44 matches
-
căutau s-o privească măcar în fugă. Era numai o banală și lacomă cocotă, fostă servitoare, care nu cunoștea Dama cu camelii nici măcar din traducerea apărută în "Biblioteca pentru toți", dar care, cu ușurința levantinilor ori a specimenelor inferioare, frumoasă, neasemănat machiată, imita la perfecție modelele ajunse aci din a treia, a patra mîna (cînd sensul și conținutul se evaporează și cînd imitatorul nu mai știe măcar pe cine imită)." Pentru autorul rîndurilor de mai sus, fie el de invenție, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nesocotința și atâta generozitate în ochii înlăcrămați albaștri că a trecut biruitoare. Era această fată un continuu prilej de uimire... [...] Femeia această începuse să-mi fie scumpă tocmai prin bucuria pe care i-o dădeam făcândumă să cunosc astfel plăcerea neasemănata de a fi dorit și de a fi eu insumi cauza de voluptate... Cu ochii mari, albaștri, vii, ca niște întrebări de cleștar, cu gura necontenit umedă și fragedă, cu o inteligență care irumpea, izvorâta tot atât de mult din inimă, cât
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
Seara, la întrunirea de la Maiorescu, a apărut și Rosetti, liniștit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat...În „Amintiri din Junimea”, Negruzzi se întreabă: „Cine ar fi putut crede că același Rosetti va deveni mulți ani mai târziu, în condiții neasemănat mai grele, fiind prezident al Consiliului de Miniștri (23 martie - 28 martie 1889 n. a.), un orator așa de interesant și de sigur pe sine!” Să revenim, însă, la începuturile Junimii. Noua societate literară, care abia își ițea nasul din scutece
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
atâtea ori ochii i se umplu de lacrimi". Memorabile și adânc gândite cuvinte, care ne amintesc îndemnul persuasiv al autorului dintr-o pagină a volumului precedent: "De ce nu merg românii noștri mai des să viziteze acele locuri (Ceahlău n.n. I.D.) neasemănate, să-și deschidă inima la frumusețile lor, să aspire acolo, în auzul doinelor, dragostea de țară, căci nicăierea nu vor găsi emoțiuni mai curate care să le miște sufletul!" Cu tristețe, constatăm că pentru generația tânără de azi o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
străinătăței spre a obținea un rang de onoare între popoarele civilizate occidentale. Am zis că în cariera mea literară am avut oarecare mici satisfacțiuni de autor care m-au îmboldit la lucru; dar nu-i mai puțin drept că de neasemănat mai multe ori m-am simțit atins de descurajare față cu cunoscuta indiferență a publicului. Îmi ziceam că poate publicul, supremul judecător, este îndreptățit să mă primească cu răceală, căci de ce adecă m-aș crede eu mai presus de ceata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prăznuit în întreaga țară împlinirea unui veac dela moartea marelui dascăl al neamului, care a fost Gheorghe Lazăr. Românii din toate unghiurile țării, în frunte cu A. S. R. principalele moștenitor Carol, au alergat la Avrig să se închine în fața mormântului neasemănatului dascăl și luptător pentru cultura și idealul neamului său iobăgit trupește și sufletește, preamărind opera și mucenicia lui“. Cuvântările rostite cu această ocazie „au înălțat sufletele și ne-au întărit în nădejdea unor vremuri mai bune“. Următorul eveniment menționat a
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
a trăi sădit de El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult Domnul cunoștinței, Care ne-a împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
neîncetat dincolo de adâncul ființei toate se duc trecând prin ochiul orb al uitării - doar diamantul mântuit de haos rămâne în noi neclintit Două flori o iarbă magnetică rămâne pe urma tălpilor pășite în împietrirea nopții din tresărirea zării două flori neasemănate un crin albastru o garoafă neagră îmi cresc din osul frunții înmerismări furate din pădurea scufundată aduc o boare umezindu-mi pieptul Poate cândva cerul se despică între urcuș și cădere lung e drumul prin prundișul surpat al căințelor sălcii
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
cameie,/ Ca Venera ce-și poartă, pe umăr, papagalul..." (Cameie). E completat, jindul după o moarte suplă, lină adormire într-o stampă, sau într-o efigie, de acest portret de femeie ŕ sec: "Eu te cunosc de mult... Din vremea/ Neasemănatelor medalii:/ și chipul tău oval și fin/ și brațele-ți de albe dalii/ Sunt încrustate pe vecie,/ Pe-aceiași sfântă efegie/ Cu împăratul Constantin.// Eu te cunosc de mult... În parcul/ Cu-alei de clematite pale,/ Ce mor în tonuri
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
probă scrisă "Monitorul" însuși, care, vorbind despre toastul d-lui Grădișteanu, vorbește de cuvinte bine - simțite, cu aplauze frenetice. În sfârșit, avem chiar mărturia personajului în cestie și scrisoarea care a trimis-o "Romîniei libere". Dar cea ce dă o neasemănată importanță acestui discurs de sfârșit de masă este prezența Regelui la banchet. Orcine știe că, atunci când se întîmplă ca un suveran sau un președinte de republică să asiste la o solemnitate de felul acesta, toate discursurile și cele mai neînsemnate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuprindă concomitent reluarea, sporirea activității productive pentru satisfacerea nevoilor militare, combaterea foametei, epidemiilor, organizarea transporturilor, aprovizionărilor, dar și îmbunătățirea asistenței sociale’. În ciuda unor condiții grele, armata română se refăcea. Nicolae Iorga, referindu-se la acest aspect, nota: ,,Încetul cu încetul neasemănata putere de refacere a acestui neam, de atâtea ori cosit și călcat în picioare, începea să se manifeste. Înainte de a se ridica această iarnă aspră, fără pereche, care parcă voia să ne ție nesfârșit supt tristul ei giulgiu, semnele de
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
distinși medici angajați în acea campanie: "Mă întîlnii cu doctorul Jean Cantacuzino și cu ajutorul lui, doctorul Slătineanu..., amândoi îngroziți de greutățile ce le întîmpinau. Intrai într-o lungă convorbire cu dânșii și îmi spuseră că le puteam da un ajutor neasemănat de mare, dacă îmi puneam în joc toate puterile. Adăugau că lumea va fi gata să mă asculte și să mă urmeze, dat fiind că eram principesa moștenitoare"538. 3. I. Cantacuzino la conducerea campaniei antiholerice Discuția aceasta avusese loc
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
La fel de mult. Și la fel de dezinteresat. Ce fel de iubire este, aceasta, dezinteresată? - au întrebat, ele,într-un glas. Iubire ca toate celelalte iubiri. Nu se poate. Că nu sunt mai multe iubiri. Este una. Și de neînlocuit; nici, măcar, de neasemănat. Eu zic să lăsăm timpul să treacă. Și, dacă, prin ani, ceva se va schimba, vom vedea, vom analiza și vom acționa în consecință. Vrei-nu vrei, colegele i-au acceptat concluzia. La suprafață, doar, nu și în profunzime,în inimi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
n-avea niciodată, goală, poze de eleganță studiată. Frumusețea ei era toată spontaneitate și mișcare. Trântea cu picioarele în perne, se înghesuia sau răsucea ca să-și caute ciorapii și orice mișcare a ei crea o atitudine de nud în pictură, neasemănat de frumos, de care ea nu-și dădea seama. Ca să ia o țigară ca acum, și-ar fi răsucit mijlocul sau ar fi întins amândouă brațele, sau ar fi făcut orice altă mișcare dar gestul acesta «distins» mă îmbolnăvea prin
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de credință și de supunere. Descrierea făcută personajului vine să susțină realele calități ale tinerei, având o origine nobiliară, fiica împăratului Romei: „De când e lumea nu-i pe lume fată/ Cum are, ține l, Doamne! împăratul.../ Mai mândră și mai neasemănată/ și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nedreptățile și treci peste fărădelegi. Că tu ai zis, Doamne: cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; și: de șaptezeci de ori câte șapte să iertăm păcatele. Pentru că, după cum slava Ta este neasemănată, așa și mila Ta este nemăsurată; că de vei căuta la fărădelegi, cine va putea suferi? Că Tu ești Dumnezeul celor ce se pocăiesc și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nevrednicii robii Tăi, că am greșit și fărădelegi am făcut și nu suntem vrednici să ridicăm ochii noștri și să privim la înălțimea cerului, pentru că am lăsat calea dreptății Tale și am umblat în voile inimii noastre; ci ne rugăm neasemănatei bunătății Tale, iartă-ne pe noi, Doamne, după mulțimea milei Tale și ne mântuiește pentru sfânt numele Tău, că s-au stins întru deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul nostru cel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
spre a moraliza pe contemporani. Desigur, Caragiale nu a scris cu nici un scop extern artei. El a fixat o lume întreagă, pentru că, văzînd-o, cunoscînd-o, și pricepînd-o, a simțit nevoia să exteriorizeze ceea ce crease în închipuirea sa, ajutat de o putere neasemănată de expresie. Dar de aici nu urmează că opera sa obiectivă este oglindirea indiferentă a lumii din afară, în cazul acesta special: a societății românești. Pretenția de conștiință în care se oglindește exact lumea din afară, pretenția de conștiință-oglindă, când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al cărei chip luându-l și noi prin împărtășirea de Duhul, devenim fii ai lui Dumnezeu și dumnezei. Deci, când spunem că a unit în oarecare mod omenescul cu Dumnezeirea, să nu te smintești, părăsind, cu neînțelegere, minunarea cuvenită măiestriei neasemănate pusă în cuvintele Lui, care păstrează pentru noi caracterul lor dublu, așa încât să vedem în același timp pe Dumnezeu și Omul, Care grăiește, împletind cu slava firii negrăite smerenia omenității, păstrând unirea armonioasă dintre cele două”. (Sf. Chiril al Alexandriei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]