306 matches
-
afectare generală și, uneori, sindroame paraneoplazice. În funcție de localizare, tumorile se manifestă prin semne particulare fiecărui țesut sau organ (sindrom lezional local), la care se adaugă semne de compresiune sau de invazie a organelor vecine. În cursul evoluției, tumorile se pot necroza determinând hemoragii și/sau suprainfecții ce agravează evoluția. Manifestările generale variate pot fi determinate de: secreții ectopice endocrine, eliberării de substanțe biologic active și de substanțe toxice de către tumoră și fenomenelor autoimune induse de antigenele tumorale. De menționat forma particulară
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ieșire). Gravitarea electrocuției constă în aceea că trecerea curentului electric prin corpul uman determina necroza maselor musculare profunde aflate în contact direct cu oasele care se încălzesc precum niște rezistente electrice inducând tromboze vascualre extensive. Excizia tegumentelor și a țesuturilor necrozate de la nivelul mărcilor de intrare și de ieșire a curentului electric se impun în aceste cazuri asociată cu fasciotomii largi și (la nevoie) cu excizia maselor musculare devitalizate. Uneori amputația membrului rămâne singura soluție. 15.3. SUPRAFAȚĂ ARSURII Aprecierea suprafeței
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
trei zone (Mares): zona de distrucție maximă ce corespunde canalului primitiv al plăgii rămas după turtirea camerei de explozie, unde există sânge, resturi tisulare, corpi străini; zona de contuzie situată în imediata vecinătate a canalului primitiv, unde țesuturile se vor necroza secundar ca urmare a traumatismului sau infecției. Limita nu poate fi stabilită imediat; se formează astfel o cavitate mai largă, ce constituie canalul secundar. zona de comoție moleculară, unde predomină tulburări vasculare (hiperemie, sufuziuni sanguine, edem) determinate de undele de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un halo vișiniu iar la cele rezistente față de această boală petele se necrozează, iau o formă colțurată, sunt limitate de nervuri datorită reacțiilor celulare de apărare a plantei împotriva ciupercii. Către toamnă, când frunzele devin mai rezistente, în urma infecțiilor apar pete mici, colțuroase, de 1-2 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai întâi, apoi este prezent și pe cele din etajele superioare. Zonele cu frunze parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a limbului iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb-cenușiu, cu aspect pulverulent. Țesuturile afectate se necrozează, frunzele se usucă în întregime, iar pe plantele atacate se formează un număr mic de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mortificat sau de la o porțiune de scoarță care a fost necrozată din diferite motive. Scoarța prezintă sclerozări și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se exfoliază și lemnul brunificat iese în evidență. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian; un examen
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte evidentă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se necrozează, se adâncesc, lăstarul prezentând plăgi ce ajung până la țesutul medular. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde ce se aplică viței de vie. Atacul pe bobițe este cu atât
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre dispuse în șiruri scurte . Septoria nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 1-2,5 mm brună-negricioasă. țesuturile parazitate se necrozează înainte de apariția picnidiilor; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete brune-închis cu picnidii negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un halo galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru iar țesuturile se necrozează, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații. În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la defolierea prematură și stagnarea în creștere a fructelor ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o debridare a cavității septice, deosebit de dificilă. Această complicație este cea mai frecventă cauză de deces și trebuie evitată. Infecția intraabdominală se instalează oricând în primele 2 săptămâni după operație și este determinată de scurgerile din anastomoză sau bontul duodenal, necroza pancreati pancreatic. Statistic, infecția este mai frecventă după splenectomie, fie imunologic, fie datorită rezecției pancreatice. Este important de a determina sediul și cauza infecției prin CT cu contrast intravenos și intraluminal. Se discută din nou asupra alegerii între drenajul ghidat
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
o statusul cardiovascular este În general bine menținut până În stadiile finale (hipotensiunea, bradicardia sunt semne tardive asociate cu un prognostic rezervat). • Fenomene nervoase: cefalee, vertije, astenie, agitație, delir, convulsii, hipotermie, insuficiență respiratorie de origine centrală (a fost documentată prin RMN necroză corticală și la nivelul putamenului). Acestea evoluează spre diferite grade de afectare a stării de conștiență de la obnubilare până la stadiul de comă depășită. În intoxicațiile prin ingestie, coma este de tip convulsivant fiind Întreruptă de crize de hipertonie musculară și
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
expunere la vapori corozivi, interesând predominant aparatul respirator. TABELUL I: Mecanisme fiziopatologice În intoxicatiile cu acizi și baze, prezentate comparativ ACIZI BAZE H+ produce ruperea legăturilor covalente și alterarea structurii celulare OH+ produce ruperea legăturilor covalente și alterarea structurii celulare Necroza de coagulare: 1. Deshidratarea sau 2. Denaturarea proteinelor tisulare superficiale 3. Formarea unei escare. Acizii puternici au efect prompt, aproape instantaneu. Necroza de lichefiere (ACȚIUNE DE SOLVENT): 1. Saponificarea membranelor celulare. 2. Dizolvarea proteinelor - proteinați solubili alcalini. 3. Inflamație intensă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Gradul I Eritem, edem limitate la nivelul mucoasei (+/mici eroziuni nesângerânde) Gradul II a Friabilitate, eroziuni, ulcerații superficiale, exudat membranos albicios Gradul II b Leziuni ulcerative profunde sau circumferențiale Gradul IIIa Ulcerații profunde, hemoragice, arii mici de necroză. Gradul IIIb Necroză extensivă Gradul IV Perforație A. Gradul O și I - nu lasă sechele B. Gradul II a - nu produc stenoze C. Gradul II b - pot produce stenoze D. Gradul III - se complică frecvent cu perforații; stenoza apare În majoritatea cazurilor 3
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mâna de imersie” apar după expunerea la frig moderat în condiții de umiditate, fiind favorizate de imobilizare. Se manifestă prin senzație de răceală, amorțeli, prurit, dureri iar după încălzire tabloul clinic se manifestă prin edem, eritem, cianoză, flictene și chiar necroză. În lipsa condițiilor de igienă, pot apare gangrene. Eritemul pernio se datorează expunerii repetate la frig uscat a pielii neprotejate: fața, mâini sau fața anterioara a gambelor la femei. Forma acută se manifestă cu eritem, edem, prurit, dureri de intensitate variabilă
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
hematoxilinice, după 3-4 zile de la infecția experimentală (Observație inedită!A. Savill J. și colab. (2002Ă recomandă pentru evidențierea histologica a apoptozei colorantul Hoechst 33342. În țară noastră, Mărculescu Zoia și colab. (2000Ă au evidențiat apoptoza cu ajutorul flow-citometrului EPICS-XL și celulele necrozate prin colorarea cu iodura de propidiu. TANATOLOGIA 19 CARACTERELE DIFERENȚIALE ALE APOPTOZEI ȘI ALE NECROZEI Intrarea în circulație a noțiunii de “apoptoza” a dezlănțuit o mulțime de studii pro și contra. Conservatorii au considerat-o “găselnița” pentru înlăturarea “necrozei” sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
necrobiozei. Scurgerea timpului și efectuarea unor studii de mare finețe au dus la clarificarea conținutului fiecărei noțiuni și astăzi putem prezenta câteva elemente diferențiale (Tabelul 1.1.A Tabel 1.1 Caracterele diferențiale ale apoptozei și ale necrozei* Criterii Apoptoza Necroza Distribuția De obicei celule izolate Afectarea unor grupuri decelule învecinate Volumul celular Normal sau redus Mărit, hidratat Plasmalema Intactă, uneori crenelata Distrusă din fazele timpurii Citoplasma Condensata, hidratata cu organite la început normale apoi fragmentate Tumefiata prin hidratare crescută Organitele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
scăzută, adesea sfărâmicioasa, delimitate la început de un inel roșiatic și pe masura evoluției, cenușiu-gălbui. Este reacția delimitantă a țesutului gazdă, reprezentată prin aflux de hematii - congestie- și apoi de leucocite, respectiv granulocite neutrofile, macrofage și limfocite, primele fiind predominanțe. Necroza ceroasa a țesutului muscular este cunoscută și sub denumirea de necroza de tip Zenker. Are ca punct de plecare hialinoza fibrelor musculare. Procesul începe la nivelul căsuțelor lui Krausse și treptat, treptat cuprinde întreaga fibră. Teritoriile necrozate apar ușor tumefiate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
foarte bogați în lipide, care imprimă țesuturilor infectate și necrozate un aspect cazeos, brânzos, mai mult sau mai putin caracteristic. IOAN PAUL22 În literatura de specialitate mai sunt descrise și alte tipuri de necroza uscată, mai dificil diagnosticabile macroscopic. Vezi „necroza de dezintegrare” în literatura franceză (Crespeau F., 1992Ă. NECROZA UMEDĂ Necroza umedă, necroza de colicvație (coliquere = a se topi, a se lichefiaă sau necroza de ramoliție este caracteristică țesuturilor bogate în lichide, în care zonele mortificate suferă o imbibiție hidrica
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
demarcantă se organizează (se fibrozeazăă, țesutul mortificat se elimină. Vezi focarele de gangrena cutanata din rujetul cronic al porcilor sau gangrena bărbițelor la păsările infectate cu Pasteurella multocida și Pasteurella gallinarum. Gangrena umedă se caracterizează prin invadarea rapidă a țesuturilor necrozate cu floră bacteriană locală care accentuează procesul distructiv. Modificările topografice ale intestinelor, ale uterului gestant sunt adesea afectate de acest proces. Părțile de organ afectate au un colorit roșu- violaceu, un conținut roșiatic și miros respingător. Endotoxiemia este accentuată și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
accentuată și fără intervenția chirurgicală gangrena induce adesea moartea. Un aspect mai deosebit îl prezintă macerarea formațiunilor cornoase (ongloane, copite, gheareă în care aceste structuri dure sunt transformate într-o magma de culoare maronie-negricioasă, urât mirositoare. Gangrena gazoasa este o necroza umedă complicată prin intervenția unor germeni anaerobi, gazogeni, pe primul plan situându-se Clostridium chauvoei, Clostridium septicum, Clostridium perfringens, Clostridium novyi etc. Teritoriile mortificate conțin cantități mari de gaze, care le măresc volumul și le imprimă la palpare un caracter
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
22. Incluzii intranucleare în hepatită contagioasă canina (După Smith și Jones, 1958Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 119 Inflamațiile apoptotice Inflamațiile apoptotice sunt efectul noilor achiziții referitoare la mecanismele morții celulare (vezi Citotanatologie cap. IA. Contrar părerilor mai vechi, după care numai necroza induce reacții inflamatorii, cercetările experimentale au relevat prezența acestor reacții și în țesuturile moarte prin apoptoza. Moroșanu (2004Ă le-a observat în ficatul de om după hepatectomia parțială și a adoptat termenul de hepatită apoptotică, iar noi am observat apoptoza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în libertate a lipidelor. Prin pinocitoză acestea se insinuează în citoplasma elementelor epitelioide și gigante, unde pot fi observate sub forma unor vacuole mai mici sau mai mari, independente de mitocondrii. Mucopoliozidele acide și glicogenul sunt prezente în focarele de necroza, probabil ca rezultat al aceleiași demixtiuni citoplasmatice. Cantitatea lor scade în celulele epitelioide și în celulele gigante și crește în zona țesutului fibros. În zona centrală a granuloamelor se decelează cantități mari de calciu și fier. Morfogeneza granulomului de corp
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mari de 3 cmă și stadii avansate ale cirozei (stadiul B și C Childă; - rata supraviețuirii la distanță variază Între 25-75%. 3. Tehnici de ablație nechirurgicaleinjectarea de etanol Ț indicată pentru tumorile sub 5 cm În diametru; produce deshidratare celulară, necroză prin coagulare și tromboză vasculară; supraviețuirea pe termen lung este de 24-40%. - injectarea de acid acetic - are un efect necrozant mai puternic; mai indicată pentru tumorile septate. - crioterapia - distrugerea tumorilor prin Înghețare; supraviețuirea la 2 ani este de 3060%. - radiofrecvența
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
determină hemoragie; - cauza - frecvent boală pancreatică ( pancreatită); - diagnostic: angiografie - faza venoasă splenică;tratament: splenectomie - doar În acest unic caz este curativă. SINDROMUL BUDD-CHIARI - obstrucția fluxului venos hepatic eferent determină creșterea presiunii venoase intrahepatice cu congestie intensă centrolobulară, atrofie hepatocitară și necroză determinând În final fibroză și ciroză hepatică; - etiologie: - anomalii hematologice: hemoglobinuria paroxistică nocturnă,policitemia vera, - sicklemia - obstrucție membranoasă boala veno-ocluzivă: Îngustarea lumenului venulelor hepatice și sinusoidelor fără tromboza venelor hepatice mari și venei cave inferioare - tromboza venei hepatice poate fi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]