114 matches
-
considerate contrafaceri) arată compromiterea iremediabilă a relațiilor dintre cei doi, Eminescu afirmând ca "nu-mi prea place lauda d-sale lipsită de sinceritate, având tot interesul să câștige cu numele meu un credit moral revistei "Convorbiri literare", unde publicau toți nechemații literelor romane". Planul era de înlăturare pe doi ani a kynismului eminescian (autorul făcând aici apropiere cu violența verbal-faptică a grecului Diogene, care nu era una malefică, ci una benefica, "urmărind un scop terapeutic"), dar lucrurile n-au mai putut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din cap. Thea și-a pus o rochie neagră de seară, cu un rebozo de mătase neagră. Însă n-a fost nimeni care să ne observe când ne-am făcut intrarea. În viața mea nu mai văzusem o șleahtă de nechemați ca la petrecerea aia. Când am ajuns la vilă ne-am trezit înghițiți de o gloată uriașă care acoperea întreaga stradă. Am văzut cei mai uluitori vagabonzi și vagaboande, reprezentanții de seamă ai celor mai cumplite metehne, poponari, maimuțoi, gogomani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dur ca o stâncă. Elio rămase pentru câteva clipe cu celularul În mână, dezorientat. Nu-i plăcuse tonul secretarei președintelui. Cuvintele acelea - pronunțate mecanic. Poate nu-l recunoscuse? Avu neplăcuta impresie că a fost tratat ca un pion oarecare. Un nechemat, căruia să i se spună că șeful e În ședință. În sedință! Președintele nu era niciodată În ședință la nouă și jumătate dimineața, și oricum, nu Într-o ședință atât de secretă Încât să nu poată schimba două vorbe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu cu multă vreme Înainte de venirea comuniștilor. Ăia i-au confiscat averea, iar el a scăpat cu bine și s-o fi prăpădit demult prin țările Apusului. A rămas de pe urma lui numai vorba cu pianul, căci proștii veniți la putere nechemați de nimeni au pus de i-au dărâmat conacul Încăpere cu Încăpere, ca să nu mai rămână nimic care să amintească de exploatatorul poporului. În cetele de țigani cu care ne-a pricopsit norocosul fugar erau și lăutarii din neamul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Săptămâna nebunilor, București, 1981; Ianus, București, 1993; Nuvele, postfață Elisabeta Lăsconi, București, 2001. Traduceri: H. Cobb, Cărările gloriei, București, 1961 (în colaborare cu A. I. Deleanu); Hans Marchwitza, Peter Kumiak și urmașii, București, 1962 (în colaborare cu A. I. Deleanu); W. Faulkner, Nechemat în țărână, București, 1964 (în colaborare cu A. I. Deleanu), Cătunul, București, 1967 (în colaborare cu A. I. Deleanu), Orașul, București, 1967 (în colaborare cu A. I. Deleanu), Casa cu coloane, București, 1968 (în colaborare cu A. I. Deleanu); J. B. Priestley, Fundătura îngerilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
debutat publicistic în revista „Tribuna”. Dacă în cartea de debut, O viață pe o coajă de pepene (1966), era debitor lui D.R. Popescu și lui Nicolae Velea, în Nu uita pasărea ucisă (1972) se dovedește tributar romanului lui William Faulkner, Nechemat în țărână. Nuvelele cuprinse în primul volum, eclectice prin tematică și formulă narativă, impun totuși un tip de personaj: nedecis, șovăitor, difuz. Excepție face Păsărel, eroul schiței ce dă titlul cărții, ins frivol, superficial, iubindu-se până la narcisism, sustrăgându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
mulți, foarte mulți, avea dreptate să o facă; căci această credincioasă expunere a tot ce văzuse și auzise a fost cauza ponegririi lui. Când el era icoana credincioasă a unei lumi încă înfășurată în basmele ce înconjoară copilăria omenirii, cei nechemați vedeau în el, un om ce umpluse cartea lui numai cu povești lipsite de orice crezare. Acest observator cu însușiri atît de eminente avu prilejul de a cunoaște prin propria lui persoană, cel puțin țărmurile regiunilor, pe unde se întindeau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
iile, calitățile și... imposturile. Nu erau facultăți, mai ales private, să n-aibe secții de medicină și juridice. Era de prevăzut că piața se va umple destul de repede pentru că s-au repezit la admitere cu dosare și tot felul de nechemați. Așa că au chiar masterate tot felul de chelneri și cameriste. Numai că sita tot cerne, și cerne... Ce-i cu "hoții de avocați" de la Vaslui ? "Tribunali știi noștri" (care) au condiții foarte bune de agățat clienții în incintă (mese, listă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
destinul acestui pământ. Cu alte cuvinte, folosind decorul poveștii, stăm noi așa, un popor blajin, mândru și foarte deștept, care nu vrem rău nimănui și, mai ales, știm foarte bine ce avem de făcut, și vin deodată peste noi niște nechemați care ne răstoarnă viața, ne înfundă într-o mizerie cruntă, transformându-ne, cât ai clipi din ochi, în cei mai săraci și neajutorați oameni din Europa... Ceea ce mă deranjează mai mult în aceste istorii halucinante e faptul că „victima” este
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să se folosească de numele poetului, care, evident, nu-i poate respinge sau judeca. Am impresia că în Basarabia funcționează, de la perestroikă încoace, o adevărată cooperativă Eminescu, sub umbrela căreia s-au aciuat și se hrănesc fraudulos numeroși indivizi. Toți nechemații și analfabeții, adică tocmai fauna pe care Eminescu a disprețuit-o profund, se înghesuie să iasă în prim-plan și să-i rostească numele. Să exemplificăm. Un cabotin s-a abonat drept recitator din Eminescu pentru orice ocazie: urlă spasmodic
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
stea încă sub același acoperiș. În uniune există scriitori comuniști și anticomuniști, postmoderniști convinși, dar și destui pășuniști înverșunați, unioniști declarați, dar și din cei care tânjesc după U.R.S.S., există scriitori competitivi în context general românesc, dar și mulți nechemați, ființe frustrate care au îmbrățișat ca un colac de salvare ideea unei literaturi moldovenești, alta decât cea românească. Cum să-i declari pe toți aceștia scriitori români? Sunt scriitori români, sau se consideră ca atare, Valeriu Senic, Andrei Hropotinschi, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
scrieri care se tipăresc? În acest roman se observă o competență adevărat literară și foarte plăcută, care trebuie să treacă de pragul modestiei. Este un talent pe care trebuie să-l speculați și să acoperiți așa zisa literatură a celor nechemați (...)131. La tipărirea acestui frumos roman, cu Înțeles moral și exemplu de muncă cu folos În viață, indiferent de persoana pe care ați folosit-o, doresc să contribui și eu, dacă Îmi permiteți. De aceea vă rog să mă Îndrumați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
eram deja În noiembrie 1971. Serbarea Semicentenarului la acea dată, era, cred, o presupunere, adică nimic sigur. 564 Până la adevărata inaugurare a „Galeriei oamenilor de seamă” În 16 iunie 1972, noul muzeu a fost „inaugurat” de mai multe ori... de nechemați. 565 De-a lungul vremii, prof. dr. Virgil Tempeanu a purtat o bogată corespondență, atât cu personalități din țară, cât și cu oameni de știință și literați din Germania. Ion Petrovici, Petre Andrei, Liviu Rebreanu, iată doar câteva nume. 933
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și te scoli peste noapte inventator? Cristescu: Eu le-am atras atenția de la început, de când mi-a căzut pe cap și pacostea asta de cabinet... Știți ce încurajăm cu asta? Cavafu: Incultura. Atunci la ce mai trebuie universități, dacă fiecare nechemat își închipuie că revoluționează știința? A, vrei să sprijini poporul? Mă rog, ia unul, doi, caută-i pe cei mai dotați și spune-le așa: "Mergi, domnule, la universitate". Fă-l preparator, asistent de lucrări, șef de lucrări, profesor, și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fostul președinte al Camerei de Comerț româno germană de la Berlin, Dumitrescu, Director-general la Societatea „Dunarex”. Primirea [232] acestora s-a făcut de altfel în primele zile ale guvernării legionare, căci după aceea, din pricina avalanșei de cereri de înscriere ale tuturor nechemaților, a trebuit să se închidă provizoriu porțile. Din nefericire măsura n-a fost aplicată cu toată strictețea și în toată țara, așa încât s-au strecurat nenumărați fripturiști și chiar oameni certați cu morala, făcând cel mai mare rău Legiunii. În
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sufletească a adevăraților legionari, așa încât trebuia să aștepte să fie primiți pe rând, după o amănunțită verificare a trecutului, spre a se putea integra vieții organizației noastre. Marea greșeală a fascismului a fost tocmai repetata deschidere a porților pentru toți nechemații, antifasciștii sau afasciștii intrând astfel în număr mare în partid, arborând insigna cu fascia la butonieră, dar săpând astfel unitatea organică a fascismului. Nu e mai puțin exact însă că Mișcarea Legionară fiind singura organizație politică organizată și nu toți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu le furase, și chiar dacă ar fi fost câțiva ticăloși, aceștia nu puteau pângări pe toți legionarii) a făcut însă parte din arsenalul de infamii al consorțiului Antonescu & Co., adoptate cu mare entuziasm de presa „democrată” de astăzi. Căci oricâți nechemați se vor fi strecurat în Mișcarea Legionară, chiar țiganii mahalalelor n-au făcut nicio dată parte din ea, - și tocmai aceștia au fost, aproape în totalitatea cazurilor, autorii jafurilor. Rămâne uciderea celor două-trei sute de evrei. Trebuie remarcat în primul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ϑ™였< 2ΛΔγ™였< 6∀ℜ ϑ™였< ©Β8Τ<θ 6∀ℜ ΒΗ ™Η < ΦΛ<∀<ϑΖΦγ4 ∀⇔ϑ⎝ ƒ< Β≅8Ξ:∑, ƒ< :∀ Π∀∴Δ ΒγΦγ℘ϑ∀4. Va aduna toată puterea lui de la răsăritul până la apusul soarelui. Cei chemați și cei nechemați vor merge împreună cu dânsul. Va înălbi marea de pânzele corăbiilor sale și va înnegri câmpia de scuturi și de lănci. Și oricine i se va împotrivi în război, va cădea ucis de sabie. Hipolit atribuie acest text unui „alt profet
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
București, 1961 (în colaborare cu Eugen Barbu); Hans Marchwitza, Peter Kumiak și urmașii, pref. Paul Langfelder, București, 1962 (în colaborare cu Eugen Barbu); J. B. Priestley, Fundătura îngerilor, pref. Matei Călinescu, București, 1964 (în colaborare cu Eugen Barbu); William Faulkner, Nechemat în țărână, pref. Radu Lupan, București, 1964 (în colaborare cu Eugen Barbu), Cătunul, pref. Radu Lupan, București, 1967 (în colaborare cu Eugen Barbu), Orașul, București, 1967 (în colaborare cu Eugen Barbu), Casa cu coloane, București, 1968 (în colaborare cu Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
la București, săptămânal, între 10 septembrie și 8 octombrie 1900. Director al acestei publicații, promițător subintitulată de „literatură, artă, știință, politică”, este Ludovic Dauș și tot el, probabil, autorul unui articol-program care anunță intenția de a combate „bisericuțele” literare, mercantilismul, nechemații în literatură. L. publică beletristică, cronici de teatru și artă plastică, articole politice, știri din viața literară, caricaturi. H.G. Lecca, Dem. Moldoveanu, Al. Obedenaru, N. Țincu, Radu D. Rosetti, Ludovic Dauș și N.G. Rădulescu-Niger sunt prezenți cu versuri, iar Constanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287867_a_289196]
-
de accesul la biblioteca personală a profesorului Bologa, care cuprindea enciclopedii, tratate, ediții întregi ale autorilor români și străini, memorii, cărți rare de o valoare excepțională. Pentru mine valoarea acestor momente era uriașă, mai ales în acei ani când atâția nechemați și culturnici făceau legea în știința și cultura românească. Ajuns acum la o vârstă înaintată, când pot face bilanțuri și desprinde unele concluzii, îmi doresc din tot sufletul ca generația tânără actuală, nepoții și strănepoții noștri, să aibă șansa să
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
noi doi, șansa unor Îngeri păzitori, pe nume Finteșteanu și Sanda Manu, care să ne Îndrume spre adresa bună, Îndreptându-și propria lor greșeală de a ne fi selecționat! Câți sunt cei care au pierdut ani de viață pe scenă, nechemați, când locul lor a rămas poate vacant altundeva. GB: Eu Încă mă Întreb: când Finteșteanu ne-a spus la amândoi „luați-vă tălpășița, tu la Regie și tu la Critică“, oare văzuse el deja În tine că vei deveni un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
astea plac, distrează, proliferează. Toți se omoară să afle cine se mai culcă cu cine și cine divorțează de cine. Diversiuni. Diverse diversiuni diversificate. Dar cele mai periculoase forme de kitsch mi se par unele talk-show-uri politice, unde se adună nechemați din toate domeniile - doar e democrație, trebuie să participe tot poporul - și își dau plini de gravitate cu părerea. Românul e născut politician și formator de opinie. Și priceput la tot ce nu știe. Și amator de OTV, kitsch-ul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
traducerile noastre. R.P. E adevărat ce spuneți. Și am impresia că numărul traducătorilor nu e egal cu numărul hărăziților. Ca să mă exprim eufemistic. A.R. Aveți dreptate. Ca în orice meserie, și aici există chemați și nechemați. Chiar foarte mulți nechemați, mai ales acum. Cred că aici este, până la un punct, și vina editurilor (nu a tuturor, firește), care au început să dea cărți unor oameni cu totul necunoscuți, despre al căror nivel de performanță n-au nici cea mai vagă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cazul căutătorilor de aur. Este la fel de adevărat că poate n-ai bani nici de drum. Oa meni buni din țara mea, întrebați-vă ce face cel plecat de lângă voi! Dacă zice doar că-i frumos în Italia, chemați-l acasă! Nechemat nu vine, pentru că se simte gonit și părăsit. Este o rușine să n-ai de lucru în Italia, atâta vreme cât România e plină de șomeri? Scrisoarea 14 Un șomer emigrant e totuși mai fericit decât un șomer din România. Are speranță
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]