu cinci ferestre pe latura de sud, spre biserica-monument, și cu un beci boltit. În toamna anului
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]