2,055 matches
-
întîmplă de fapt cu românii în "epoca de aur" ceaușistă. La treizeci de ani de la bacalaureat, aproape jumătate dintre absolvenții unui mare liceu bucureștean părăsiseră țara. Harta internă a Republicii Socialiste România apărea desenată în cîteva linii, cu o claritate necruțătoare. Absolvenți ai unui liceu ce avusese trunchi unic, seria noastră a oferit un mare număr de ingineri, dar și de fizicieni, matematicieni, medici, arhitecți, avocați și profesori. Ba chiar și de actori, regizori, muzicieni. Nimic din ceea ce-i uman nu
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
hoț de roți auto, intervine Amnisty International, îi mai țin hangul și alții și altele, se compromite primirea țării în forurile la care râvnește. Așa că vezi! Sfatul astrologului: dacă ești sănătos tun, ferește-te de arest, locul în care maladii necruțătoare, necunoscute ție, dar de pe acum încuibărite în trup, te vor trimite la iuțeală pe lumea cealaltă. Sfatul expertului: fiți bogați, imens de bogați și, cu toate că nimeni nu este mai presus de lege, veți beneficia de un loc la umbra acesteia
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
care predomină austeritatea substantivului, ceea ce induce în lector un halou ermetizant, derutînd decodificarea și făcînd dificilă receptarea". (Marin Mincu, Ziua literară, 24 iunie) Viața e în altă parte Poezia ca ultim sălaș al lui Dumnezeu", așa spunea cineva despre felul necruțător în care Kundera vede poezia în cartea sa căreia i-am împrumutat titlul. Unde este viața? Acolo unde se află armonia și tandrețea, unde verbul se topește în gesturi și gesturile primesc concretețea verbului. Pe pămînt? Da, și pe pămînt
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
percepții. într-o singură lucrare, iar pentru exemplificare ar putea fi invocată una dintre Veneții, el își consumă o enormă resursă de ingenuitate, bucurîndu-se îndelung de fiecare tușă de culoare sau accent de lumină, dar în subteran supune unei analize necruțătoare, trecînd totul prin filtrele succesive ale istoriei artei, însăși ideea de peisaj venețian. Sînt invocate aici, spre a demonta mecanismele de constituire a imaginii, și percepția brută, și reflexele unei viziuni bizantine bine camuflate - a se vedea perspectiva inversă în
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
nici măcar de culori, va fi vândut în secolul 20 la New-York pe o sumă fabuloasă, cel mai scump artist plătit vreodată, exceptându-l pe Michelangelo. Un Beethoven al culorii - după unii - pradă unei demențe ereditare, învinsă prin geniu, în contra maladiei necruțătoare. Octombrie 1977, Muzeul Cluny. Sf. Ioan Botezătorul predicând în deșert, sculptură florentină secolul XV. (Infernul - conștiința încărcată!). Fizionomia lui feminină, - seamănă frapant cu Madona cu zâmbetul ei misterios. Max Ernest. Le jardin de la France. Teritoriul dintre Loira și Indres, pământ
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
și care unește extreme, nu furnizează ea oare, așa cum vă întrebam, acea forță cathartică și fascinantă, indispensabilă autenticei literaturi? ALA: Există războaie mult mai crude decît cel în care eu am fost trimis. Căsnicia, de pildă, poate fi un război necruțător. Demult, îmi scriam cel de-al doilea roman...era relația dintre un bărbat și o femeie, era un război atît de sîngeros, încît pentru a conferi mai multă consistență narațiunii, am introdus cîteva episoade marginale despre războiul din Africa. Dar
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
mi s-a făcut milă de mine/ ca și cum aș trece pe strada mare/ și toți trecătorii m-ar izbi cu pietre” (Aniversare cu pietre). Poetul nu ezită a-și mărturisi eșecul, a se autoflagela printr-o confesiune aparent flegmatică, însă necruțător tăioasă în fond: „N-am fost niciodată victorios. De fiecare/ dată gloria mi-a scăpat printre degete/ Acum e undeva prin spatele oglinzii/ de unde mă pîndește rînjind/ N-are rost să insist. Vremea fumegă/ plină de răni și caracatițe flămînde
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
să păstrez totodată această veselie aparentă: ce simpatică este, ce tumbe face, spun eu, încrezător în faptul că totul va rămâne o ușoară stare nervoasă trecătoare și că nu se termina ca în alte nopți, cu fosfenele ei detestându-mă necruțător pentru insomnia mea, iar capul meu copleșit de durere izbucnind în tăcere împotriva nemiloaselor trupulețe. Mai las să treacă încă o clipă înainte de a întreba prompt: le expulzăm și pe urmă ne culcăm? iar ea, cu tandrețe, îmi declară din
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
sale de cădere. Demoralizarea se transpune uneori în termeni extremi precum: "mi-e frică", "situație fără ieșire", "disperare". Dar din fericire, energia rezistenței nu se evaporează. Diaristul nu-și pierde niciodată reperul fundamental al acesteia, care este luciditatea. O luciditate necruțătoare în expresia-i reținută, abreviată. Chiar consemnările consecvente ale "vieții mizerabile" nu indică oare tăria de-a o autentifica, implicînd rejectarea? Pe de altă parte, Constantin Mateescu înțelege a da glas unui spirit critic necomplezent în propriul său domeniu, cel
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
de cultură de prin 1938-1939, frecventatoare a cenaclului Sburătorul, o prozatoare apreciată de Lovinescu și mai mult decît onorabilă chiar pentru cititorul de astăzi, autoare a unui roman ( Zilele nu se întorc niciodată, 1945, cu o continuare, scrisă în franceză Necruțătoarele iubiri, 1953), a unui volum de nuvele ( Întîmplări dintre amurg și noapte, 1946), și a unui "jurnal de sanatoriu", Povestea unei lupte, ultima carte înainte de moartea ei la Institutul Curie, la Paris, în 1956. Ochiurile rețelei, jurnalul Soranei Gurian din
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
caricaturală în știrile de actualitate. În ultima vreme, de pildă, termenul rablă a fost foarte prezent în primele pagini ale ziarelor, în titluri construite astfel încît să atragă atenția. Programul de scoatere din circulație a mașinilor vechi a fost desemnat, necruțător, prin formule ironice, evocînd parodic nume de cod, acțiuni militar-strategice: Programul , Acțiunea Rabla, Operațiunea Rabla: "Programul Rablaťaproape epuizat" (Libertatea, 18.07.2006); Acțiunea Rabla are motorul puțin calat" (Cotidianul, 10.07.2006); "Ministerul mediului a demarat acțiunea rabla" (Săptămîna Financiară
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
introducere la seria de jurnale investigate de cercetătoare, scrieri ce acordă atenție nu doar "dezastrelor" personale ci și celor politic-sociale, ultimele provocîndu-le nu o dată pe cele dintîi. O excepție pare s-o constituie Jeni Acterian, adolescenta genialoidă ce-și scrutează necruțător viața intimă, e drept în contextul menționării unor personalități de la finele perioadei interbelice. Exhibarea "ratării" sale are aerul a prefața impasul crunt al unei generații confruntate cu totalitarismul. "Am o conformație de om ce va rata, mărturisește diarista fără ocol
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
obstacole nu par totuși să fi contat. e deja o formă populară, pe care a început să o folosească și limbajul jurnalistic, în stilul colocvial: "salvamarul nu vrea să fie furat de ronii binemeritatei amenzi pe care o va aplica necruțător contravenientului" (România liberă, 16.05.2006). Uneori, în același text putem întîlni atît acronimul oficial - scris cu majuscule și invariabil -, cît și forma populară, cu minuscule și terminație de plural: "o pomană din partea statului în valoare de 11 până la 50
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
un magazin de opticale -, nimeni nu-l cunoștea cu precizie, însă convențional i se spunea Securitate. Semnai de primire, când și când reveneai, pentru retușuri. Cunoscut al casei, intrai într-o lume ce furnizase o faimoasă replică personajului caragialian Tipătescu. Necruțătoare cu adversarii, pe care, după poftele diriguitorilor, aci îi extermina, aci îi marginaliza, de o manieră lucie, Securitatea era, în schimb, o mamă exemplară pentru cei care, încă din pruncie, îi supseseră cu lăcomie mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
hărțuiți pe tema apartenenței la poliția politică, a traumelor morale ale celor ce palpită în așteptarea rezultatului final - dar noi dosare apar la toată ziua - și să luăm în considerare o altă situație: a celor care, suferind de o maladie necruțătoare, încep să dea semne exterioare ale răului care-i macină. Culoarea feței celui invadat de morb devine cenușie, nasul i se ascute ceros, urechile i se usucă, ochii i se înfundă în orbite. Trecătorul remarcă numaidecât semnele indelebile ale bolii
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
-se între viață și moarte, au dreptul la adevăr (ceea ce strict teoretic, nu poate să fie contrazis. Ce este însă de discutat este dacă invocarea logicii imperativului categoric kantian este utilă în toate situațiile.). În acest punct, tăvălugul tolontanesc devine necruțător. Mari medici, uriașe eforturi, impresionante momente de dăruire profesională și umană devin sub tirul său nemilos, păcate capitale. Or, Tolontan Cătălin, mânat de intransigența lui care nu iartă nimic și pe nimeni, se dorește un fel de Robespierre al tranziției
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
bolnavi peste noapte. Într-o carte din 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Alain Cassels (cercetător în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) și Ray Moynihan (jurnalist specializat în Sănătate) fac o radiografie necruțătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur și simplu criminale, ale producătorilor de medicamente. Cei doi cercetători dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o cifră de vânzări de circa 500 miliarde dolari anual
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
Celebrul regizor nord-american Robert (Bob) Wilson montează pentru prima oara în România. El reușește, la Craiova, un spectacol șocant - ca un desant aerian necruțător - pornind de la capodoperă Rinocerii, care l-a catapultat, în deceniul al șaptelea, pe dramaturgul francez de origine română Eugen Ionescu în elită creatorilor de gen, umăr la umăr cu Brecht, Beckett, Genet. Apreciată că o veritabilă efigie a spiritului european
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
rană a timpului trecuta glorie a ochiului deschis înspre lucruri. Vine fotograful, vine portretistul. Acesta nu sunt eu Și acesta nu e lumea pe care o visam! Nu sunt eu cel după care orbecăi atît! Am pierdut nopți ditirambi zei necruțători atîtea războaie îmbrăcate în haine cu zimți. Rătăcit printre patimi am înjurat îngerii păzitori am înălțat imnuri pentru cel în stare să-nghită Apocalipsa am scrutat dealurile cerului am stat pieziș în umbra lui Dumnezeu. Azi nici măcar împăratul muștelor nu
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
botul pe labe. Visez la tristețea ursului brun gata să înșface indiferenții căutători de zmeură și la mirositorul trup al haitelor de lupi. Visez la ferocitatea lor în lumina lunii pline, plutind peste setea de sânge, dar visez și la necruțătoarele zâne care așteptă masacrul tăcut... liniștea îmblănită de după aceea... sărutările de adio. Te-am iubit, te-am uitat ca pe un masacru al oilor... nu am urme de sânge - nici pomeneală de amintiri strânse între colți. Am vrut doar să
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
Ion Pop ba se mai poate Ba se mai poate scrie, vai, poezie și după Auschwitz. Chiar și după Gulag se mai poate scrie. Se poate scrie și după khmerii roșii. Necruțătoarea limba mai e în stare să evoce, vedeți, si un fel de Elveție, ba chiar și un soi de Witz, și un Guleai, tra-la-la, printre bălti de sânge. O, Doamne, pana si-acel «Mehr Licht» din țipatul ultim al unui
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/6544_a_7869]
-
de energie. Mulțumi zeilor că l-au trimis pe pămîntul Daciei, mănos și primitor. Cu moravurile lui, ar fi putut nimeri în Asia Minor sau chiar în Finis Africae. Împăratul tolera sodomiții doar în armată, cu cei din administrație era necruțător. Exilul lui Agillus era luminos și fericit. Dacii îl respectau și, cît le permitea firea lor aspră, erau drăguți cu el. Nu se putea certa cu ei, căci nu reușise să învețe limba locului. O punea pe seama lipsei sale de
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
cineva o poveste mai de Doamne-ajută pe care să o poată spune. Îi rugă pe toți cu lacrimi în ochi. Degeaba. Oferi bani, bijuterii, aur. Se oferi chiar și pe sine. Nimic. Nimeni nu știa nici o poveste. Timpul se scurgea necruțător și ea nu găsea nimic. Se și vedea pe eșafod, cînd o slujnică mai isteață, parcă străluminată, îi vorbi: - Povești eu nu știu, Doamnă. Dar am auzit că tocmai a apărut și se vinde în piața orașului o carte cu
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
nume Un vultur negru vine din când în când în picaj să-mi ciugulească sprâncenele și trage toți norii de pe cer după el lăsând în urmă o nebunie de stele Nu mai știu cum să mă feresc de pliscul lui necruțător încerc să-mi apăr măcar ochii și mi-i acopăr cu palmele găurite Ascult țipătul înfometat al acvilei seară de seară și mă ascund în beciuri adânci, ferecate de unde țâșnesc flăcări și fum ca din bolgii infernale odată cu scrâșnetele proscrișilor
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
despre criza morală a gimnasticii românești. Aici, Traian Ungureanu este un analist pesimist, intransigent față de mercantilismul societății de consum care transformă tot mai mult sportul într-o afacere cu capital financiar fabulos. Sportul devenit de consum este privit și analizat necruțător, iar oamenii de afaceri din spatele cinicelor strategii de marketing sunt judecați fără rest. Aceasta este și o secțiune impresionantă datorită dezvăluirilor senzaționale a dedesubturilor și culiselor sportului, dar în același timp emoționantă pentru că se ghicește ușor starea de revoltă și
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]