114 matches
-
ne amenință foaia ministerială o poate țara înlătura foarte ușor prin o procedare sumară față cu cei ce, fără nici un drept, au dat în numele națiunii ceea ce știau bine că națiunea nu voiește a da odată cu capul. O repede spălare a necurățeniilor în familie, și țara se poate prezenta iarăși curată în fața lumii. Atât stăruințele primului-ministru în comisie și în ședințele secrete ale Camerii, cât și povețele și amenințările "Romînului" au tins a face să se adopte propunerea împămîntenirii unei mase de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui, a poruncit să se bucure de apa caldă, împreună cu el, aceia care așteptau tăcuți. Iar el, considerând că tocmai pentru asta așteaptă ei, s-a ridicat degrabă și a ieșit. Ei însă, considerând că și apa este spurcată de necurățenia ereziei ticăloase, i-au dat drumul să se scurgă prin canalele de evacuare și au pus să se încălzească altă apă de baie. Aflând acest lucru, Eunomie a părăsit cetatea și a plecat, considerând că e o insultă să locuiască
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și necurat este oricine și orice stă în legătură cu un asemenea om. Nimeni nu poate bea dintr-un vas fără a fi vărsat puțin pe pământ și este o insultă a oferi unui român apă, fără a face această libațiune. Totuși "necurățenia " nu atrage după sine nici ură, nici despreț; însă românul nu va purta haina unui necurat, nu va lua pîne de la el, nu va gusta din vasul lui, considerând de un mare păcat orice comunitate domiciliară cu dânsul. Numai copiii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și necurat este oricine și orice stă în legătură cu un asemenea om. Nimeni nu poate bea dintr-un vas fără a fi vărsat puțin pe pământ și este o insultă a oferi unui român apă, fără a face această libațiune. Totuși "necurățenia " nu atrage după sine nici ură, nici despreț; însă românul nu va purta haina unui necurat, nu va lua pîne de la el, nu va gusta din vasul lui, considerând de un mare păcat orice comunitate domiciliară cu dânsul. Numai copiii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să producă pâni cu materialuri de-o proveniență foarte îndoielnică. Corpus delicti ce ni s-a pus în vedere este o bucată de pîne în al cărei mijloc se găsește o cantitate destul de mare de gunoi animalic care arată câtă necurățenie trebuie să fi domnind la prepararea pînei în pităria numită mai sus. [24 noiembrie 1876] ["ZIARELE DIN BUCUREȘTI... Ziarele din București a început a vorbi despre o broșură în limba franceză apărută zilele acestea sub titlul "la Roumanie devant la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a zidit? " [6 iunie 1876] MĂSURI HIGIENICE PENTRU ORAȘUL CERNĂUȚI Consiliul sanitar al provinciei Bucovinei, în ședința sa din 7 iunie a. c., au dizbătut și asupra mijloacelor de sanificare a orașului Cernăuților. Consiliarul guvernial dr. Denrarowski, espuind starea de necurățenie și mânuirea nesuficientă a măsurilor polițienești din partea primăriei acelui oraș; descriind desele epidemii care se nasc în oraș din cauza acestor inconveniente, au ajuns la concluzia că sanificarea Cernăuților se poate ajunge prin canalizare și îndestulare cu apă. După espunerea celui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pentru episcopul cărturar propaganda greacă a stat la temelia nedreptăților la care au fost supuși armenii de-a lungul vremii. Grecii, prin scrierile lor, răspândiseră în întreg spațiul ortodox povestiri defăimătoare la adresa armenilor, acuzându-le erezia și chiar păgânismul, invocând necurățenia lor spirituală și fizică. Povestea adorării câinelui Harțiburie a fost, poate, cea mai cunoscută devenind un exemplu de erezie armenească. Referiri la această plăsmuire se regăsesc în cuprinsul Pravilei de la Govora, unde armenii sunt numiți „de trei ori procleți spurcatu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
așa. Iar că lebărvurștul lui Wottila nu ar fi bun pentru ficatul lui Herrmann, asta nu pot s-o cred în ruptul capului. Mai ales că Wottila prelucrează cârnații cu atâta grijă și igienic, încât, cu siguranță, nu scapă nici o necurățenie în el și nici un fel de substanțe otrăvitoare, care ar putea să dăuneze oamenilor. Așa că poți să-ți uiți ginecologul, că ăsta se înșală la sigur, pentru că nu are mereu de a face decât cu un organ sexual. GRETE: Hai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să-l tragă la răspundere atunci când intervin neînțelegerile. Hagi Avram își pune reputația în joc atunci când o recomandă pe Ancuța tovarășului său de afaceri, Gheorghe bimbașa. De aceea, atunci când Gheorghe apare în pragul casei și-i cere socotea lă despre necurățenia fetei, Avram rămâne efectiv cu gura căscată. Iată-l cum descrie scena: „într-o sâmbătăi dimineață, viind dumnealui bimbașa Gheorghe, soțul Anicăi, la mine în casă, mi-au zis cum că numita Anica, fata ce o am dat-o eu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a fi spălat de altcineva. „A se tăcea! A se asculta!” (I.L. Caragiale) Refuză opoziții categoriale substantivale: gen, număr, caz, determinare. În enunțuri specifice, își poate asuma funcția fundamentală a verbului - predicația: „A nu se lipi afișe și orice alte necurățenii.” (I.L. Caragiale) Intră ca regent în relații și construcții sintactice specifice verbului; poate avea, de exemplu, complement (direct sau indirect): „Tendința noastră este de a rupe floarea care ne place sau măcar de a o răsădi, după o anume concepție
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai subiectul și verbul copulativ (situația cea mai frecventă), sau verbul copulativ și numele predicativ (mai rar): „Poeții, toți poeții sunt un singur, neîmpărțit, ne-întrerupt popor.” (L. Blaga) „Tot trupul i-era numai jupuieli și bube din pricina scărpinăturilor și necurățeniei.” (I.L. Caragiale) „Cocioaba de pe malul stâng al Bistriței, bărbatul, fata și boii din pădure, un țap și două capre slabe și râioase ce dormeau pururea în tindă era toată averea Irinucăi.” (I.Creangă), „Ce-ți spun eu sunt pure speculații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuvintelor. În creștinism apa este simbolul material al Luminii, deoarece prin vibrațiile sale poate influența natura omului. În religia creștină sfințirea apei și botezul oglindesc acest lucru. Scăldatul În apă simbolizează la propriu și la figurat spălarea sau Înlăturarea tuturor necurățeniilor și obținerea unei stări de bine. Puterea gândului, a cuvântului, rugăciunilor și calitățile apei descrise mai sus sunt folosite la binecuvântarea și sfințirea apei pentru obținerea Aghiazmei mari (care Își păstrează proprietățile timp foarte Îndelungat) din 6 Ianuarie Boboteaza, sărbătoare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
aflat la exterior) din aura celui care ascultă (preotul) din auriu devine auriu cu pete bleumarin sau bleumarin cu pete aurii. De asemenea, prin rugăciunile unui preot cu har se ușurează și unele blesteme căzute pe unii oameni, parte din necurățenie fiind purificată trecând prin inima celui care se roagă, unde filtrul este sentimentul de iubire necondiționată. Schimburile de energie intre oameni sau Între om și mediu sunt inevitabile și necesare. Spre deosebire de cele involuntare, in transferurile conștientizate, autoprotecția nu este cea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
celor doi Înghițiți de un crocodil, au dat viață inimilor acestora Înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, Într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, Un cuplu În vârstă Își dorește atât de tare un copil, Încât purcelul găsit de moș Înlocuiește odrasla mult dorită. Același lucru se Întâmplă În Poveste cu uncheșu și baba. Povestea porcului fermecat, aici
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ritmurile (in)existenței lui erau bulversate. De-aici și cascada de reprezentări prăpăstioase în privința viitorului său de locatar și slujbaș, primejduit de moarte prin haosul invaziei porumbeilor cu care va fi silit să conviețuiască, nu-i așa, suportându-le agresivitatea, necurățeniile, bacteriile ș.a.m.d. În fine, își ia inima-n dinți și părăsește camera și clădirea în care locuia, cu gândul să nu se mai întoarcă acolo, persecutat de ideea traiului sub același acoperiș cu acel porumbel. Singurătatea morbidă în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prin cromatică, suculență comică și morală în poemul "Zăpodie") își îngăduie imposibile derapaje într-un idiolect aproape macheronic al paiațelor și măscăricilor, pitoresc, truculent, cu mixturi de paremiologie și cruzime deochiată. Idiolect ce dă copia neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
domnișoara ce să spui, nu, nu-nțelegi, se-aude nașpa, da' mai am lume-n jurul meu aicia, ce vrei să-ți spun? Mitrache Mihaela și cu cealaltă, Ion îi frati-su, Gion, da, Ion, mișcarea vorbei este fojgăitul prin necurățenii, doi școlari navetiști, umbra din cetățean vorbele, de la "Loto" mai la deal, nu mai lucrează la "Iris" de mult, ei da, își găsește! lui Dan îi place foarte mult, nașul, pe partea care controlează, pe cealaltă apucă monezile, buzunarul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sfîntul Petru", Mănăstirea Frumoasa, îi alunecă Cetățuia printre turle, din turlele celeilalte soarele din nori, plin de Iași, Poitiers înfrățirea, bulevardul, pasarela Socola, schitul Vlădiceni sub pădure, după dealul cu dragostele carieră de argilă, succesiunea potrivită! "Ceramica" plămădirea ei în necurățenii de fabrică, Dancu extremul est, Tomeștii "morții lazaretului din ~ , la 90 de ani" fraza semipreparată, Holboca centrala pe cărbune, ciorile semiinternaționale de lunca Prutului, semn de pîclă în semn releul Cornești tăind Prutul din luncă, student la economie, da, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
supraviețuire. Ieșea din "locul" acela tot mai terciuit, răspândind în jur o duhoare pestilențială. Dacă te apropiai de "garsoniera" de sub prispă, corpul lui cămeșuit cu reziduuri răspândea o miasmă imposibil de suportat, mai ales în zilele toride, când stratul de necurățenie de pe el, din cauza căldurii mari, se evapora, răspândind în jurul lui vapori otrăviți. Dacă nouă ne era greu să-l vedem fără să ne cutremurăm de scârbă, de groază și de milă, oare el Haiduc înțelegem noi cât de atroce era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
supraviețuire. Ieșea din locul acela tot mai terciuit, răspândind în jur o duhoare pestilențială. Dacă te apropiai de garsoniera de sub prispă, corpul lui cămeșuit cu reziduuri răspândea o miasmă imposibil de suportat, mai ales în zilele toride, când stratul de necurățenie de pe el, din cauza căldurii mari, se evapora, răspândind în jurul lui vapori otrăviți. Dacă nouă ne era greu să-l vedem fără să ne cutremurăm de scârbă, de groază și de milă, oare el Haiduc înțelegem noi cât de atroce era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de care e Îmbăcsită”. În privința femeilor evreice, aceste neajunsuri ar fi insuportabile, fiind la polul opus cu frumusețea lor proverbială : „Ovreicele sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
femeia la feredeu. Acolo se scaldă ea Într-o vană [= cadă] cu apă caldă. În acel timp, Îi taie o femeie cu un cuțit unghiile de la mâini și picioare scurt, ca sub unghii să nu rămâie nici cea mai mică necurățenie. Apoi intră femeia Într-un basen plin cu apă de isvor, care se află acolo. În această apă, care trebuie să fie caldă, se cufundă de trei ori și rămâne atâta timp sub apă, până ce apa rămâne nemișcată deasupra capului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a bea și după ce ați băut”, „Se interzice traiul Într-un oraș care nu are baie”, „Lipsa de curățenie a capului duce la orbire, veșmintele murdare duc la demență, murdăria corporală produce ulcere și dureri ; ferește-te deci de orice necurățenie”, „Se cuvine să Îmbăiezi copiii mici și apoi să-i ungi cu ulei”, „Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]