558 matches
-
modernizării țării. Pe plan extern se gaseste, evident, în primul rând, participarea României la războiul ruso-turc și, prin această, dobândirea Independenței de stat. Neatârnarea politică a țarii constituia o condiție fundamentală pentru că România să se poată dezvolta independent. În plus, neatârnarea, dar și trecerea României la statutul de regat au crescut prestigiul țării și al monarhiei în cancelariile marilor puteri. Pe de altă parte, prin poziția geografică ocupată, România își începea rolul de factor de stabilitate în Balcani, sarcina pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și mai ales să trăiască ! Poporul acesta obidit de grele vremuri și dușmănoase gânduri de cotropire n-aîncetat nicio clipă să fie dârz în a-și apăra ființa și demn în arena istoriei. De veacuri a luptat pentru dreptate socială și neatârnare : CTITORIND SOARELE OMENIEI Motto : "Vreme trece, vreme vine." Chiar dacă timpul trece Prin timp noi vom rămâne, Chiar de ni-i clipa rece Noi tâmpla ne-o vom ține; Și frunte lângă inimi Și inimi lângă frunte Noi sus vom ține
TEZA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360251_a_361580]
-
să fie sub numele Franz Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) și rege al Ungariei (1867-1916). Nevoită să renunțe la ideea supremației în lumea germană, măcinată de tulburări sociale și naționale (popoarele asuprite și-au intensificat lupta pentru neatârnare), Austria a încheiat un pact cu nobilimea și burghezia ungară, punând bazele unui stat dualist, Imperiul Austro-Ungar, alcătuit din două entități egale și independente, fiecare cu propriul parlament și propriul guvern, acționând împreună în domeniile relațiilor externe, finanțelor și armatei
Agenda2005-33-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284085_a_285414]
-
Îi ies de sub tipar volumul al doilea din „Balade și idile”, ediția a doua din „Fire de tort”, publică poeziile „Povestea căprioarei” și „Cântecul redutei”, colaborează la „Revista ilustrată”. Bolnav, plecă la Karlsbad. Întors, publică, în 1899, „Războiul nostru pentru neatârnare (1877-1878)”, „Povestea unei coroane de oțel”, poeziile „Cicoarea” (în „Convorbiri literare”), „Pierde vară” (Noua revistă română”), „Nunta în codru” („Tribuna Poporului”), „Faptul zilei” și „Pe dealul Plevnei” („Literatura și arta română”), „O scrisoare de la Muselim-Selo” („Gazeta săteanului”), „Dorobanțul” („Albina”), „Pacea
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
drept de apel, pentru atitudinea sa de „bun român”. În perioada 1988-1990 este unul dintre liderii Mișcării Naționale pentru autodeterminare și independența Republicii Moldova, alături de intelectuali patrioți, în frunte cu Mihai Cimpoi, Valeriu Matei și mulți alții. După ce Republica Moldova dobândește independența, neatârnarea, s-a implicat cu tot talentul și energia sa în viața politică, dobândind calitatea de deputat al Parlamentului, între anii 1990-1994 și 1998-2001, fiind ales și Vicepreședinte al Partidului Forțelor Democratice, care a avut un rol proeminent în formarea conștiinței
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
pe pământ și privită ca etapă este o fază provizorie, de pregătire pentru lansarea în maturitate. În lucrarea sa ,,Geneza metaforei și sensul culturii'', Lucian Blaga observă vârstele omului din urmărind ,,fazele sau etapele'' ca ,,structuri autonome'' sau ‚,focare ale neatârnării''. Tot el vede în satul său natal, Lancrăm, ,,paradisul copilăriei'', pe care-l poartă cu sine toată viața și la care se raportează mereu ca adult. În conștiința copilului, satul unde a copilărit reprezintă centrul lumii (axis mundi) cu topografia
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
al Moldovei. Comandant militar înnăscut, diplomat neîntrecut și cu spiritul dreptății, a știut să țină cât mai departe țara sa de poftele vecinilor care de multe ori erau mai puternici decât el. Face compromisuri când îl silesc împrejurările dar păstrează neatârnarea țării. La 4 aprilie 1459 recunoaște suzeranitatea lui Cazimir, regele Poloniei, îi lasă stăpânirea Hotinului dar obține de la acesta angajamentul de a nu-l lăsa pe Petru Aron, protejatul său, să se apropie de hotarele Moldovei.Ștefan cel Mare și
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc pe care străbunicul l-a apărat cu propria-i viață! VODĂ: Ce vorbe-s astea, Paloș? PALOȘ: (continuă să lovească cu paloșul) Măria Ta, ai datoria sacră să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! VODĂ: După bătălie să te prezinți în fața mea! PALOȘ : Lasă-mă pe mine! Împinge dușmanul în propriul său bârlog! Paloș dă pinteni calului care se ridică în două picioare și se năpustește asupra dușmanilor, iar
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
întreg te-am căutat!... - Un’ să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ unde străbunicul meu și-a dat viața, căci a fost trădat și ucis mișelește! - Ce vorbe-s astea, Paloș? - Măria Ta, ai datoria să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! - strigă el lovind cu paloșul în stânga și-n dreapta. - Așa voi face!... După bătălie să te prezinți în fața mea!! - Las’ pe mine, Măria Ta! Voi împinge dușmanul în bârlog! - Îți poruncesc! - răcni vodă, dar când
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
Mzechabuk Ciabua Amiredjibi - Iagor Kargareteli-Surâsul Destinului alias Gora Mborgali, de cel puțin două ori neastâmpărat: (Gora=Neastâmpăratul; Mborgali=cel care nu s-a învățat minte ), coleg cu eroul nostru într-unul din lagărele de exterminare stalinisto-bolșevice. Curajul aristocratului ofițer, al neatârnării, avântul tineresc în somtuoasa uniformă verde a sufletului său în care lăcrima filosoful, îl azvârle pe Radu Mărculescu pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a credinței divine, sub flamura surâsului său înlăcrimat al destinului. Spirit mereu tânăr, vesel, primitor
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
țesutul adipos bine reprezentate, cu strămoșii care fie dorm în cronici, fie sunt pictați în bisericile noatre vechi, în mănăstiri, cu chipurile lor ascetice, alungite de post și rugăciune ori de suportarea lipsurilor în îndelungate bătălii în lupta lor de neatârnare. Erau vremuri când într-o mână se ținea crucea și în altă sabia să ne lase nouă, urmașilor, o țară creștină mare, nesfârtecată, în care noi să trăim demni, respectați de alte popoare. Mergând mai departe în trecutul îndepărtat, de
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
România? Simplu! Un președinte nu jucător ci arbitru între partidele de la putere și cele din opoziție! Un președinte (dacă se poate) profesor universitar! Bine ar fi să fie un istoric, bun cunoscător al năzuințelor de veacuri ale Romanului: independență și neatârnare! Să fie neînregimentat politic și să nu aibă simpatii de nici o culoare ! Un prim-ministru tânăr, din generația celor între 30 și 35 de ani, tehnocrat, fără de partid, fără de rude sus-puse, fără să fie santajabil. Un Parlament cu deputați și
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
stil ar folosi autorul, poezia curge lin și cât se poate de limpede pe câmpia paginii. În poezia : Rădăcini el face o trecere în revistă a numelor glorioase care au slujit țara cu sceptrul în mână, în marile bătălii pentru neatârnare. De te-ntrebi, cumva, vreodată, dacă ai o rădăcină, / Te coboară cât se poate pe a neamului tulpină / Și-ai să vezi, ca-ntr-o oglindă, pe aceia de demult, / Ce-au trudit la temelie, neamul de 1-au început
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
și Cântecul Românesc. Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. S. R., 1965, p.56) Așa cum Oltul își adună afluenții, fii și nepoți, ca un Păstor grijuliu turmele sale, mânându-i spre Dunărea albastră, învolburând Marea cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
timp să numim câmpurile de luptă, ne trebuie mult spațiu ca să evocăm pe toți bravii soldați, care pe uscat, pe Dunăre, în aer sau pe mare au dat probe de eroism și vitejie, vărsându-și sângele pentru eliberarea, independența și neatârnarea patriei: Posada, Baia, Rovine, Vaslui, Podul Înalt, Călugăreni, Plevna, Rahova, Grivița, Vidin, Mărăști, Mărășești, Oituz, București, Ploiești, Brașov, Oarba de Mureș, Cluj, Oradea, Satu Mare, Carei sunt numai câteva câmpuri de bătălie, în care ostașii români au înscris prin eroismul lor
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
cauza revoluției de la 1848-1849, Petru Dobra prefectul ținutului Zlatnei”. Cine o fi hotărât acest text torsionat? Despre ce fel de revoluție se vorbește aici, de atunci din Munții Apuseni? Câți din cei ce cunosc adevărul istoric al Războiului moților de neatârnare la Ungaria, împotriva honvedseg-lui lui Kossuth sunt de acord cu acest text, care ascunde marea ticăloșenie a maiorului Hatvani, care a transformat convorbirile de pace în masacrul moților și conducătorilor lor. Avram Iancu a scăpat din asedierea Abrudului de către Hatvani
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
Autorului Crucea de pe Caraiman Stăpână-n cer , dar și pe vârf de munte se-nalță Crucea - falnic monument al vitejiei ! Spre etern e punte ! Cinstire pusă veșnic la prezent . Eroi ce nu vor fi uitați vreodată luptând pentru a țării neatârnare , lor gloria pe veci le este dată . Au întregit iar România Mare ! Pe un colț de piatră pusă-i amintire . Deasupra numai cer nemărginit . De ogorul nostru au avut iubire și pentru asta viața și-au jertfit . Cu fier ei
CRUCEA DE PE CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370459_a_371788]
-
Ele sunt dovezi ale nației românești... Asemenea valoare istorică există Ce-ar trebui să trezească interes, Ea încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca ,,eres”... Matei Basarab ce-a ctitorit-o Cu credință la îngerii cerești, La lupta neatârnării ce a iubit-o Mânăstirea se numește Plătărești! De trei sute ani stă mărturie, A suferit lungi cazne si invazii, Ducând o viață grea și sângerie, Cei răi jefuind-o în diferite ocazii... Folosită ca beciuri de tortură În timpurile reci
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
plus de imagine dau versurilor ilustrațiile adecvate fiecărei poezii, semnate de Lorond Pussy și Iulia Buburuz. În lucrarea sa ,,Geneza metaforei și sensul culturii’’, Lucian Blaga analizează vârstele omului din unghiul ,,fazelor sau etapelor’’ ca ,,structuri autonome’’ sau ‚,focare ale neatârnării’’. Tot el vede în satul său natal, Lancrăm, ,,paradisul copilăriei’’, pe care-l poartă cu sine toată viața și la care se raportează mereu ca adult. În conștiința copilului, satul unde a copilărit reprezintă centrul lumii (axis mundi) cu topografia
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
Unirea Ma închin în fața celor care, Cu prețul vieții au apărat, Pământul sfânt, pământ pe care, Cu-amare lacrimi l-au udat. Ca stânca au fost neclintiți În lupta dură ce-au purtat, La gândul lor de-a fi uniți Neatârnare-au câștigat. Moldova, Țara Românească, Un tratat ele-au semnat, Laolaltă să trăiască În acest ținut bogat. Iar în luna lui gerar În Alba Iulia venit-a Și Unirea ca un dar Cuza domnu-nfăptuit-a. Și-acum cu toții se adună Slăvind
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au fost: „A doua neatârnare”, din anul 1926, sau „Sensul tradiției”, din anul 1929. În contra imitației culturii occidentale și modernismului susținut de Eugen Lovinescu (în faimoasa sa Istorie a civilizației române moderne, 1924-1925), Nichifor Crainic pledează pentru creație modernă inspirată din valurile autohtonismului și tradiționalismului
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
fel încât să nu se răspândească tâmpeniile vreunui intelectual de doi bani și prin căpățânile altor idioți mai slabi de țâțână. Era vrednicul urmaș al unor oameni de înaltă ținută morală din ținutul vechilor daci, vestiții luptători pentru libertatea și neatârnarea comunei Atârnați. Mai târziu veniseră în vest să aducă și aici lumina înaltelor lor cunoștințe inițiatice moștenite din moși-strămoși, dar se cam încurcaseră cu muierile de prin partea locului și se stabiliseră pe aceste noi meleaguri. Încă de mic își
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]