499 matches
-
după colț. Hardy își află o fericire șchioapă lângă un hipiot și gașca lui, cărora le devine un soi de menajeră. Sfârșitul ziarului o găsește la Londra, lucrând ca reporter și întreținându-și în continuare iubitul. Arthur Gopal, care scrie necrologuri și se complace să fie cel mai neînsemnat om din redacție, primește o lecție dură de viață. Fetița îi moare într-un accident, și zgâlțâitura asta îl face să se ia în serios. Ajunge redactorul paginilor de cultură și, când
Străini la Roma by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2821_a_4146]
-
soția mult iubită a unui poet român binecunoscut 1). Nimeni nu amintea de lungul drum greu pe care Colomba îl trăise alături de Ilarie Voronca (de altfel, un volum al lui din 1927 purta numele ei). Am scris atunci un mic necrolog în Lupta, revista exilului românesc din Paris, condusă de dl. Mihai Korné și, de fapt, redactată aproape integral de mult regretata profesoară Antonia Constantinescu. O completare ,românească" la anunțul francez din Le Monde era necesară: nu trebuia ca memoria Colombei
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
cunosc atît de bine, în întortocheata lui sensibilitate, încît să nu-l rănesc, fără intenție, desigur, fără motiv, după socotința mea, care însă părea, în ce-l privește, curată nesocotință. Astăzi, dacă ar citi aceste glose ce se vor un necrolog, ar rîde, poate, de toate acestea. Sau n-ar rîde: m-ar privi cu zîmbetul lui ce se închidea treptat, ca anumite flori, seara, pînă la a semăna cu o mască de o indicibilă melancolie și m-ar lăsa la fel de
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
murea tînăr încă, nenorocit și singur, la un spital de ofticoși, dar era purtat în ultimul său drum de Kogălniceanu și de C.A. Rosetti, era deplîns și absolvit de culpe de cei mai mari poeți ai noștri. Iată acel necrolog de pomină, în care atoateiertătorul Eminescu își omagia fostul adversar din perspectiva eternității, găsindu-i merite care-i fac figura mai puțin dezgustătoare în fața urmașilor". A fost sau nu frumoasă Veronica Micle? Se vede că, neatestată suficient, în calitate de "femeie frumoasă
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
vitabilă și sfîntă - ne închinam pioși că într-un templu și ne rugăm să-i fie �țarina ușoară�, ușoară că viețile multora, pe care mîna lui îi ajutorase". Peste cîteva luni, în octombrie 1919, îl va evocă, tot într-un necrolog, pe prietenul său mai în vîrstă, poetul și publicistul A. Steuerman-Rodion. Acest poet minor, care a scris sfîșietoarele versuri " Tu nu mă vrei, o țară/ Eu, totuși, șunt al tau"(citate, în Istorie, si de Călinescu), care a făcut războiul
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
supărau, cu imaginea lor de perpetuitate. A vrut să rămîie matur. E frumos să rupi viață și să spargi pîntecul cu fecundație și crierul să-l arunci cu moarte. Cînd l-am înmormîntat, era toamnă..." Cu două zile înaintea acestui necrolog eseistic (publicat în gazeta Scenă), vorbind în Mîntuirea tot despre tragedia lui Rodion, ca poet și publicist, afirmă: Într-o epocă de neprecizie sufletească, în care sionismul era vag, ca și imaginea deserturilor în care cămile alergau monotone - singura soluție
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
-și retragă din librării cărțile. Un caz încă mai revoltător este cel al lui Roald Dahl, faimosul autor de literatură pentru copii (dar și „antisemit învederat”: la moartea lui, în 1990, au existat proteste privind faptul că „The New York Times” omisese, în necrologul pe care i l-a dedicat, să menționeze ieșirile violent antisemite ale, altminteri, „delicatului” scriitor). Dahl pune fără să ezite ștampila resentimentului și a disprețului, iar Hugh Trevor-Roper, alt „progresist”, a declarat: „N-aș vărsa o lacrimă dacă vreun musulman
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
lege. Lăsând deoparte simplismul rezolvării, să recunoaștem că, judecată la rece, descrierea nu e numaidecât inexactă. Știm astăzi, datorită Ioanei Pârvulescu, că atât de circulanta etichetă de „Luceafăr al poeziei” a fost lansată de obscurul gazetar C.B. Stamatin, într-un necrolog din „Adevărul” (18 iunie 1889). Și iată ce carieră a făcut ! Dovada irecuzabilă a inautenticității geniului eminescian o constituie, după Alexandru Grama, amănuntul că Eminescu a fost ignorat, respectiv încoronat postum de aceiași contemporani. „Deaca un geniu în viață n-
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
ce figurau în comitetul de redacție "imediat alăturea": Gr. Gellianu, Petre Grădișteanu? Hasdeu a consimțit la această mistificare, de îndată ce, în 1889, la trecerea poetului în eternitate, directorul Revistei noi, Hasdeu, oprește tipărirea numărului din 15 iunie pentru a introduce un necrolog, în care afirmă: "Eminescu a lăsat multe versuri admirabile: însă meritul lui cel mai covîrșitor, un merit de principiu, este acela de a voit să introducă și de a fi introdus în poezia românească adevărata cugetare și adevărata artă ca
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
după el, toți editorii ulteriori, chiar prezentă în ediția completă, din 1908, de la Minerva. Despre Nirvana au existat, destulă vreme, controverse privind formula sa, așa cum a apărut în volumul din 1892 Note și schițe. La origine, a fost, negreșit, un necrolog despre Eminescu. Zarifopol, comentînd eseul, îl publica, la începutul celui de al treilea tom al ediției sale (1920-1931 pînă la al patrulea volum), sub titulatura de "Reminiscențe și notițe critice", reluînd, aici, o parte din volumul Note și schițe. Mai
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Gina Sebastian Alcalay Mi-am dat seama recitind un articol al meu mai vechi intitulat "Necrolog pentru secolul XX", în care încercam să scot în evidență cîteva din trăsăturile lui caracteristice, că n-am insistat îndeajuns asupra rolului pe care l-au jucat în acest veac frămîntat pasiunile în jurul unor ideologii cu aparențe adesea pe cît
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
tatăl unui nou copil, și la optzeci și cinci de ani a mai scris un nou roman, Ravelstein. Efervescentul, trepidant-juvenilul Bellow, care a acumulat, cred, mai multe premii decît oricare alt scriitor american. Pentru că prezentarea de față are caracter de necrolog, se cuvine să-i înșirăm premiile - asemenea medaliilor de pe pernița de catifea care precede cortegiul funerar al unui mare comandant. A fost distins de trei ori cu prestigiosul National Book Award (performanță unică în istoria premiilor literare americane), pentru romanele
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
tatăl unui nou copil, și la optzeci și cinci de ani a mai scris un nou roman, Ravelstein. Efervescentul, trepidant-juvenilul Bellow, care a acumulat, cred, mai multe premii decît oricare alt scriitor american. Pentru că prezentarea de față are caracter de necrolog, se cuvine să-i înșirăm premiile - asemenea medaliilor de pe pernița de catifea care precede cortegiul funerar al unui mare comandant. A fost distins de trei ori cu prestigiosul National Book Award (performanță unică în istoria premiilor literare americane), pentru romanele
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
și a dus-o în Elveția. Să nu fie trist: din pământ am fost făcuți, în pământ se întoarce banul. Și el și-a îngroapat averea în imobiliare. Să-i fie țărâna ușoară. România Liberă, ziarul anunțurilor funerare, a făcut necrologul primelor miliarde adunate ușor și risipite idem, de bogătașii anilor 90. Zi mersi că nu ai apucat să-i vezi la televizor, ți-ajung Columbeanu și Boureanu. Libertatea găsește că românii știu să facă haz de necaz, fiindcă cei de la
Ziare la zi: Adevărul despre cremele de plajă, în Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/27976_a_29301]
-
Bloch și Lucien Febvre, Le Goff nu s-a mărginit să reducă tabloul istoric la documente, ci l-a însoțit de relatarea evenimentelor și de descrierea mentalităților pe care Georges Duby și ceilalți de la „Anale” le condamnaseră la tăcere. În necrologul pe care i-l consacră în „Le Monde” din 3 aprilie, Umberto Eco se declară un admirator tocmai al talentului de povestitor al marelui istoric francez. În amintirile sale, acesta recunoaște a-și datora pasiunea pentru Evul Mediu lui Walter
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
articol, lucru extrem de rar astăzi. În 2007, Ilie Călian a revenit la vechea denumire a publicației Făclia și a fost încăpățânat să păstreze ziarul în varianta tipărită, rămânând cam unicul din oraș. Și azi pensionarii care citesc mica publicitate și necrologuri susțin prin abonamente ediția tipărită. Spre sfârșitul vieții lui Ilie Călian am avut privilegiul să povestim mai multe, să intru în laboratorul său de gândire jurnalistică. Datorită invitațiilor la emisiunea TV de la Antena 1 Transilvania moderată de valorosul jurnalist Sorin
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
Mare» ai fost, nu vei mai fi niciodată! Părinți: Ferdinand și soția, Părinte adoptiv: Carol II. Părinte spiritual - Lehocsky Marcele. Surori îndurerate: Polonia, Cehoslovacia. Prieteni îndurerați: Polonia, Cehoslovacia, Anglia, Franța. Societăți de înmormântare: Ungaria, Rusia, Bulgaria.” Acesta-i textul acelui necrolog! O mai mare batjocură, în acel moment nu se putea! Neobrăzare, lipsă de rușine și de respect, sfidare, aroganță, bătaie de joc. Însă, toate îi vor ieși pe nas, ceva mai târziu, arogantei și sfidătoarei, lacomei Ungarii, care „a pătat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
-mbeți cu apă chioară. Replică Eu constat că mătăluță, Cum bei kilă după kilă, N-ai sorgintea în maimuță, Ci te tragi de la... cămilă. Unui politician pasager Prin partide călător, Cunoscutul boșorog Și-a făcut un viitor Numai bun de... necrolog. Nelu CHIPĂRUȘ, Chișinău
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
să vorbim și noi puțin, sau spunem noapte bună?" Ard lumânările timid, au adormit zefirii, Tu înc-aștepți un ton rebel să-nvie trandafirii. Privești în farfurie trist și-ncepi un monolog: "Crezut-am că-i un happy-end, dar e un necrolog!" Se pare c-ai greșit, privești la fața lui crispată Și îți dorești să fii trăit în epoca de piatră. Morala: Iubiți natura, dragii mei și mirosiți o floare, În iarba verde v-așezați, zâmbiți privind spre soare, Îmbrățișați copilul
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
mărturisind că toate întâlnirile pe care le-au avut cu părintele au constituit momente de mare înălțare duhovnicească și mângăiere sufletească, datorită sfaturilor bune, foarte competente și pertinente, pe care le-a dat!... Cu alte cuvinte, așadar, din acest cuvânt - necrolog sau panegiric a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
că asta e încă o dovadă a cinismului jurnalistului român le atrag atenția că ceea ce ziarele de la noi au descoperit de-abia acum e un procedeu patentat și verificat de marile cotidiane occidentale. Personalităților susceptibile de a deveni obiect de necrolog li se scrie biografia și, după caz, bibliografia, li se face evaluarea și în funcție de greutatea lor publică se stabilește și numărul de pagini care le vor fi consacrate, inclusiv cîteva titluri de pagină și pentru pagina întîi. Dacă e vorba
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
ale personalităților care ar putea avea ceva de spus despre persoana dispărută. Despre aceste preparative ale ziarelor occidentale se știe, totuși ele au loc în cel mai deplin secret redacțional, încît nici unul dintre cei cărora li se scriu pagini de necrolog în avans nu află ce i se pregătește. Pe această temă mai fac bancuri, în interviuri, scriitori francezi venerabili, dar în general se păstrează o tăcere consensuală. Chiar dacă, la noi, asemenea pagini comemorative în avans par cinice, rațiunea scrierii lor
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
are întotdeauna ultimul cuvânt. Sub așteptări mi se pare însă Cornel Ungureanu, atunci când confundă, intenționat și repetitiv, tema cu pretextul. Într-o carte intitulată, mă văd nevoit să repet, Orașul și literatura, acesta publică, simultan, o descriere a Nădlacului, un necrolog în memoria lui Ondrej Stefanko și o suită de considerații despre centru și margine într-o utopică Europă fără granițe. Mă feresc să mai citez. Cum sugeram la început, în răspăr cu trendul, anul acesta s-a publicat, la Editura
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
țineam la îndemână o imagine Picasso s-o trimit, fără vreo veste însă de la d[umnea]v[oastră], timpul a trecut, o trimit acum. Am mai trimis unele scrisori la Luceafărul, Familia, Argeșul cu informații de aici. Păcat că un necrolog al lui Boutière s-a rătăcit pe la tov[arășul] Achiței 6 plecat prin Italia; nu știu dacă a mai apărut. La începutul lui martie am avut un matineu literar, dar nici despre el nu a apărut nimic. Ce mai lucrați
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]