92 matches
-
publicată în revista „Șezătoarea” din Fălticeni. "„S-a hotărât să se tragă până la sfârșitul vieții în fundul munților, într-un loc cu totul neumblat și pustiu și să se facă sihastru. Și așa și făcu. Se trase adică într-un codru necălcat de picior de om, care era între munții de la asfințit și cei de la miazănoapte de la mănăstirea Sfântului Laurențiu și într-o depărtare ca de un ceas și mai bine. Aici află Daniil un locșor ce-i venea la îndemână, fiindcă
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
nu este cu Biserica. Nu intră în Împărăția cerurilor cel ce a părăsit Biserica, locțiitoare pe pământ a Împărăției cerești. Hristos ne-a dat pacea, ne-a învățat să fim uniți și solidari, ne-a recomandat să păstrăm neatinse și necălcate legăturile dragostei și ale înțelegerii; nu poate să se numească martir cel ce nu respectă dragostea frățească”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIII-XIV, în PSB, vol. 3, p. 443-444) „Domnul, arătând Evangheliei pe scurt calea speranței și a credinței
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu este cu Biserica. Nu intră în Împărăția cerurilor cel ce a părăsit Biserica, locțiitoare pe pământ a Împărăției cerești. Hristos ne-a dat pacea, ne-a învățat să fim uniți și solidari, ne-a recomandat să păstrăm neatinse și necălcate legăturile dragostei și ale înțelegerii; nu poate să se numească martir cel ce nu respectă dragostea frățească”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIII-XIV, în PSB, vol. 3, p. 443-444) „Nu pot rămâne cu Dumnezeu cei ce nu vor să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Isuse H... Hristoase! M-am întors. Era Ornesto, cu doi alți Băieți Veseli pe care îi mai văzusem urcând și coborând de la el și cu drăguțul de Eugene care îmi mutase aparatul de aer condiționat. Eugene, într-o cămașă largă, necălcată, s-a uitat cu subînțeles la Mitch, mi-a făcut un semn aprobator și a dat de câteva ori din cap încurajator. Oh, nu! Credea că eu și Mitch... Ornesto se ridicase în picioare. Venea înspre noi. Îngrozită, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
face mic sub privirea intensă a Rottweilerului. Era limpede că directoarea își dăduse seama că situația de-acasă nu era roz. Iar asta nu era ceva surprinzător; în fond, el era personificarea familiei destrămate. Era nespălat, nepieptănat, hainele îi erau necălcate, iar pantofii nelustruiți. Era nefericit. Chiar și așa, în ciuda degradării lui personale, Hugo își închipuise că eforturile lui de a-și proteja fiul de efectele negative ale certurilor dinaintea divorțului fuseseră încununate de succes. Așa de pline de succes fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
duble, cu dantele, cu volane, cu macrameuri, drepte, decupate, zimțate, întinse, împăturite; în zeci de nuanțe și de combinații, asortate la îmbrăcăminte, cu inițialele posesorului cusute discret și îngrijit la unul din colțuri. Nimeni nu ieșea din casă cu batista necălcată. Pleca omul cu treburi sau la plimbare, te întâlneai cu el pe Calea Victoriei sau la Șosea și încă se mai simțea căldura și mirosul fierului de călcat. Batistele aveau viața lor, legată de-a proprietarilor: câte istorii de povestit, câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înlocuită cu nimic. Întotdeauna ne îmbrăcăm foarte curat. Toate hainele pe care le purtăm trebuie să fie foarte curate, indiferent dacă sunt vechi sau noi. Îmbrăcămintea trebuie să fie bine călcată. În nici un caz nu ne îmbrăcăm cu un lucru necălcat cu gândul că „o să-și revină” în scurt timp. Încălțămintea trebuie să fie, de asemenea, curată. Nu ieșim din casă fără a ne cremui pantofii. Iar crema de pantofi se aplică numai după ce am îndepărtat noroiul și praful de pe aceștia
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
înlocuită cu nimic. Întotdeauna ne îmbrăcăm foarte curat. Toate hainele pe care le purtăm trebuie să fie foarte curate, indiferent dacă sunt vechi sau noi. Îmbrăcămintea trebuie să fie bine călcată. În nici un caz nu ne îmbrăcăm cu un lucru necălcat cu gândul că „o să-și revină” în scurt timp. Încălțămintea trebuie să fie, de asemenea, curată. Nu ieșim din casă fără a ne cremui pantofii. Iar crema de pantofi se aplică numai după ce am îndepărtat noroiul și praful de pe aceștia
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
deplânge, în tonalități răvășitoare, această fatalitate. Cum este vorba de una dintre cele mai frumoase pagini din literatura română, citez cu entuziasm: "Plecatu-s-au cornul Inorogului, împiedecatu-s-au pașii celui iute, închisu-s-au cărările cele neîmblate, aflatu-s-au locurile cele necălcate, în silțele întinse au cădzut, puterii vrăjmașului s-au vândut. Ce mângâiare i-au rămas? Nici una. Ce sprijeneală i-au rămas? Nici una. Ce priietin i să arată? Nici unul. Munți, crăpați, copaci, vă despicați, pietri, vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unde nu trebuia, pentru a se găsi ceva compromițător, care să atragă o pedeapsă. După ce milițianul îmi spunea să-mi iau boarfele, mă aplecam să le ridic și găseam batista cu Sfânta Împărtășanie deasupra lor, fie printre ele, neatinsă, nedezlegată, necălcată în picioare, așa cum aveau obicei să facă cu orice găseau asupra celui percheziționat. O singură dată m-a întrebat la Jilava un milițian: Ce ai în batistă? Sfânta Împărtășanie, i-am răspuns, fără să mă tem. Ia-ți bagajul și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din mers. Planul său era să ajungă până în nord la Pasul Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte, prin văi adânci, prăpastioase, apoi, din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina ca ziua. După câteva ceasuri de mers pe malul drept al Bistrei, spre izvoare, și pe sub poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo dădu peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aici, se cuvine o privire mai atentă asupra naturii locurilor și oamenilor, nu atât prin limbajul convențional abstract al geografului, cât mai ales prin percepția senzorială concretă a copilului "Neculai a lu' Barbu", pentru care nu există centimetru de pământ necălcat și nici trăire umană dată uitării. Atât de intens s-au întipărit toate în memorie, încât și acum, la cei peste 80 de ani ai mei, sunt atât de vii că mă obligă, cel puțin selectiv, să le încredințez posterității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de După Grădini” , apoi casa lui Camilar , am parcurs toată granița veche de la PlavalariHreațca pînă la Chilișeni, m-am întors pe La Vie și prin Aluniș, am urcat pe Oadeci și pe Coastă, însă mi-au rămas încă destule secrete și ascunzișuri necălcate vreodată de piciorul meu, ca Solobotenii (vezi Prăpădul Solobodei) <footnote id="5"><Roman de Eusebiu Camilar, apărut la Ed. Cartea Moldovei din Iași, în 1943 și premiat de Societatea Scriitorilor Români./footnote>, Udeasca de la luncă, pădurea între Reuseni-Plavalari Mănăstioara, Secăturile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
său fusese ministru al agriculturii În Iowa, așa că avea din familie Înclinare spre agrarianism. Aproape Înalt, blond, figură adevărată de neamț, cu părul mereu răvășit, cu dinți mari, Îngălbeniți, ce-i arăta la cel mai mic zâmbet, cu pantalonii mereu necălcați. Wallace dădea mereu impresia unui cowboy, pe care elementele de dreapta Îl caricaturizau și-l temeau din cauza ideilor inaintate ce le manifesta. Wallace era inginer agronom și om de teren, fermier, ce și-a făcut primul venit ca tânăr, realizând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
text (apud M. Ang., op.cit.): "Au nu vă aduceți aminte că noaptea cea despre bătălie la acel care, lepădându-se de lume și de poftele lumești, în pustiu numai, spre a lui Dumnezeu laudă se închisese, la acel loc, zic, necălcat de urme omenești, în mijlocul pădurilor, în culcușul fiarelor sălbatice, către acel săhastru, Ștefan au năzuit și plecând armele patriarhului din codri, căută și adusă biruință în tabere..." Desigur, nu poate fi vorba de un text contemporan cu sfârșitul lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-au ridicat valuri de tineri valoroși realizați profesional prin alte locuri.) Lunca Zeletinului era absolut impresionantă prin vegetația ei, iar ochiurile de apă nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau oile și vacile lor pe la Podul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fostul pușcăriaș circula sub numele de Sebastian Melmoth - îmbrăcat în negru, dar, ca și cetățeanul din rue des Beaux Arts, cu ținuta ușor detracată: parcă ar fi avut o pulbere mai fină decât făina presărată pe el, cravata strâmbă, pantalonii necălcați: ceva între senior și vagabond. M-a trecut brusc un fior neplăcut, ca presentimentul unei primejdii. Necunoscutul a încercat să intre în vorbă cu mine, câteva banalități (nu mai știu dacă vorbea maghiara sau româna), un răspuns al meu evaziv
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se ascultă mai puțin unele pe altele. Sunt pauze mari. Zgomote ciudate. Jocul nostru va fi „sec”, firesc, va fi la jumătate. Am ajuns într-un parc părăsit primăvara sau toamna. Vom fi într-un spațiu ciudat, înmiresmat, un loc „necălcat” de om. Decorul nu va fi montat de către mașiniști, ci de către noi. În valizele care se vor transforma în decor se află recuzita, costumul. Ca și cum am coborât dintr-un tren și am venit în acest parc numai pentru noi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dalbu-ți de obraz,/ Șî prin sân țî s-o băgat,/ Scoală, fată de-mpărat” (Leagăn de mătase IV, 80A). Strâns legată de somnolența ființelor apropiate (în colinda Leul III, 55B, animalul vânat doarme sub un spin înflorit, în timp ce iarba lungă, necălcată, se împletește în patru), vegetația tinde să anihileze ordinea universului, mai ales acele plante „neutre din punct de vedere social”, acestea fiind, potrivit lui Mihai Coman, o marcă a tărâmului necălcat de om. Altfel privind lucrurile, năgara și troscotul camuflează accesul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
animalul vânat doarme sub un spin înflorit, în timp ce iarba lungă, necălcată, se împletește în patru), vegetația tinde să anihileze ordinea universului, mai ales acele plante „neutre din punct de vedere social”, acestea fiind, potrivit lui Mihai Coman, o marcă a tărâmului necălcat de om. Altfel privind lucrurile, năgara și troscotul camuflează accesul spre dincolo, marcând în același timp neutilizabilul și haosul. Drumul este învelit și acoperit, efortul de ascundere fiind dublu. În Șarpele I(7) apar aceleași date cunoscute: „Departe, vere, departe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să ne fie frică să dăm drumul la televizor sau la radio, el să nu-l mai audă pe tovarășu’ (de teamă maică-sa n-a mai băgat fierul de călcat în priză și s-a dus băiatul cu pantalonii necălcați la școală), noi să nu-i mai vedem și să nu-i mai auzim cum se spurcă între ei. Cu ce am putea asemăna această politică de aruncat decibeli în urechile adversarului? Cu o discotecă în care muzica amplificată la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la momentul potrivit, ca un personaj de poveste, și îl scăpase de la moarte. Se duseseră la pădure, el și mai mulți copii, pentru a se juca de-a haiducii, așa cum făceau de multe ori. După ce oboseau, stăteau trântiți în iarba necălcată, cu mâinile sub ceafă, imaginându-și tot felul de scenarii în care tot ei erau personajele pozitive și visau la tot ceea ce aveau să facă în viitor. Apăruse de niciunde un mistreț și fusese cât pe ce să-l pună
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
parte, Luana trase o concluzie înțeleaptă: sărăcia avea nenumărate forme. Școala generală la care învăța Luana avea repartizați elevi de la Casa de copii. Orfane sau abandonate, aceste suflete lăsate în grija statului te umpleau de milă. Îmbrăcați în uniforme vechi, necălcate, deșirați și slabi, unii dintre acești copii nu vorbeau și nu râdeau aproape niciodată. Pe Luana o impresionă primul contact cu ei. Avea doi căminiști în clasă: Mincaș Gheorghe și Vându Teodor. Mincaș, fire închisă și reținută, nu vorbea decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
rostind rar cuvintele, cu privirea ta adânc întristată, te ispitesc cu geniu! Și acum amintirea cuvintelor lui Boris mă ridică din iarba înaltă, simt în mine puteri care se dezlănțuie, cum să le fac față, desculț mă învârt prin iarba necălcată încă de picior omenesc și-o culc la pământ cu o îndârjire care mă sperie până obosesc și cad epuizat, respirând din greu ca și cum s-ar fi terminat tot aerul pământului, pieptul mi se ridică și se lasă într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fashion; fierbinte; formal; forță; a fost război...; frig; frumusețe; garderobă; găleată; geacă; god bless!; gri; haină; incomoditate; inteligență; iubită; încălțăminte; largă; lăutari; lenjerie; lucruri; mare; maro; masă; de mătase; a mea; medic; militară; mîndrie; mîneci; moștenire; mov; muncă; murdar; nebun; necălcată; nedumerire; neutru; noroc; nuntă; obiect; oboseală; ocazie; man; om; onoare; păcătui; pătrățele; pînză; politețe; prezentare; pur; răcoare; rochie; roșie; rugăminte; ruj; saltea; satin; sărbătoare; senzualitate; serviciu; sexy; somn; stilat; stimă; strai; străluci; striptease; strîmtă; școală; știe; transparentă; trup; ud; umeraș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]