1,749 matches
-
ale lui Martin Frobisher (1576-1578) și a preistoriei zonei arctice a Rusiei. În prezent, William W. Fitzhugh studiază influența asiatică asupra culturii și artei timpurii a eschimoșilor din Alaska, prin cercetări de teren asupra pietrelor decorate cu cerbi și a necropolelor din epoca bronzului din Mongolia, precum și a contribuțiilor aduse de călătoriile timpurii ale bascilor la istoria Lumii Noi. “Pietrele cu cerbi” sunt monumente megalitice enigmatice, lucrate din roci dure, granit sau șisturi, decorate cu imagini sculptate constând în reprezentări stilizate
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
râul Calles din Asia Mică. Numele de astăzi al stațiunii - Mangalia - se pare că provine de la „pangalia”, care în greaca bizantină însemna „cea mai frumoasă”. Un interes turistic deosebit prezintă Cetatea Callatis, din care s-au păstrat vestigii, precum și câteva necropole. Alte puncte de atracție turistică sunt: edificiul de tip sirian; Moscheea Esmahan Sulatan-în stil maur; Muzeul de arheologie Callatis, înființat în 1925 și reorganizat în 1962, construit fiind pe baza descoperirilor arheologice; Muzeul de artă în cadrul căruia pot fi admirate
Agenda2006-05-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284708_a_286037]
-
se desfășoară în strânsă relație cu istoria Probotei, pe a cărei moșie s-a aflat peste 200 de ani. La Probota, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa, Ileana, la îndemnul viitorului mitropolit al Moldovei, Grigorie Roșca, au ridicat o necropolă (1530-1532) de dimensiuni impunătoare la 200 m mai sus decât vechile ruine, rămase în urma distrugerii mănăstirii lui Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
monetare de bronz, datate din secolul al IV-lea e.n. care însumează aproape 20000 de piese. EPOCA FEUDALĂ În secolul X-XII se poate vorbi despre o revenire a dominației bizantine la Dunăre. Acest lucru este atestat și de descoperirea unor necropole, dar și de descoperirea unor monede bizantine din vremea împăraților Alexios I Comnenul[1081-1118] și Manuil I Comnenul(11431180)în așezări de la Moldova VecheRât, la Svinița etc. Alte descoperiri arheologice - la Pescari -în Culă(1428)-ruinele unei cetăți feudale cu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
un șanț dintr-o epocă neprecizată(MTS,IAR,MBR). - b. Punctul Kalinovăț- Aici s-a descoperit un tumul funerar datat în vremea culturii Coțofeni. Într-un punct de pe insulă, situat pe malul Dunării, au fost descoperite o așezare și o necropolă Gârla Mare. - c. Punctul Spitz-Acesta se află în partea de vest a insulei.Aici s-a descoperit o necropolă de incinerație cu urne de tip celor din cultura vatină.Aceștia au descoperit aici o așezare Verbicioara distrusă în mare parte
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
datat în vremea culturii Coțofeni. Într-un punct de pe insulă, situat pe malul Dunării, au fost descoperite o așezare și o necropolă Gârla Mare. - c. Punctul Spitz-Acesta se află în partea de vest a insulei.Aici s-a descoperit o necropolă de incinerație cu urne de tip celor din cultura vatină.Aceștia au descoperit aici o așezare Verbicioara distrusă în mare parte de apele Dunării, dar și una Vucedol.Undeva pe o insulă s-a descoperit un depozit de bronzuri care
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
un depozit de bronzuri care este atribuit seriei Bâlvănești-Vinț. - d. Punctul Groblia sau Groble- Aici s-au descoperit morminte tumulare cu inventar caracteristic perioadei hallstattiene. - e.Punctul Canalul Morii- dincolo de râul care se scurge în Dunăre s-a identificat o necropolă cu urne funerare de tip Vatina. - F. Punctul Grădina Constantinovici Emilian- în acest punct s-a descoperit un complex arheologic aparținând culturii Baden. - G. Punctul Complexul Școlar Industrial- doua semibordeie cu colțurile rotunjite. Materialul ceramic recoltat aparține culturii Coțofeni. - H.
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
la foc, cuina) cu sau fără gang( târnat, colidor)la fața casei dinspre curte, și nici chiar tipul tricelular, cu camară pentru alimente( clet, spais). Acum se practică sistemul cu două gospodării, una dintre ele fiind locuită mai mult temporar. Necropolele Cercetarea satului medieval presupune cunoașterea necropolei contemporane cu așezarea. Investigarea acesteia oferă date concludente cu privire la ritul funerar, la situația social-economică a membrilor comunității, la aspectul etnico-demografi c al așezării. Necropola sau necropolele unei așezări rurale refl ectă etapele esențiale în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
gang( târnat, colidor)la fața casei dinspre curte, și nici chiar tipul tricelular, cu camară pentru alimente( clet, spais). Acum se practică sistemul cu două gospodării, una dintre ele fiind locuită mai mult temporar. Necropolele Cercetarea satului medieval presupune cunoașterea necropolei contemporane cu așezarea. Investigarea acesteia oferă date concludente cu privire la ritul funerar, la situația social-economică a membrilor comunității, la aspectul etnico-demografi c al așezării. Necropola sau necropolele unei așezări rurale refl ectă etapele esențiale în existența și evoluția acesteia 103. Pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
două gospodării, una dintre ele fiind locuită mai mult temporar. Necropolele Cercetarea satului medieval presupune cunoașterea necropolei contemporane cu așezarea. Investigarea acesteia oferă date concludente cu privire la ritul funerar, la situația social-economică a membrilor comunității, la aspectul etnico-demografi c al așezării. Necropola sau necropolele unei așezări rurale refl ectă etapele esențiale în existența și evoluția acesteia 103. Pe teritoriul Banatului, în aproximativ 50 de puncte s-au făcut descoperiri cu caracter funerar. Dintre acestea, 30 sunt necropolele care se încadrează în secolele
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
una dintre ele fiind locuită mai mult temporar. Necropolele Cercetarea satului medieval presupune cunoașterea necropolei contemporane cu așezarea. Investigarea acesteia oferă date concludente cu privire la ritul funerar, la situația social-economică a membrilor comunității, la aspectul etnico-demografi c al așezării. Necropola sau necropolele unei așezări rurale refl ectă etapele esențiale în existența și evoluția acesteia 103. Pe teritoriul Banatului, în aproximativ 50 de puncte s-au făcut descoperiri cu caracter funerar. Dintre acestea, 30 sunt necropolele care se încadrează în secolele VIII-XI, restul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
aspectul etnico-demografi c al așezării. Necropola sau necropolele unei așezări rurale refl ectă etapele esențiale în existența și evoluția acesteia 103. Pe teritoriul Banatului, în aproximativ 50 de puncte s-au făcut descoperiri cu caracter funerar. Dintre acestea, 30 sunt necropolele care se încadrează în secolele VIII-XI, restul fi ind morminte sau piese cu caracter funerar. Cea mai mare parte a necropolelor nu au fost cercetate exhaustiv. S-au descoperit necropolele de înhumație plane, dar și tumulare 104, fără inventar sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Pe teritoriul Banatului, în aproximativ 50 de puncte s-au făcut descoperiri cu caracter funerar. Dintre acestea, 30 sunt necropolele care se încadrează în secolele VIII-XI, restul fi ind morminte sau piese cu caracter funerar. Cea mai mare parte a necropolelor nu au fost cercetate exhaustiv. S-au descoperit necropolele de înhumație plane, dar și tumulare 104, fără inventar sau cu piese de inventar care au aparținut defunctului sau au reprezentat ofrande depuse de membrii comunității (monede, vase din ceramică sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
au făcut descoperiri cu caracter funerar. Dintre acestea, 30 sunt necropolele care se încadrează în secolele VIII-XI, restul fi ind morminte sau piese cu caracter funerar. Cea mai mare parte a necropolelor nu au fost cercetate exhaustiv. S-au descoperit necropolele de înhumație plane, dar și tumulare 104, fără inventar sau cu piese de inventar care au aparținut defunctului sau au reprezentat ofrande depuse de membrii comunității (monede, vase din ceramică sau lemn, oase de animale, mai ales de cal). În ceea ce privește
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de înhumație plane, dar și tumulare 104, fără inventar sau cu piese de inventar care au aparținut defunctului sau au reprezentat ofrande depuse de membrii comunității (monede, vase din ceramică sau lemn, oase de animale, mai ales de cal). În ceea ce privește necropolele atribuite populației autohtone, ele sunt destul de ușor de distins de cele ale alogenilor prin orientarea defunctului pe direcția E-V, lipsa ofrandelor și uneori prin poziția brațelor, împreunate pe piept. O altă caracteristică este groapa de formă dreptunghiulară, săpată la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
această regulă. O parte din schelete au brațele dispuse pe abdomen, iar altele au un braț așezat pe bazin și altul în lungul corpului 108. De asemenea, s-au descoperit cazuri în care defunctul avea mâinile împreunate pe piept. În necropola de la Pojejena, identifi cată în anul 1970, în punctul Nuceți, situat între ruinele fortifi cației feudale de la Zidina, de pe malul Dunării, cărămidăria din locul numit Jagodara și pârâul Pojejena, apare un alt tip de rit în mormântul M8, cu brațelel
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
locul numit Jagodara și pârâul Pojejena, apare un alt tip de rit în mormântul M8, cu brațelel puternic îndoite din cot și cu palmele ridicate spre omoplați. Lipsa inventarului și semnalarea acestui tip de rit în proporție mai mare în necropola de la Gornea l-a determinat pe Ilie Uzum să încadreze necropola de la Pojejena în perioada feudalismului timpuriu 109. Pe lângă necropole aparținând populației locale, s-au descoperit și necropole aparținând populațiilor alogene (avari târzii, slavi, unguri timpurii ori pecenegi). Concluzii Descoperirile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
rit în mormântul M8, cu brațelel puternic îndoite din cot și cu palmele ridicate spre omoplați. Lipsa inventarului și semnalarea acestui tip de rit în proporție mai mare în necropola de la Gornea l-a determinat pe Ilie Uzum să încadreze necropola de la Pojejena în perioada feudalismului timpuriu 109. Pe lângă necropole aparținând populației locale, s-au descoperit și necropole aparținând populațiilor alogene (avari târzii, slavi, unguri timpurii ori pecenegi). Concluzii Descoperirile arheologice, observațiile oferite de acestea demonstrează că la nordul Dunării, în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cot și cu palmele ridicate spre omoplați. Lipsa inventarului și semnalarea acestui tip de rit în proporție mai mare în necropola de la Gornea l-a determinat pe Ilie Uzum să încadreze necropola de la Pojejena în perioada feudalismului timpuriu 109. Pe lângă necropole aparținând populației locale, s-au descoperit și necropole aparținând populațiilor alogene (avari târzii, slavi, unguri timpurii ori pecenegi). Concluzii Descoperirile arheologice, observațiile oferite de acestea demonstrează că la nordul Dunării, în perioada secolelor VIII-XI viețuia în cadrul așezărilor rurale o populație
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
inventarului și semnalarea acestui tip de rit în proporție mai mare în necropola de la Gornea l-a determinat pe Ilie Uzum să încadreze necropola de la Pojejena în perioada feudalismului timpuriu 109. Pe lângă necropole aparținând populației locale, s-au descoperit și necropole aparținând populațiilor alogene (avari târzii, slavi, unguri timpurii ori pecenegi). Concluzii Descoperirile arheologice, observațiile oferite de acestea demonstrează că la nordul Dunării, în perioada secolelor VIII-XI viețuia în cadrul așezărilor rurale o populație sedentară, care avea printre ocupațiile ei de bază
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
care Banatul l-a avut cu realitățile din Europa Centrală. Banatul și-a păstrat legăturile comerciale cu Imperiul Bizantin, dovadă fi ind legăturile de comerț cu lumea sud-dunăreană, precum și schimburile interne efectuate pe bază de monedă, întreținute de populația autohtonă. Necropolele cercetate sunt și ele mărturia prezenței populației românești de religie creștină, ortodoxă în zonă, ca populație majoritară. În sprijinul demonstrării acestei teze vin o serie de fapte: orientarea mormintelor pe direcția est-vest, inventarul funerar și studiul tipurilor antropologice. În continuare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
exploatate în intervalul secolelor VIXI din Banat, a enumerat localitățile: Moldova Nouă, Ocna de Fier, Oravița, Rușchița etc.Au fost descoperite: - piese bizantine confecționate din bronz, argint și mai rar din aur. La Moldova Veche-,, Ogașul cu spini’’, într-o necropolă s-a descoperit o astfel de cruciuliță, care se purta ca semn distinctiv al unor ierarhi bisericești de rit ortodox. S-a descoperit la Moldova Veche cruciulița- engolpion( probabil datând din secolul al XII-lea). PRELUCRAREA OASELOR ȘI A PIEILOR
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de apărare, turnul tezaurului, atelierele, alte acareturi monahale se găseau în lucru, în faze diverse), voievodul știa valoarea, nu doar simbolică, a ctitoriei neamului său. Iarăși, se crede, cu îndreptățire probantă, că la mănăstirea cea nouă, plănuită de Ștefan drept necropolă domnească (aici sunt 28 de morminte, cele mai multe, ale dinastiei Mușatinilor), călugării n-aveau încă lăcaș de rugăciune. La Volovăț, după potolirea urgiei năvălitorilor turanici, Ștefan cel Mare a dispus înălțarea altui lăcaș de cult, de astă dată, de piatră. Să
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
construită În anul 1530, În satul Probota, care aparține În prezent de orașul Dolhasca, din județul Suceava, de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae, sărbătorit În fiecare an, pe șase decembrie. Mănăstirea Probota a Îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei (1522 1677), aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei. Când soarele era urcat de două sulițe pe cer
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
foreză, coardă elastică, parașutele de frânare, pernele de aer cu gonflare automată. Timpul se opri și odată cu el Mioara făcu primul popas. De pe terasamentul obosit privi în apusul straniu câmpul de oase umane. Pe tăblițe negre scria cu vopsea albă: Necropola nr. 1 M1 adâncime 165 cm, cap: fragment de calotă și bucăți din membrele superioare întinse pe lângă corp. Le stropi cu apă neîncepută și Mioara se încarnă. Tu ești eu? o întrebă Mioara noastră. Fantoma ta! îi răspunse Mioara. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]