1,702 matches
-
al prefectului, solicitând si respingerea acțiunii ca neîntemeiata, deoarece terenul in litigiu nu aparține in proprietate reclamantei. După administrarea probelor cu acte, prin sentința civilă nr. 759/26.04.2011 a Judecătoriei Vălenii de Munte a fost admisă excepția de necompetentă generală a instanțelor judecătorești si a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Împotriva paratei ca nefiind de competenta instanțelor judecătorești, motivându-se ca in raport de obiectul acțiunii privind delimitarea unităților administrativ teritoriale, o asemenea acțiune nu aparține sferei de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
formulării pretențiilor, Înseamnă ca prezenta acțiune este de competenta instanțelor judecătorești si nicidecum a puterii legislative sau executive, ori a altor organisme ale statului. Astfel, in mod greșit instanța de fond a reținut situația de fapt si a admis excepția necompetentei generale a instanțelor judecătorești, respingând acțiunea ca nefiind de competenta unor asemenea instanțe, fără să tină seama in realitate de natura si obiectul pretențiilor deduse judecății, de raporturile juridice strict civile ce fac obiectul unor asemenea pretenții, de dispozițiile legale
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cu asupra de măsură pe regizoarea care a semnat montarea cu pricina („Carmen Vidu mi se pare, În momentul acesta, singura experimentalistă autentică și unica regizoare care Își construiește spectacolele plecînd de la multimedia”), gazetara face o apreciere destul de gravă, prin necompetent / imprudentă generalizare : „ teatrele de stat sunt epuizate de montările lor pline de praf”. Chiar așa, jun(c) a tatii?! Sigur că e bine să experimentăm , evident, plecînd de la multimedia se pot descoperi limbaje artistice pline de o oarecare prospețime...dar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
are sediul unitatea sau de organul ierarhic superior, potrivit competențelor acestora. Articolul 51 Contestația se face în scris și se depune la unitatea care a aplicat sancțiunea, la organul ierarhic superior sau la judecătorie, după caz. Contestația adresată unui organ necompetent se înregistrează și va fi înaintată de acestă organului competent să o soluționeze, comunicindu-se petiționarului despre această. Articolul 52 Organul ierarhic superior competent este obligat să soluționeze contestația în termen de 30 de zile de la primire, putînd dispune menținerea, reducerea
DECRET nr. 361 din 2 noiembrie 1976 privind aprobarea Statutului disciplinar al personalului din unităţile de posta şi telecomunicaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106481_a_107810]
-
în pronunțarea unei soluții cu privire la o cerere cu care a fost învestit. Verificând legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, un judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe necompetente material sau după calitatea persoanei poate dispune cu privire la corectitudinea și legalitatea unei probe care trebuia supusă analizei unui judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe ierarhic superioare. ... 10. Tribunalul Suceava - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
Astfel, din cauza lipsei de claritate și precizie a normei juridice, dacă declinarea a fost determinată de competența materială sau după calitatea persoanei, organul de urmărire penală căruia i s-a trimis cauza nu verifică legalitatea actelor întocmite de organul necompetent, nu menține motivat probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de organul de urmărire penală care și-a declinat competența și nici nu readministrează probele/nu reface actele/nu revine asupra măsurilor dispuse. În absența reglementării obligațiilor legale ce îi incumbă organului
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, în condițiile în care prin nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și/sau după calitatea persoanei s-ar putea ajunge - în cazul declinării competenței - la situația în care un procuror ce funcționează în cadrul unui parchet necompetent material/după calitatea persoanei să poată efectua acte de urmărire penală sau să delege această atribuție către organele de cercetare ale poliției judiciare, fără ca actele întocmite de acesta, cu încălcarea dispozițiilor referitoare la competență, să poată fi sancționate, ulterior declinării
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
determină și încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. ... 8. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituție, se susține că actele de urmărire penală efectuate de un organ de urmărire penală necompetent se bucură de o falsă prezumție de legalitate doar pentru că, drept urmare a declinării competenței, organul de urmărire penală competent potrivit legii dispune soluția în cauză. ... 9. În final, invocă mai multe decizii ale Curții Constituționale, de exemplu Decizia
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
judiciar. De altfel, Curtea constată că însăși reglementarea instituției declinării de competență este menită să asigure garanțiile procesuale necesare respectării normelor referitoare la competența organelor de urmărire penală, astfel încât să nu se ajungă în situația în care organul judiciar necompetent să efectueze acte procedurale care să fie anulate ulterior. ... 26. În final, Curtea reține că situația declinării de competență în cazul urmăririi penale nu poate fi confundată cu situația extinderii competenței materiale a procurorului sau a organului de cercetare penală
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente. ... Articolul 136 Dispoziții speciale (1) Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere. (2) Conflictul se va
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
potrivit căreia dezlegarea dată prin recursul în interesul legii problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 29. Nu în ultimul rând, judecarea unui anume litigiu de către o instanță necompetentă poate determina și greșita alcătuire a completului de judecată (de exemplu, atunci când un litigiu de dreptul muncii, care ar trebui să revină unui complet alcătuit dintr-un judecător și doi asistenți judiciari, ar fi judecat de un complet format
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
Prin cererea de recurs în interesul legii s-a arătat că împrejurările care au dat naștere problemei de drept pot fi sintetizate (exemplificativ) după cum urmează: – o cerere de chemare în judecată este soluționată, în fond, de o primă instanță necompetentă sub aspect material procesual; de exemplu, un litigiu având ca obiect plata de despăgubiri materiale și morale formulate de terțele persoane păgubite prin producerea accidentelor de circulație, în care calitatea procesuală pasivă o are asigurătorul R.C.A., iar persoana vinovată are
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
a) natura sau obiectul litigiului au fost calificate din punct de vedere juridic corect de către prima instanță, dar, în ciuda acestei calificări corecte (care ar fi atras competența altei secții sau altui complet), cererea a fost judecată de secția/completul necompetent; ... b) se invocă faptul că natura sau obiectul litigiului nu au fost calificate juridic corect, iar din cauza acestei calificări pretins incorecte, cererea a fost judecată de secția/completul necompetent; în cadrul acestei situații se disting mai multe situații: (i) în
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
altei secții sau altui complet), cererea a fost judecată de secția/completul necompetent; ... b) se invocă faptul că natura sau obiectul litigiului nu au fost calificate juridic corect, iar din cauza acestei calificări pretins incorecte, cererea a fost judecată de secția/completul necompetent; în cadrul acestei situații se disting mai multe situații: (i) în fața primei instanțe a fost invocată greșita calificare, dar aceasta nu a mai fost sau a fost invocată printre motivele căii de atac; (ii) în fața primei instanțe nu
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
căii de atac și nu mai poate fi reformată, competența specializată a completului respectiv consolidându-se în mod definitiv. ... 61. Prin urmare, singurul moment în care se poate constata că procesul a fost judecat în primă instanță de un complet necompetent specializat este cel al soluționării căii de atac declarate împotriva încheierii de ședință prin care a fost respinsă excepția de necompetență. ... 62. Anterior acestui moment, completul învestit cu soluționarea căii de atac nu poate considera că procesul a fost judecat
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
de atac declarate împotriva încheierii de ședință prin care a fost respinsă excepția de necompetență. ... 62. Anterior acestui moment, completul învestit cu soluționarea căii de atac nu poate considera că procesul a fost judecat în primă instanță de un complet necompetent specializat. ... 63. De asemenea, completul învestit cu soluționarea căii de atac nu poate face abstracție de competența completului ce a soluționat procesul în primă instanță și, cu încălcarea limitei temporale prevăzute de art. 130 alin. (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
concret, procesul în primă instanță. ... 66. Așadar, completul învestit cu soluționarea căii de atac își va verifica competența specializată prin raportare la aceea a completului care a soluționat procesul în primă instanță. ... 67. Soluționarea unui proces de către un complet necompetent specializat poate determina, în anumite cazuri prevăzute de lege, și greșita alcătuire a acestui complet [de exemplu, potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
materiale în căile de atac nu se referă la situația în care s-a respins excepția în primă instanță și s-a formulat o critică în calea de atac și nici situația în care instanța de control judiciar se consideră necompetentă să soluționeze calea de atac, ci, exclusiv, la posibilitatea ca instanța de control judiciar să analizeze, pe calea excepției de necompetență, competența instanțelor anterioare. ... 72. Într-o opinie singulară, s-a considerat că aceasta (competența) va fi determinată de natura
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
în primă instanță. ... 74. În caz contrar, prevederile art. 480 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu și-ar mai găsi aplicare în cazul în care excepția de necompetență materială nu ar fi fost invocată în fața primei instanțe necompetente. Or, textul de lege nu face vreo distincție după cum s-a invocat sau nu o atare excepție, deși competența materială nu ar fi revenit primei instanțe ce a pronunțat hotărârea apelată, ci tocmai instanței de apel, dar ca primă
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
necompetența materială (inclusiv procesuală) a primei instanțe este o chestiune care privește fondul apelului, ea fiind invocată ca motiv de apel, cu finalitatea stabilită de art. 480 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv anularea sentinței pronunțate de instanța necompetentă și trimiterea cauzei spre soluționare instanței competente. ... 80. În măsura în care necompetența materială - inclusiv cea procesuală (specializată) - nu a fost invocată în termenul legal, ea se acoperă definitiv, iar instanța sesizată devine competentă să judece procesul, prin efectul unei
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
competentă să judece litigii de același fel. ... 81. Toate urmările greșitei calificări a raportului juridic - bunăoară, a fi unul de dreptul muncii în loc de drept civil - și care au atras sesizarea unei instanțe (incluzând aici și secția ori completul) necompetente sub aspect material procesual se consolidează în concordanță cu competența astfel câștigată - atât procedura de judecată (de exemplu, sub aspectul căii de atac deschise de lege și al termenului de exercitare), cât și compunerea completului de judecată, a cărei legalitate
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
competența instanței de apel ori de recurs este una derivată din competența primei instanțe sau, după caz, a instanței de apel care a judecat efectiv procesul. Apelul declarat împotriva hotărârii judecătoriei va fi de competența tribunalului, chiar dacă judecătoria era necompetentă material; recursul declarat împotriva deciziei pronunțate de tribunal în apel va fi de competența curții de apel, chiar dacă, spre exemplu, tribunalul ar fi trebuit să soluționeze cauza în primă instanță, iar nu în apel. ... 106. În urma analizei opiniilor
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
normelor de competență funcțională, materială, personală (autorizarea obținerii unei probe de către judecătorul de cameră preliminară în loc de cel de drepturi și libertăți; delegarea nelegală a atribuției de dispunere a administrării probelor, dispunerea administrării de către un organ judiciar necompetent după materie sau persoană). Nulitatea actului prin care se administrează proba se referă, în principiu, la sancționarea procedurală a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, ca acte procedurale (procesul-verbal de percheziție și percheziția ca procedeu probatoriu, raportul de expertiză
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
normelor de competență funcțională, materială, personală (autorizarea obținerii unei probe de către judecătorul de cameră preliminară în loc de cel de drepturi și libertăți, delegarea nelegală a atribuției de dispunere a administrării probelor, dispunerea administrării de către un organ judiciar necompetent după materie sau persoană). Nulitatea actului prin care se administrează proba se referă, în principiu, la sancționarea procedurală a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, ca acte procedurale (procesul-verbal de percheziție și percheziția ca procedeu probatoriu, raportul de expertiză
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. (5) Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă instanței competente și se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent. (6) Plângerea se soluționează în camera de consiliu, cu participarea procurorului și cu citarea petentului. (7) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea măsurii de supraveghere tehnică, precum și a modului de punere în executare a acesteia în raport cu dispozițiile
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]