63 matches
-
plictisi. Pagini de jurnal Nu-mi propusesem să scriu un Jurnal... Dar s-au adunat atâtea mici întâmplări legate de film, atâtea frânturi de fapte și discuții cu morala la urmă, încât, recunosc, nu mă rabdă inima să le las neconsemnate și necomentate. TVR Cultural a-nceput să dea, ceva mai des ca înainte, filme vechi. E bine. Poate că, în felul ăsta, tinerii noștri cinefili vor constata că Cinemaul nu începe totuși cu Tarantino sau Oliver Stone ! Prind într-o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vremea lor au demonstrat dorință, ambiție și putere de sacrificiu în realizarea lor intelectuală pe planuri mai elevate, sperând, după cum am mai menționat și cu alte ocazii, că după noi vor veni cronicari mai meticuloși care nu vor lăsa nimic neconsemnat din ceea ce merită a fi menționat în scrierile ce vor mai apărea despre istoria satului. Să reținem însă că îndelungată vreme în satul nostru s-au născut și au crescut, ca mai apoi să se dezvolte și mai ales să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
evacuând reflexivitatea, făcând surfing pe valul inconștienței, sacrificându-l pe autorul retrospectiv. Această dilemă, recunosc, m-a frământat pe tot parcursul voiajului nostru. Se adună mereu alte și alte lucruri de scris, alte impresii care se suprapun peste cele anterioare, neconsemnate, aruncate vraf. Îmi imaginez astfel un „seism” mnemotehnic, în manieră SF, cu secvențe de la Madrid invadându-le pe cele de la Bruxelles sau cu întâlnirile de la Lille scurtcircuitând programul de la Lisabona, orașul din care a început periplul nostru. De acest dezastru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tușând confluenta, regenerează, de fapt, separarea, chiar ruptură, falia. Vestul da vina pe Rusia care, încă din vremea țărilor, viza o expansiune slavă spre vest, oprită, cu secole în urmă, prin catolicizarea avangărzilor panslavismului. Însăși existența celor patru culoare strategice (neconsemnată în nici un document public, dar care rezultă din analiza geopolitică și geostrategică) arată, de fapt, interesul Estului - mai exact, al Rusiei - pentru o expansiune, îndeosebi pe aceste culoare, spre Vest și pentru o apărare înaintată, tot pe aceste culoare, împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
fără împotriviri de prisos. O viață desfășurată în scris cu farmecul "ezoteric" al unei ședințe de chiromanție. E, firește, un jurnal cu oameni și povești. Un jurnal de literat care, pe cît iubește "antrenul", pe-atît prețuiește singurătatea. Nu trec, așadar, neconsemnate "întîmplările" din breaslă, decernările Nobel-ului pentru literatură, intrigile, atmosfera din țară, vizitele prietenilor și ale cunoscuților. Dar ele toate sînt, parcă, doar ledurile colorate care, de Sărbători, sclipesc într-o vitrină. Luminile se sting și se reaprind apoi, cu
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
într-un flux mult mai abundent și mai constant decât înainte". Un an și jumătate scriitorul nu s-a apropiat de jurnal, ceea ce îi confirmă, ne spune, părerea că "momentele cu adevărat însemnate ale vieții mele au rămas de fapt neconsemnate în Ťjurnalul de bordť, fiindcă furtunile îți solicită trăirea pură și simplă, obligîndu-te să stai treaz la timonă". Există, altfel zicând, un timp al trăirii și un timp al mărturisirii, necoincidente. Ce a făcut în răstimpul de un an și
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
Stanomir scrie despre Titu Maiorescu, iar Cătălin Partenie despre Alexandru Dragomir. Mai semnează comentarii de carte Radu Paraschivescu și Vladimir Tismăneanu (acesta din urmă la autobiografia Nadiei Comăneci). La finalul unui număr consistent din care foarte multe lucruri au rămas neconsemnate aici, Horia-Roman Patapievici găsește necesar să pună pe tapet câteva reguli ale polemicii. Alte lucruri aș fi putut discuta aici, așadar, dacă nu m-aș fi hotărât, în cele din urmă, să scriu câte ceva despre mass-media românească, cea așa-zisă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
cârpite la căpătâiul muribundului surd o noapte asimetrică o noapte refuzată gloriei o noapte în care trecutul și viitorul meu dialoghează incoerent ca doi bețivi cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată pe nici o hartă mesagerul bibliofililor îmi spune acolo perfecțiunea atinge apogeul fructele coapsa femeii piatra și crupa calului sunt diamante forme șlefuite de uneltele vântului născut în violoncelul cu corzi de infinit acolo simbolurile își arată învelișul trans parent acolo
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
adăpost la Mănăstirea Neamțului, unde sexul adevărat i se va descoperi abia după moarte. Craniul lui Calipso, flancat de hîrcele a doi arhimandriți, ocupă astăzi locul central în expoziția din catacombe; este omagiul pe care viața îl aduce literaturii, întrucît, neconsemnată de Negruzzi, povestea fetei s-ar fi uitat. Pe osul frontal stă scris cu cerneală sepia, în litere chirilice: "Calipso fecioara". C. Negruzzi îl pomenește în treacăt pe doctorul Franz-Joseph Gall (1758-1828), fondatorul frenologiei, doctrină potrivit căreia facultățile intelectuale ar
TCC by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10353_a_11678]
-
Alex. Ștefănescu A încetat din viață poetul , primul redactor-șef al României literare. Trista veste ne-a parvenit la închiderea ediției. Cum nu putem lăsa neconsemnat evenimentul și nici improviza pe marginea lui, reluăm un text apărut în revista noastră, în nr. 20 din 2004, pe care autorul, încă în viață, l-a citit și de care a fost impresionat. Vom reveni cît de curînd cu
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
de poezie și de pahar ("cultul alcoolului", se bea mult în versurile beatnicilor), a grupului și a boemei, chiar un ușor cosmopolitism - căci poetul a fost plecat cu bursă și experiența contactului cu oamenii și mediul occidental nu a rămas neconsemnată -, oarecum inedit este dialogul purtat pe net cu prietenul său Dan Ursachi în ciclul de deschidere al cărții: "Burs, punțile oamenilor mai închiși în ei înșiși/ sunt adesea construite din arcuri întregi/ de puncte de suspensie, prinse în bolțuri de
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
românesc ce merită semnalat. Grație eforturilor generoase ale doamnei profesor Andreia Roman, de la Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale, a fost organizat un substanțial colocviu amintind de trecerea a cinci decenii de la moartea Ťmarii europeneť Hortensia Papadat-Bengescu, dată aproape neconsemnată la noi. În acest cadru inaugurat de cunoscuta specialistă în istorie românească, d-na Catherine Durandin, au fost propuse noi lecturi critice ale operei scriitoarei. S-au exprimat, astfel, profesorii Mircea Anghelescu și Ion Bogdan Lefter, de la Universitatea din București
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
Teze ale lui Nicolae Ceaușescu, își sărbătorea preeminența în concertul valorilor universale. Naționalismul deșănțat al regimului descoperise în cultura română nu numai expresia unei substanțe etnice, dar și o aiuritoare avangardă în mișcarea spiritului european, o întâietate axiologică și cronologică neconsemnată, ce-i drept, și de alți observatori în afara protocroniștilor de serviciu. Legănarea acestei iluzii nu a fost inocentă decât în punctul de pornire: în filele unui savant ca Edgar Papu, rapid instrumenta lizate de ,bunii români" pentru a falsifica, în
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
Nicolae Manolescu Puțini știu cine a fost Jonathan X Uranus, pe numele său adevărat Mihail Avramescu (1909-1984), preot, poet (avangardist în tinerețe), astrolog, alchimist, filosof (de inspirație guénonistă), autor de articole, scurte proze și jurnal intim, neconsemnat de istoriile literare postbelice, și ale cărui două cărți, alcătuite de către d-na Mariana Macri, fiica sa, au fost nu demult prezentate public la Colegiul Noua Europă. Cea dintîi este Calendarul incendiat, un jurnal de idei, tipărit la Editura Anastasia
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
volumul lui Florin Mihăilescu, care încearcă „o analiză a conglomeratului de teze, de precepte, de principii, de criterii și de presupoziții pe care s-a sprijinit propaganda comunistă în domeniul literaturii și criticii literare”, este mult mai documentat, nelăsînd practic neconsemnat nici un moment important din dezbaterile culturale ale epocii. Lecturile celor două volume apărute la sfârșitul anului trecut se completează astfel reciproc. Florin Mihăilescu identifică repede șase etape distincte în devenirea ideilor literare pe fundalul oscilației evenimentelor politice (le numește însă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
și problema demografică; întîlnirea cu generalul de Gaulle, la Alger, în vara lui 1943. Gîde nu poză cînd afirmă că nu e capabil de ură, iar generozitatea lui, deseori neostentativă, nu este contrafăcută. După mărturiile cunoscuților, gesturi delicate au rămas neconsemnate în jurnal. Printre cele mai impresionante pagini se numără cele prilejuite de moartea timpurie a lui Charles-Louis Philippe, un scriitor aproape uitat astăzi. Deschiderea către cei din jur îl salvează pe egocentricul care ar fi riscat să fie antipatic cu
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
la 1933 în Germania? dar la... Dl Miroiu a uitat că și Hitler, și Horia Sima au ajuns la putere prin votul liber al unor cetățeni liberi. Să trecem! Finețurile kantiene ale polemicii dlui Miroiu cu Omul recent pot rămîne neconsemnate. Observatorul introduce în presa serioasă românească o modă periculoasă: linșajul intelectual. Deplorăm inițiativa colegilor noștri și sperăm să n-aibă urmare. Cînd te cheamă Garcea ca polițist Privatizarea Combinatului Sidex îi dă bătaie de cap și premierului britanic. Tony Blair
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
pentru extravagantele sale idei "științifice". Prefața cărții aparține romancierului Mihail Diaconescu. Ce fel de gir științific poate oferi acest poligraf neobosit, ne dăm seama după ce a publicat el însuși ca autor și, iată, mai avem două exemple de cărți uluitoare, neconsemnate critic, dar care fac probabil deliciul veleitarilor și impostorilor de tipul celor care ne amețesc de cîteva decenii cu pretențiile lor de a fi descoperit mii de cuvinte aparținînd limbii dace, ba chiar și un alfabet dac, o literatură daco-romană
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Nicolae Manolescu Se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Nicolae Steinhardt (29 iulie 1912-29 martie 1989). E probabil să fi lăsat neconsemnat evenimentul, luați cu atâtea altele, literare și neliterare, dacă Gabriela Lupu nu ni l-ar fi amintit, publicând în „România liberă” din 5 iulie o foarte interesantă autobiografie a scriitorului monah, aflată la Mănăstirea Rohia, unde a și fost scrisă
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
de citit și la fel de greu de uitat. Următorul roman, Mica istorie, are un subiect cu totul inedit: o comunitate veche, preistorică din perspectivă europeană, în care se succed cîteva generații de preoți-conducători. Istoria mică înseamnă de fapt istoria neînsemnată, istoria neconsemnată, a vieții private. De cîteva ori se fac referiri la ceea ce a fost consemnat de istoria mare: cîteva nume, cîteva fapte schițate, adică suprafața indiferentă și opacă. Scriitoarea face o muncă de reconstituire istorică, nu neapărat atentă, nu riguroasă, ci
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
goală și ea" (Fără titlu). Privind pe fereastră, vede un peisaj suprarealist: "nedumerit am privit pe fereastră/ prin zăpada înaltă/ o cîrjă împingea o roabă/ încărcată cu frunze de laur" (ibidem). îl bîntuie vise excentrice, evocînd "un ținut o patrie/ neconsemnate pe nici o hartă" (Mesagerul bibliofililor). în această perspectivă ațîțată găsim o contopire a fastuoasei nostalgii simboliste cu șocul suprarealist, precum o alinare a banalității ce-a configurat destinul poetului, cutezătoarele protuberanțe ale fanteziei fiind exact contrasensul arzător al exasperantelor clișee
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
făcut de portughezi și lângă el se află “kilometrul 0” al orașului. Aici se află și biserica Sfanțul Francisc, în care este înmormântat marele explorator Vasco da Gamă, osemintele fiind strămutate în Portugalia în anul 1538. Pe langă vizită noastră, neconsemnată încă, Biserica Sf. Francisc a fost vizitată de către majestatea Să Regina Elisabeta a II-a a Angliei pe data de 17 oct. 1997, de data asta însă consemnata. Aici pescarii chinezi sunt cei care au introdus pentru prima dată “scripetele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
făcut de portughezi și lângă el se află “kilometrul 0” al orașului. Aici se află și biserica Sfanțul Francisc, în care este înmormântat marele explorator Vasco da Gamă, osemintele fiind strămutate în Portugalia în anul 1538. Pe langă vizită noastră, neconsemnată încă, Biserica Sf. Francisc a fost vizitată de către majestatea Să Regina Elisabeta a II-a a Angliei pe data de 17 oct. 1997, de data asta însă consemnata. Aici pescarii chinezi sunt cei care au introdus pentru prima dată “scripetele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
făcut de portughezi și lângă el se află “kilometrul 0” al orașului. Aici se află și biserica Sfanțul Francisc, în care este înmormântat marele explorator Vasco da Gamă, osemintele fiind strămutate în Portugalia în anul 1538. Pe langă vizită noastră, neconsemnată încă, Biserica Sf. Francisc a fost vizitată de către majestatea Să Regina Elisabeta a II-a a Angliei pe data de 17 oct. 1997, de data asta însă consemnata. Aici pescarii chinezi sunt cei care au introdus pentru prima dată “scripetele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu personalitatea lor, ci prin ceea ce biografii și bibliografii lor nu vor putea cunoaște niciodată, "orele slabe ale geniului creator, fazele sale de rușinată neputință", secretul din "zonele amorfe", "de tăcere, de gol și de disperare", "orele de spaimă împietrită", neconsemnate nicăieri. Marii scriitori sînt incomozi (la fel și marii critici), ciudați, uneori reacționari și chiar neinteresanți. Salvarea noastră vine din faptul că alături de ei putem identifica o categorie interesantă, atrăgătoare, pe care ne-o arată Lucian Raicu și pe care
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]