1,175 matches
-
mute într-o rulotă, de dragul copiilor străzii români? Să-și dedice, apostolic, cei mai buni ani unei opere caritabile? Am căutat povestea din spatele poveștii și am descoperit-o, cu totul extraordinară, într-o casă... ca un cort roșu pentru toți necăjiții lumii, unde caritatea se învață o dată cu mersul pe pământ. Un cort mare, adevărat, de circ, purtând încă în el strigătul dresorului de lei, zborul acrobatei la trapez însoțit de suspinul privitorului, râsul clovnului și toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
francezi și români. Și, desigur, copiii, care trăiesc ca-ntr-o mare și fericită familie... de zi, în care joaca și școala de circ se-mbină cu cele gospodărești. Casa de Clovni e un loc magic, în care cei mai necăjiți și fără speranțe copii se întorc la inocența pierdută și redescoperă copilăria fără nedreptăți, fără cruzime. „Casa de Clovni începe acolo unde societatea contemporană refuză să privească“, explică Dominique. Copilărie cu homeless, imigranți și pușcăriașe Dacă e să vorbească despre
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
din oraș și, în acest fel, mulți dintre copiii care vin și învață la circ se integrează, pe această cale, la centrele de plasament. Până acum au trecut pragul Cortului Roșu, lăsând afară punga cu aurolac, aproximativ 70 de copii necăjiți. Lumina a 87 de artiști l La Sala de Marmură După ce s-a lăsat admirată în Ungaria, la Szeged, pe holurile Facultății de desen a Institutului Pedagogic Juhász Gyula, expoziția colectivă „Lumina - fenomen fizic, motiv și simbol artistic“, menită să
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
să ducă atâta povară? Smogul este omniprezent în aer, la fel ca în timpul olimpiadei, dacă nu mai rău. Este normal să fie așa, datorită în parte și demolărilor masive care se practică zi de zi. În locul caselor sărmane de oameni necăjiți, apar autostrăzi suprapuse și bijuterii arhitecturale care impresionează și încântă ochiul. Se pare că nimeni nu poate să împiedice sau să se opună demolării locuinței sau micii afaceri a cuiva (restaurant, magazin, atelier de reparat biciclete, croitorie etc.), chiar dacă este
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
Alegeți un bărbat de legea și nația voastră. De nu știți pre unul carele ar fi învățat, apoi alegeți pre un țăran, numai să fie cinstit și cu credință". În ciuda sfaturilor lui Iraclie, a fost ales un german. Porumbescu reacționează necăjit și indignat, căutînd vinovați posibili pentru nesocotirea conștiinței naționale: "Poporațiunea moșneană a Bucovinei e o tristă amintire... Suntem în țara urșilor în care poporul joacă cum i se cîntă... Noi, români ai româneștii Bucovine, populația istorică a țării, ne cunoaștem
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
șmecherul se face că nu înțelege, si sticluța de otravă a tînărului de curînd plecat de pe scaunul domniei tale cu nemulțumiri eterne și nedumerirea începătorului în fața unei formule neclasate încă, si paupertatea și meschinăria și candoarea". Lovit, criticul nostru reacționa necăjit și chiar caustic. Mai voiam să amintesc (dar n-am spațiu) cîteva notații surprinzătoare. Două dintre ele, le pomenesc. La 8 iannuarie 1931 scria în jurnal: Impresia definitivă că poezia lui Barbu e o mare farsă" (și se află în
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
la nimeni, doar un blid de mâncare că tare rău am mai ajuns. Când nu mă vede nimeni, așa cum sunt bărbat plâng de mila copiilor că nu pot să le ofer nimic în viață”, a declarat pentru Evenimentul unul dintre necăjiții din Vaslui. „Întotdeauna sezonul rece determină o creștere a numărului beneficiarilor la cantina de ajutor social. În prezent sunt 110 dosare cu 167 de porții. Această cantină este mai mult decât benefică pentru toți cei care nu mai reușesc să
Cantinele sociale din Vaslui sunt din ce în ce mai pline () [Corola-journal/Journalistic/24702_a_26027]
-
ajutor social. În prezent sunt 110 dosare cu 167 de porții. Această cantină este mai mult decât benefică pentru toți cei care nu mai reușesc să facă față greutăților vieții, iar sezonul rece reprezintă un motiv în plus pentru ca cei necăjiți să vină la cantină. Noi privim latura umană și încercăm să facem față la toate solicitările .Deocamdată nu sunt probleme în funcționare și în asigurarea hranei”, a declarat viceprimarul Valeriu Caragață. La cantina de ajutor social, o farfurie de mâncare
Cantinele sociale din Vaslui sunt din ce în ce mai pline () [Corola-journal/Journalistic/24702_a_26027]
-
în amănunt călătoria prin Europa cu trenul scriitorilor - Literatur Express Europa 2000 - că, dacă Vitalie Ciobanu folosește o limbă literară impecabilă, Vasile Gârneț e tributar încă unor clișee semidocte puse în circulație de activiști: Ce face un om supărat și necăjit? Multe, unii de exemplu mănîncă. Servim la restaurant un complex gastronomic intitulat "Paris" (carne de vită, păstăi și cartofi, plus o sticlă de apă) care ne costă cîte 10$ de fiecare. Dialogul cu fata care ne deservește este de tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
tii care te-o făcut!" Și-apăi m-o luat de mînuri și m-o sculat și tot mi-o dat picioare și m-o scos afară. Era pe vremea coptului mălaiului. Și prin mălai am venit acasă. Tremuram toată de necăjită: i-am dat cuconiței să sugă. Și-o și leșinat cuconița, cum i-am dat să sugă. Și-am ajuns cu ea prin spital vreo nouă săptămîni. Așa că m-am scris. (Cf. Ileana Mihnea, Vadu Izei, Maramureș, pp. 23-24). Straniu
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
abia ar fi așteptat un semnal, Ion Iliescu s-a grăbit să scoată din rezervația proprie de securiști persoane care, vorba lui Roșca-Stănescu, fac să piuie demențial "hard"-urile serviciilor secrete occidentale. Adunătura de la vârf își închipuie că dacă românul necăjit nu știe cine-a fost Alexandru Tănăsescu, de pildă, nu știu nici agenții din țările NATO. Ei bine, Alexandru Tănăsescu, zis "Bebe", e unul din vechii securiști cărora Ceaușescu le-a încredințat misiunea de-a anihila protestatarii din străinătate - și
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
cinstei și onoarei sale de om de afaceri. Nu m-a convins această poză. Am încercat să iau legătura telefonic, în emisiunea tv unde a apărut, cu dl Vîntu. Mi-a fost imposibil. Poate că erau telefoanele aglomerate de feneiștii necăjiți. Dintre, să le spunem, dezvăluirile dlui Vîntu a rezultat că e un om de dreapta și cu simpatii de dreapta. D-sa a dezvăluit că iubește în mod special un partid, UFD-ul lui Adrian Iorgulescu și Varujan Vosganian, adică
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
de soi, îndărătnic, pe viață, se închină de zor în public, bun ortodox, ca domnul Iliescu... Dacă și această prefăcătorie penibilă nu ajută... Sentimentele creștinești ale populației, vreme îndelungată interzise, se adânciră odată cu sărăcia din ce în ce mai apăsătoare pentru cei mulți și necăjiți, cărora, repet, credinciosul șef de stat le făgăduia și le mai promite și-acum prosperitate socială, dacă nu raiul socialist administrat de Cosmâncă și alde Cațavencu, remodelat... Vreau să spun că o viață ca a românilor nu o mai duc
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
sunt flagrant păgubitoare. Cum răspunsul este neclar, starea noastră de neliniște și disconfort se agravează; Am auzit, rostit cu convingere, refrenul "înainte era mai bine" îndeosebi în locuri în care oamenii au prosperat vizibil. Deși jignitor pentru cei cu adevărat necăjiți, el nu e totuși imposibil de înțeles. Cei care s-au ridicat sensibil se plâng: * Pentru că prețul pe care îl plătesc pentru micile lor izbânzi - mite zvârlite în toate direcțiile, formalități birocratice năucitoare care le fură timpul consacrat "înainte" cozilor
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
hrăniți cu dumnezeieștile cuvinte și convinși de adevărul creștin, versați în studiul Sfintei Scripturi, împodobiți cu dogmele apostolice, luminători a toată lumea, stâlpi ai Bisericii, păstori adevărați ai turmei lui Hristos, pedagogi iluștri, povățuitori ai pocăinței, mari filantropi, apărători ai celor necăjiți, ageri, cu înaltă cugetare și dexteritate de exprimare, tălmăcitori ai adevărului și ai Tainelor dumnezeiești, mari cunoscători ai sufletului omenesc, cu o inegalabilă experiență a vieții ascetice, liturgice, pastorale și duhovnicești, puternici în a-și spune știința, neînduplecați și vestiți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cîteva care sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat" după cum singur o spune ,,de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită",3 frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaurès și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. Odată întors acasă, în 1908, în climatul politic și moral încă marcat de răzvrătirile
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
vede în cerșetorie "un lung șir de reprezentații"; drept care își alege interpreții și le concepe, cu o vervă nebună, de urmaș al lui Dickens altoit cu Billy Wilder, texte de cerșit. Unui afon cu mutră mai subțire îi scrie "Violonist necăjit care nici nu mai cîntă de disperat ce e"; unui tip cu mutră mai exotică îi dă textul: "Pe vremea lui Ceaușescu eram regizor de filme. Azi Sergiu e senator iar eu sînt grav bolnav!"... Spre deosebire de "statul român, care cerșește
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
mai dat seama de o chestie săptămâna trecută jurnalule. Vorbeam pe internet cu o prietenă (te pupic Maxine!) despre modă când mi-a venit în cap o revelație: sunt totuși pe lume lucruri mult, mult mai inportante decât hainele. Oameni necăjiți care nau ce mânca, copii din Africa care au muște la gură, balenele, urși Panda care nu se mai imultesc, boala, moartea și manichiură. Degeaba te inbraci mișto, daca nai o manichiură că lumea. Manichiură te poate descalifiica oricând. Te
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 7 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20054_a_21379]
-
deloc timp de pierdut. Aparent, Banek și Gipson sunt doi oameni foarte diferiți: unul luptă să ajungă în vârful carierei sale, celălalt se chinuie cu disperare să iasă din prăpastie. Un personaj la fel de complex este și Doyle Gipson, un om necăjit și frământat, care vede cum ceea ce este mai important pentru el se îndepărtează tot mai mult. Și iată, un accident neînsemnat îi va conduce pe cei doi către drumul autodistrugerii, dovedind că furia este mai presus de orice atunci când oamenii
Agenda2003-3-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280590_a_281919]
-
Bătrâni și necăjiți, în jur de 200 de pensionarii săraci din Sectorul 5 al Capitalei se înghesuie, la această oră, pentru o pâine gratis. La CAR Omenia se împart ajutoarele. Pâinea pe care o primesc pensionari costă aproximativ 1 leu, însă pentru bătrâni
Sute de pensionari din Capitală stau la coadă pentru o pâine gratis () [Corola-journal/Journalistic/26798_a_28123]
-
-mbăieze. În casa lui s-auzeau râsete. De-aceea despărțise cu un zid de tot ce a fost vreodată a lui. Să-și uite păcatul. Întremat de dumicatul înghițit mai aruncă o amforă-n bazin. Amfora se scufundă în fundul bazinului. Necăjit Perigeu se așeză pe marginea lui uitându-se la statuie. Ședea în umbra ei și i se părea că mișcă.Avea oare halucinații? Întâi un braț apoi un picior și-apoi toată făp tura. De bucurie se prăbuși. Geea cobora
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
bune. Trădarea l-a demoralizat, și-a luat cortul și a fugit în periferia unui mare oraș, trăind ca un schimnic. N-a mai făcut decât să se destăinuie unei mici camere de filmare. Și-a povestit viața de băiat necăjit crescut la țara, de muncitor metalurgist, de voluntar în marină, de vagabond în Parisul care i-a deschis poarta spre belle-arte, apoi succesul într- profesie pe care nici n-o visase, cinematograful. “Acum mă filmez și asta mă face fericit
CANNES 2011 - De la spectaculorul 3D la minimalismul excesiv () [Corola-journal/Journalistic/26444_a_27769]
-
ode patriotice închinate eliberării țării de sub jugul otoman. Ceea ce desigur se petrecea și în alte regiuni ale fostului Imperiu Roman abandonate de armatele Romei și lăsate pradă invaziei „străinilor“. Se înțelege atunci de ce Biserica constituia singurul sprijin, ultima speranță a necăjiților (în ciuda tuturor dovezilor de corupție și de comportament nepermis). Altfel spus, Biserica preia deznădejdile celor fără glas în istorie. Cine a parcurs Italia de sud, din Campania în Puglia și Sicilia a putut vedea măreția impasibilă a edificiilor palatine, a
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
eram mulțumită. Aveam de lucru, mi se vindecase și sinuzita cronică, așa că nu mă durea capul nici la propriu, nici la figurat. Politica românească era ceva distant, ceva ce nu avea nimic de a face cu mine. Aveam să fiu necăjită când am auzit că murise Păunescu, în 2010. Deodată se deștepta admirația pentru el. Deodată era valoros. Deodată nu mai era renegatul din PSD, care spusese că nu și-a distrus carnetul de membru PCR. Cel puțin el murise integru
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
domni”. Într-un final, chiar când trenul se pusese deja în mișcare, primesc și ei bilete. Replica lor? “Iartă, domnule, iartă-ne și nu ne năpăstui, că noi suntem proști, păcatele noastre. Pesemne așa ne-a lăsat Dumnezeu, proști și necăjiți și nepricepuți”. Apoi, aleargă disperați după tren și încearcă să se urce în el, dar sunt îmbrânciți din nou, pe scări, la vale, de către conductor. “Să vă sculați mai devreme, putregaiule, și să nu mai mocoșiți, fire-ați ai dracului
Proștii… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20244_a_21569]